739 matches
-
patra nenorocire este incendierea soarelui astfel ca prin dogoarea mărită cum scrie la 16,9: ,,Și oamenii au fost dogoriți de o arșiță mare și au hulit numele lui Iahwe care are stăpînire peste aceste urgii și nu s-au pocăit ca să-i dea slavă.” Cred că este vorba de seceta din vara anului 377 care a dus la o lipsă cumplită de alimente în Balcani în rîndul ostrogoților veniți de curînd pe aceste meleaguri. Grecii care erau samsarii locului, au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
vărsat potirul lui peste scaunul de domnie al fiarei. Și împărăția fiarei a fost acoperită de întuneric. Oamenii își mușcau limbile de durere. Și au hulit pe Iahwe din pricina durerilor lor, și din pricina rănilor lor rele, și nu s-au pocăit de faptele lor.” Cred că aici el prezintă tot la șmecherie în drăcie cum a fost distrus creștinis- mul arimin în imperiul roman prin planul lui Ambrosie și nimicirea statului get de la nordul Istrului de către huni în anul 381 dacă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
dar și un profet al Domnului, vas ales peste care se odihnea „harisma profetică”. Și dacă a primit întotdeauna iertare de la Dumnezeu, aceasta se datorează faptului că nimeni până la el nu a știut să se căiască, așa cum s-a pocăit și a plâns David. Sf. Ioan Gură de Aur spune: „David a știut să-și curățească păcatul prin umilință, prin inimă înfrântă, prin smerenia sufletului, prin faptul că n-a mai căzut în acele păcate, căci își amintea întotdeauna de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
urmare a pecetluirii oamenilor prin Taina Mirungerii cu Sfântul și Marele Mir. Prin primirea Sfântului Mir, în adevăratul creștin sălășluiește lumina harului divin prin prezența Duhului lui Hristos. De acum înainte, cel ce păcătuiește cu bună știință și nu se pocăiește, întristează pe Duhul Sfânt întru care a fost pecetluit și- L îndepărtează de la el. în schimb, însă, viața trăită în duh naște roade bogate în viața creștinului, iar acestea sunt: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, puterea credinței, blândețea și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
îi este frică să îndrăznească să creadă că Dumnezeu îl iubește. De aceea, întoarcerea omului la Dumnezeu trebuie să fie o bucurie, o fericire adevărată, ca să se împlinească cuvintele: „bucurie este înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un păcătos care se pocăiește.”. întoarcerea la Dumnezeu prin pocăință este un moment important în viața noastră, este rezultatul unei cercetări atente și sincere a ființei noastre morale. Sufletul nostru este supus la o judecată aspră, prin care condamnăm tot ce este rău și devenim
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
se va ierta lui nici în veacul acesta, nici în cel ce va să fie.”. Pentru cei ce au murit cu păcate de moarte și nici în ultima clipă a vieții lor nu și-au regretat trecutul, nu s-au pocăit, pentru păcatele lor, Biserica nu se roagă. Rugăciunile aduse de cei vii pentru cei adormiți, spre a fi primite și ascultate de Dumnezeu pentru mântuirea lor, trebuie să fie însoțite de o viață creștină. Pentru a ne ruga unii pentru
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Ceresc umple viața noastră la ceas de seară, de vecernie. Noaptea o întâmpinăm cu rugăciuni de cerere de a nu fi părăsiți și a nu fi „patul nostru groapă”. Așadar, se cuvine să ne analizăm conștiința înainte de culcare, să ne pocăim pentru toate faptele noastre rele și să cerem de la Dumnezeu ajutor pentru a săvârși binele în ziua următoare. Somnul nostru prefigurează moartea și fiecare dimineață este prilej de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru darul vieții și al binecuvântării de a
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
multă vreme ascuns, nemărturisit. El produce mustrarea grea a conștiinței, de aceea, pentru ușurare, trebuie mărturisit, iar preotul duhovnic îi face rugăciune de iertare: „ Dumnezeule, Mântuitorul nostru, Care prin proorocul Tău Natan ai dăruit lui David, cel ce s-a pocăit, iertare pentru păcatele lui și ai primit rugăciunea lui Manase pentru pocăința lui, însuți și pe robul Tău acesta (numele), care se căiește de păcatele ce a făcut, primește-l cu știuta Ta iubire de oameni, trecându-i cu vederea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și: de șaptezeci de ori câte șapte să iertăm păcatele. Pentru că, după cum slava Ta este neasemănată, așa și mila Ta este nemăsurată; că de vei căuta la fărădelegi, cine va putea suferi? Că Tu ești Dumnezeul celor ce se pocăiesc și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.” O altă rugăciune spune: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu celui viu, Păstorule și Mielule, Cel ce ridici păcatele lumii, Care
