2,948 matches
-
vârful condeiului în acea seninătate și sfiiciune a sufletului de copil pe care-l port în mine și azi, a fost doamna profesor Eugenia Potra, fiică a Săcuieului natal. De o frumusețe sufletească cum rar întâlnești, tânără, inteligentă, blândă, purtând podoabă de preț într-un păr care se răsfira, ca o undă de apă liniștită, până aproape de șolduri (imagine pe care n-am uitat-o niciodată!) mi-a îndrumat naivele treceri prin tainele cuvântului la concursurile și olimpiadele școlare la care
TAINA SCRISULUI (5): REFUGIUL LACRIMII ASCUNSE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366573_a_367902]
-
de sub cer dispuse ordonat într-o ierarhie a ființării. Dumnezeu este principiul ordinii (ταξιαρχια) și al armoniei și, din această cauză, umple toată creația de armonie dumnezeiască și frumusețe sfântă , dăruindu-le totodată, măsură, număr și ordine . Cosmosul este o podoabă frumoasă și bună, icoană vie a lui Dumnezeu Cel frumos și bun. Sfântul Clement Alexandrinul susține, de asemenea, că armonia universală este opera bunătății și iubirii divine ce constituie temelia universului și armonia tuturor existențelor, pătrunzându-l și traversându-l
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
de joc ? Cine ar fi vrut să-mi fie oaspete !? Vedeam toți îngerii șezând de-a dreapta Și cântând: Slăvit, Tu, Doamne să ne fii ! Dar cum nu-Ți întorceai spre mine față Am vrut de Tine să mă apropii. Aveam podoaba doar părul meu lung Și mă simțeam atât de vinovată ! Mi-Ai spus că pot la Tine să ajung Căci inima îmi este fără pată... Am mulțumit cum am stiut cântând : -Iisuse, dulcea mea lumină ! Și m-am văzut că
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
mucigai” Arghezi coboară în infern. Poeziile din acest ciclu dezvăluie o existență de coșmar, trădând înăbușirea libertății sub toate aspectele. Aici „bestializarea omului și mucenicia prin suferință”( Pompiliu Constantinescu) ne relevă scene dantești. „Florile de mucegai” s-au născut din „podoaba zidurilor întunecate și umede ale zidurilor” (O.Crohmălniceanu). Poezia ce poartă și titlul ciclului „Flori de mucigai” este un fel de prolog ce stabilește legătura dintre poet și mesaj, el o consideră „fără an,/stihuri de groapă/De sete de
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
tale învins...” Vârsta juvenilă pune sub semnul candorii motive lirice predilecte pe care poetul le va cultiva tradiționalist și euforic: „Maică a mea, sunt nebun de iubirea ce vine,/ nu mai știu cât de mult voi fi foc sau venin,/ podoabele sângelui meu se prefac dimineața în rouă/ și-nțeleg din cuvânt cât sunt zbor și suspin...” Forma rafinată a poeziei de mai târziu, într-o continuă revelație a limbajului, aici își va fi aflat începutul: „Și-mi pare că, adânco
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
vis. Pe pereți sunt icoane și tablouri, unele pictate de ea, în special crinii, florile ei preferate. Sunt multe fotografii ale Reginei Maria în care putem admira silueta zveltă, frumusețea chipului, eleganța și și distincția croielilor frumoaselor ținute vestimentare cu podoabe regale, dintre care adesea apar mai multe șiraguri de mărgele lungi. Mă întrebam dacă fotografiile mele cu mai multe șiruri de mărgele lungi nu-și au izvorul tot în vremurile copilăriei, când admiram fotografiile din „Povestea vieții mele" imagini care
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
Autorului Bradul de Crăciun Împodobirea Bradului de Crăciun este una dintre cele mai mari bucurii ale copiilor. Un obicei îndrăgit și practicat, atât la sat cât și la oraș. Culoarea tradițională este roșul. Pe vremea copilăriei mele nu existau atâtea podoabe pentru brad. Învățasem să fac coșulețe din carton pe care lipeam cu hârtie creponată în culoarea pe care o doream. Uneori, la același coșuleț foloseam mai multe culori. Coșulețele erau cilindrice sau conice. Din hârtie argintie făceam „arici” iar din
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
Buzele sale lacome începură să coboare la încheietura picioarelor, producând la fiecare atingere o erupție vulcanică de senzații și dorințe în corpul Irinei, care cu degetele răsfirate în părul cârlionțat al partenerului său de nebunii, gemea de plăcere, mângâindu-i podoaba capilară. Irina trăia o stare senzuală cum nu a mai avut-o niciodată.Era și prima dată când Sandu se depășea pe el însuși, așa cum îi promisese Irinei, încă înainte de a pleca din Câmpina. Poarta Raiului era larg deschisă, iar
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
Tătarilor, cel mai viteaz și mai vestit dintre fii împăratului și moștenitorul de drept al împărpției. Ce foarte tânăr era fratele său mai mic. Iar vârstnicul oștean era povățuitorul și păzitorul acestora. Cei trei tătari purtau veșminte bogate, cu multe podoabe de aur și nestemate pe ele, iar pe întunecatele lor căciuli fluturau semețe pene de vultur. Și se cădea ca cei trei să aibă veșminte de preț, căci Împăratul Tătarilor îi trimise ca soli, departe, la Împăratul Țării de la Răsărit
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
pururea poartă pe trup urmele rănilor Sale dobândite în clipa răstignirii, vrând să arate prin aceasta că și la venirea a doua oară în lumina orbitoare va fi pentru robii Săi același răstignit și împuns, rănile acestea ți-nând loc de podoabe împărătești. Nicolae Cabasila - Invidiosul este dușman al celor prezente, dar prieten al celor pierdute. Sfântul Vasile cel Mare - Un om nu trebuie să se abată din drumul sau numai pentru că latră câinii. H. M. Stanley - Cea mai rea boală a sufletului
CITATE MEMORABILE (53) de ION UNTARU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361699_a_363028]
-
cu firișoarele de aur, amalgamul apoi îl „strecurau” printr-o piele tabacită de oaie, aurul rămânea și mercurul, adică „argintul viu” cum ii spuneau ei îl foloseau din nou. Când se măritau fetele aveau salbe grele de aur și alte podoabe. Am găsit o gazdă care mă țineau cam pe nimic că aveau o fată de măritat și vroiau să „priponescă” un inginer, așa cum mă dădeam eu. Cu Marcel mă întâlneam în fiecare zi o lălăiam și tăiam frunze la câini
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
la noi un soldat rus cu numele Vichentie. Cred că a avut un grad mai mare în armată țarista, căci avea o haină plină cu fireturi și decorații strălucitoare și un chipiu cu o tresa lata de culoarea aurului. Aceste podoabe le ținea într-o lădița de lemn încuiata cu un lăcățel mic. Mi le-a arătat numai mie odată când îi era tare dor de hazeaica lui și de malcicul lui ce era cam de o vârstă cu mine și
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
la noi un soldat rus cu numele Vichentie. Cred că a avut un grad mai mare în armată țarista, căci avea o haină plină cu fireturi și decorații strălucitoare și un chipiu cu o tresa lata de culoarea aurului. Aceste podoabe le ținea într-o lădița de lemn încuiata cu un lăcățel mic. Mi le-a arătat numai mie odată când îi era tare dor de hazeaica lui și de malcicul lui ce era cam de o vârstă cu mine și
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
la noi un soldat rus cu numele Vichentie. Cred că a avut un grad mai mare în armată țarista, căci avea o haină plină cu fireturi și decorații strălucitoare și un chipiu cu o tresa lata de culoarea aurului. Aceste podoabe le ținea într-o lădița de lemn încuiata cu un lăcățel mic. Mi le-a arătat numai mie odată când îi era tare dor de hazeaica lui și de malcicul lui ce era cam de o vârstă cu mine și
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
pe care evreii o pun deasupra intrării în casă cu rol protector. Fără îndoială, suntem tentați să gândim, o simplă superstiție, așa cum sunt multe altele! Asta dacă nu crezi că ea, amuleta, ar putea fi totuși funcțională. În roman, printre podoabele pe care, conform tradițiilor etniei, „țiganca” le poartă la gât este și această mezuza, dar și o plăcuță cu un înscris misterios, nedeslușit niciodată de membrii șatrei din care face parte. Și, cu multă măiestrie, autoarea face ca la un
MADELEINE DAVIDSON, UN MAGICIAN AL CUVÂNTULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352018_a_353347]
-
de flori, fluturi și inimioare, poșete din saten, bumbac, piele, dantelă. Petrescu Georgiana lucrează broșe din organza, broșe din fermoar, bentițe, coliere împletite din lanț, din lanț și pamblică, cerceluși din mărgele, tricouri pictate manual. Stela Costache creează icoane, măști, podoabe din sârmă și ață, lavabile. Cristina din București expune bijuterii din pietre naturale, perle. Acum cinci ani a început să lucreze bijuterii din dorința de a-și face brățări ca ale Mihaelei Rădulescu și acum a ajuns la o adevărată
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
mai mult de patru decenii, iar un alt moldovean de geniu, Alexandru Vlahuță să ne convingă că nu se poate abandona această menire când scria în 1900 în extraordinară carte România Pitoreasca:” ... .pământul Olteniei, în acea grădină frumoasă, plină de podoabe, de cântece și de legende, pe acel pământ binecuvântat în care râurile curg pe nisip de aur, munții, învăluiți de codri nemăsurați, ascund în sânul lor comori necunoscute, dealurile sunt acoperite cu vii și livezi, câmpiile - de holde îmbelșugate. În
VARVARA&MITE MĂNEANUDEDICATIO CONSTANTIN BRÂNCOVEANU-300 DE ANI DE LA MARTIRIU. OLTENIA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350573_a_351902]
-