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dator să mă simt în rudenie cu Dumnezeu, să-L am drept începător al neamului și Tată al tuturor.” Noi, creștinii, suntem mirați, uneori, că Dumnezeu este Tatăl nostru. Pentru a ne învrednici de o asemenea chemare ar trebui să ne pocăim și prin aceasta să primim harul celei de a doua nașteri, prin îmbrățișarea părintească, asemeni fiului risipitior. După formula de adresare: „Tatăl nostru, care ești în cer”, urmează șapte cereri: Prima cerere este „sfințească-se numele Tău”. Prin aceasta, recunoaștem că
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
păcăliți de această găselniță ori doar au dorit, de dragul schimbării, să se lase pacăliți, e o chestiune de subconștient colectiv, greu de sondat. Mai poate să însemne însă și că „am dat mere pă pere”, că dintre cei doi comuniști pocăiți prin fesenizare și pedeserizare a câștigat candidatul cel mai puțin uzat politic. Cum, de asemenea, poate să însemne spargerea unor cuiburi economice de tip mafiot doar pentru ca ele să intră în „sfera de influență” a altor grupuri de același tip
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
jurnaliști cu gura căscată de admirație și pe dl Nastase, perdantul, bouche bez de invidie. E rândul presei să caște gura și să spună care a fost contribuția ei la năpasta că românii au avut de ales între doi comuniști „pocăiți” prin fesenizare - unul fără față, celălalt fără obraz de președinte. Nu aceleași Mării cu alte pălării au fost alese, ci unele cu pălării trase bine peste ochi, ca să nu vedem că nu au ochi pentru Măria sa, Electoratul. 2004 putea fi
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
numai când era cineva mort. Ajutam la tras clopotele cele mici, îmi țineam urechile să nu-mi spargă timpanul și-alergam treptele-n sus și-n jos, de câteva ori, până nu mai puteam. Mihai, băiatul lui Iftemie Bordei, fiind pocăit, căuta să mă convingă cum stau lucrurile cu "strigoii" și "moroii". Fiind însă de vârsta mea, nu-i dădeam crezare. Ba dimpotrivă, îi spuneam că nu știe multe, că nu vine duminica la biserică. El învăța bine și-a absorbit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
gunoiul pe câmp, organizând echipe cu cei Încă sănătoși, pe care Îi punea să sape gropi adânci pentru cadavre și să ardă colibele unde fuseseră bolnavi. El le amin tea de păcatele lor grele și multe, cerându-le să se pocăiască până nu era prea târziu. Îi silea pe toți să fiarbă apa Înainte de a o bea și, cu de la sine putere, Îi puse să astupe un mare număr de fântâni pe care le declară otrăvite și blestemate de Belzebut, amenințându
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
barba căruntă și amenințându-i cu legiuni Întregi de demoni, care nu așteptau altceva decât să-i ia În primire pe păcătoși. Fără să se sfiască, Îi certa pentru păcatele lor cele mari și grele și le cerea să se pocăiască cât mai era vreme. Oamenii plecau cutremurați, și mai Întăriți În convingerea că pustnicul lor este un mare sfânt, dacă nu cumva chiar un Înger al Domnului, trimis pentru a-i aduce pe calea mântuirii. Încet-Încet, cu toții voiau să se
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
tuberculoză, periculozitatea fumatului, a consumului de alcool, urzica pentru leac, farmacia din casă etc. Erau încrustate în pagină și fotografii ca cea a „gospodarului Ion a lui Toader Ursachi”. Un creștin care slujește Domnului din avutul său.”; ori: „Scrisoarea unei «pocăite» rugânduse să fie primită iarăși în sfânta biserică ortodoxă”. Revista în 5 exemplarea ajungea în mod gratuit și la închisoarea Tribunalului Storojineț, iar George Popovici, doctorand în drept, directorul închisorii, mulțumea redacției Credința (nr.8/29 mai 1927). Din decembrie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
reușită ești mătăluță... Ia, hai, povestește-ne tu mie și colegilor tăi, dacă tot nu cânți azi, unde mai exact ai fost tu aseară, de te-ai distrat așa bine ? Poate mergem și noi, că doar nu ne-om fi pocăit peste noapte. — E, cu niște colegi, cu niște prieteni... Am stat un pic. — Unde adică, fiindcă tot n-am înțeles ? — La o crâșmă, domnule. Păi, și ce crâșmă, dragule ? Ce trebuie să te trag atâta de limbă ? — La Răcaru ! — Aaa