alături de Catrina. Tiberiu Ceia a așternut visarea, dorul, romanța, liniștea peste sală, cu vocea lui caldă, lirică. Emilia Dorobanțu e o cântăreață care a edificat superbitatea frumoaselor fete dace răzbătută până azi în chipul și talentul ei. Înveșmântată mirabil cu podoaba de costum popular românesc, de sus până jos a fost frumoasă ca o mireasă de crai și a cântat înstăpânitor. Minunat cântă această tânără artistă, iar sărbătoarea închinată maestrului Benone Sinulescu a avut un strop mai mult de farmec și
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
lîngă uimitoarea fidelitate față de evoluție, pe lîngă faptul că fiecare trăsătură de penel, fiecare nuanță este finisată cu deosebită migală, picturile Rodicăi Iliescu impresionează și prin aceea că în fiecare din ele și-a așezat, cu o alchimie de vrăjitor, podoabele talentului, dar și propria stare de spirit, impregnată de duioșie, de pace și de dulce meditație, astfel încît arta sa nu va putea fi niciodată înveșmîntată în mundanul ideilor postmoderne. Pictorița Rodica Iliescu, un nume cu rezonanță în lume, un
MEDALION ANIVERSAR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350616_a_351945]
-
din 22 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Trimite, iubite, o sanie mare, Veni-voi degrabă pe drumul de sare, Nu-mi pasă de-i viscol ori seară târzie, Ninsoarea de astăzi ne e poezie. Aprinde colinde pe drumul spre mine - Podoabe-nflorite pe clipe senine, Și astăzi, și mâine, și încă un veac, Iar dorul va fi cu un spin mai sărac. În palma luminii, cu drag or să ardă Doi fluturi orbiți de-atâta zăpadă. Și-atunci vor începe viorile
COLINDE, PE DRUMUL SPRE MINE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351562_a_352891]
-
valorile supreme în spiritual filosofiei grecești: bine, adevăr și frumos, are două trăsături principale: 1 - el presupune drept condiție esențială existența frumuseții ca idée veșnică. Cosmosul însuși este frumos, deoarece participă la această frumusețe veșnică (κοσμος areîn greceste sensul de podoabă, frumusețe); 2 - eros echivalează cu a fi atras de ideea frumuseții. Scopul actului religios însuși nu este altul decât acela ca sufletul să contemple, aprins de dragoste, Frumusețea „transcendenta”. Urmașii lui Platon vor relua cercetările magistrului. Astfel, Aristotel (383 - 322
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
opera: „și a privit Dumnezeu la toate câte făcuse și iată erau bune foarte” (Fac. 1, 31). Textul Septuagintei folosește termenul „καλον” - frumos și nu „αγαθον” - bun. Așadar, lumea ieșită din mâinile lui Dumnezeu era frumoasă și bună, era o podoabă - „κοσμος”. Frumosul divin este elogiat pretutindeni în cartea Facerii, fapt ce a îndreptățit pe Sfântul Apostol Pavel să spună: „cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii, înțelegându-se din făpturi” (Rom. 1, 20) iar teologii să afirme: „măreția
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Lui și să cercetez locașul Lui” (Ps. 26, 8). Frumusețea lui Dumnezeu strălucește, este lumina și slava Lui: „strălucirea frumuseții Domnului este din Sion” (Ps. 49, 2). Frumusețea Domnului este nedespărțită de măreția și puterea Sa: „Domnul a împărățit, întru podoabă S-a îmbrăcat, îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere și S-a încins” (Ps. 92, 1). Frumusețea este slava Domnului care iradiază din El și se instalează în locurile cele sfinte în care Se odihnește El: În Sion, În Biserică
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
afirmă în unanimitate caracterul predominant spiritual al frumuseții Cuvântului lui Dumnezeu Întrupat. Astfel, Sfântul Vasile cel mare vorbește despre dragostea spirituală debordantă ce cuprinde sufletul curat la vederea frumuseții dumnezeiești a Fiului: „... nepovestită și nespusă este frumusețea Cuvântului! Nespusă este podoaba înțelepciunii Lui și înfățișarea lui Dumnezeu în chipul Lui! Fericiți, sunt, dar , cei care doresc să vadă frumusețea Lui prin dragoste și pentru că sunt aprinși de dragostea cerească și fericită, evită rudele și prietenii, uită casa și toată averea, uită
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
dispuse ordonat într-o ierarhie a ființării. Dumnezeu este principiul ordinii (ταξιαρχια) și al armoniei și, din această cauză, umple toată creația de armonie dumnezeiască și frumusețe sfântă [62] , dăruindu-le totodată, măsură, număr și ordine [63] . Cosmosul este o podoabă frumoasă și bună, icoană vie a lui Dumnezeu Cel frumos și bun. Sfântul Clement Alexandrinul susține, de asemenea, că armonia universală este opera bunătății și iubirii divine ce constituie temelia universului și armonia tuturor existențelor, pătrunzându-l și traversându-l
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]