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
trebui excluse." Tot astfel, nici dorința pioasă n-are vârstă. Decât că uneori, ea te ramolește și te face pisălog. 6. Ioan Botezătorul sau deșertul la Qumran În zilele acelea, a venit Ioan Botezătorul și propovăduia în pustia Iudeii spunând: Pocăiți-vă că s-a apropiat împărăția cerurilor. El este acela despre care a zis proorocul Isaia: Glasul celui ce strigă în pustie [...]. (Matei, III, 1-3) Marea Moartă la amiază, văzută dinspre deșertul Iudeii. Ea însăși pare un deșert lichid ori
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
îmbată cu cuvinte mari goale. Această sincopă locală nu dă decât și mai mult preț, să știi, unui destin ca al tău. Cu prietenie, pe curând. 8. Vânt de cruciadă De atunci a început Iisus să propovăduiască și să spună: Pocăiți-vă căci s-a apropiat împărăția cerurilor. (Matei, IV, 17) Am văzut, la Institutul Francez din Orientul Apropiat, anatemele lansate de numărul doi al Al-Qaida pe site-ul său Internet. Medicul egiptean Al-Zawahiri îi îndeamnă pe arabii sunniți să nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
sprijin, ca să nu cadă. Răul are o zi Dumnezeu veșnicia. "Iubiți-vă unul pe altul din toată inima, și dacă un om păcătuiește împotriva ta, spune-i vorbe de pace și nu păstra în inima ta mânie; și dacă se pocăiește și mărturisește, iartă-l... Iar dacă-i nerușinat și stăruiește în nedreptatea lui, iartă-l din toată inima și lasă lui Dumnezeu răzbunarea." " Dacă unui om îi merge mai bine decât ție, nu te supăra, ci roagă-te ca să ajungă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
În arta militară antică și modernă, capcanele fac parte din mijloacele pe care orice comandant le poate folosi, dacă are inteligența s-o facă. Iar Wapowski, când scrie că Ștefan „uitându-și de armistițiul încheiat cu puțin mai înainte, din pocăit ce fusese, se făcu dușman regelui Albert”, uită ce scrisese cu câteva rânduri mai înainte, că domnul îl avertizase pe rege că s-ar putea să fie atacat. Exista o înțelegere, pe care regele o încalcă; există, așadar, un avertisment
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui. Deși n-am parcurs decât 55 de pagini, deja am Început să mă Îngrijorez și mai tare, pentru că sunt extrem de În urmă cu toate și foarte departe de ceea ce vrea Dumnezeu de la mine. Nu-mi rămâne decât să mă pocăiesc și să fiu treaz cu mintea, pentru a putea Înțelege Cuvântul Domnului, Întrucât Cine Însă nu pricepe cele scrise și nu aude cele citite este asemenea burlanului care primește În sine apă și nu simte că apa curge printr-Însul
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
cu nasul în miriște, tamponat în ceafă de sacul plin cu tizic, în timp ce comentariile ironice ale lui Mircea mă determinau să suplimentez eforturile pentru a reveni mai degrabă la starea de verticalitate. O, da' ce faci măi Titi, te-ai pocăit? Faci mătănii? Nu cumva ai de gând să te călugărești? Și izbucnea într-un hohot de râs, ajutând în același timp corpului meu să revină în poziție bipedă. Obosit, descurajat, epuizat de sarcina prea grea pentru slabele mele puteri, reușeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
nu au respectat absolut nici o regulă, mai puțin cea atavică a grupului pe care îl formau. Au murdărit autocarul îngrozitor, căci au mâncat, băut și vomat tot timpul, reclamând zgomotos manele. Don' șofer, dă-ne manele, că doar nu suntem pocăiți. Toți vor să meargă în Elveția, pentru a cere un imposibil de obținut azil politic, urmând apoi să fie expulzați cu biletul de întoarcere plătit de elvețieni și suma de 500 de euro de persoană, ca ajutor de repatriere. Vor
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
accese de nervi, accese de independență, de gelozie, de temeri, de frustrări, probleme financiare, cicăleli (soțul meu mi-a scris odată în Statele Unite că-i era dor de „cățăreala“ mea). Înseamnă mici derapaje inevitabile și, până la urmă, întoarceri negreșite și pocăite la matcă. Dar mai înseamnă și afecțiune adâncă, empatie, nevoia inexorabilă de prezența celuilalt, teama pierderii, dorul de celălalt. R.P. Care a fost - scormonesc unde nu trebuie, dar îmi asum riscul -, care a fost momentul de maximă împlinire alături de Marius
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]