908 matches
-
ideea ei. Noi nu vrem decât să nu vă stăm în drum. N-am vrea să construim în zone pe care Adăpostul ține neapărat să le protejeze. Atunci ar trebui să stai de vorbă cu asociații și să vă lămuriți, pogon cu pogon. El chicoti. —Ți-am spus că ești pur și simplu adorabilă? — În viața asta, nu. Păi, dacă noi doi am lua deciziile, asta am face. Serios. Toată conspirația asta corporatistă mă calcă pe nervi. Hai să discutăm în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Noi nu vrem decât să nu vă stăm în drum. N-am vrea să construim în zone pe care Adăpostul ține neapărat să le protejeze. Atunci ar trebui să stai de vorbă cu asociații și să vă lămuriți, pogon cu pogon. El chicoti. —Ți-am spus că ești pur și simplu adorabilă? — În viața asta, nu. Păi, dacă noi doi am lua deciziile, asta am face. Serios. Toată conspirația asta corporatistă mă calcă pe nervi. Hai să discutăm în public despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Dă-mi ceva de băut. MINISTRUL: N-am. Aici e minister, nu cîrciumă. PATROANA: Păcat. Ia uite cît spațiu ocupi. Mai bine făceai aici un restaurant, o discotecă, un bar. Ocupi locul degeaba. Și nenorocita aia de secretară are un pogon de birou și se înghesuie tot peste tine. MINISTRUL: N-o insulta. Nu-i secretară. E șefă de cabinet. O cheamă Otilia. Sau Venera. PATROANA: Sau Lolita, sau Carmencita! Poate s-o cheme și Vanessa, că tot o curvă nerușinată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
fața lui Ghiță o expresie de uimire comică. Hotărât nu se așteptase la asemenea vorbe. Așa să fie oare? Da' scrie negru pe alb aici la gazetă, adineauri citi dom' caporal. Soldații întorși de pe front au dreptul la pământ, două pogoane. Marin își scoate tabachera ieftină, din tablă, cumpărată probabil la un bâlci sau târg, și începe răbdător să-și răsucească o țigară: Mă, eu te știam băiat deștept. O fi scriind ăia acolo, că nu le e greu să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ostenelele noastre, din tinereță ni-am câștigat câteva bucate din stupișori și dintr-alte fărâme, care stupi avem osăbit de stupii Mitropolii, 300 de stupi”. Și apoi „dintr-alte fărâme” lasă „svintii Mitropolii” niște vaci, boi și iepe, precum și „6 pogoane de vie ce sânt în ținutul Tutovii în gura Berheciului... Așijdere,... 3 pogoane de vie de la Odobești... 3 sate: Ungurașii și Dracsineștii și Negoeștii”. El mai zice că „am făcut acolo și un hăleșteu din pajiște,... și li-am împlut
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
alte fărâme, care stupi avem osăbit de stupii Mitropolii, 300 de stupi”. Și apoi „dintr-alte fărâme” lasă „svintii Mitropolii” niște vaci, boi și iepe, precum și „6 pogoane de vie ce sânt în ținutul Tutovii în gura Berheciului... Așijdere,... 3 pogoane de vie de la Odobești... 3 sate: Ungurașii și Dracsineștii și Negoeștii”. El mai zice că „am făcut acolo și un hăleșteu din pajiște,... și li-am împlut și de pește”. Apoi „Pentru un hăleșteu, ce să chiamă Strâmbul, pe vale
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lui „Sandul sin Toma Alevra cupeț” din 12 iulie 1742 (7250) dăm tot peste vii, dar și peste o pivniță. Povestea-i lungă și încâlcită, părinte, dar o să încerc s-o scot la lumină. Pe când Mitropoliei Moldovei i se înmulțiseră pogoanele de vie s-a ivit și nevoia de pivnițe și dughene unde să-și vândă vinul. Așa se face că acest Sandul a primit de la mitropolitul Antonii moșia Cecanii în schimbul unei pivnițe de piatră cu dugheană și cu tot locul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a mutat la moșie și a făcut și o biserică - l-a chemat pe acesta în fața Divanului, pe motiv că moșia Cecanii aduce mai mult venit decât dugheana cu pivniță... Atunci Sandul - ca să scape de judecată - a dăruit Mitropoliei trei pogoane de vie la Grozești, în ținutul Putnei, și un loc de casă aflat între Ulița Măjilor și Ulița Brăhăriei. Anapoda treabă, n-am ce spune. Și cam hapsân mitropolitul Nichifor! Dar tocmai mi-am amintit din nou de țiganii robi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
scrie: „M-am hotărât și eu, ori unde să va întâmpla sfârșitul vieții mele, să să aducă oasăle mele la sfânta Mitropolie... Și am dat sfintii Mitropolii o moșie... anume Odăile Grodzii, în ținutul Iașilor... Așijderea, am mai dat... 16 pogoane de vie lucrate la łifești, în ținutul Putnii, și un țigan, anume Șărban Durilă, cu copii lui danie, să fie rob Mitropolii”. Și acum aflăm de un loc al cărui nume este pierdut în negură. Zapisul întocmit de „Anița domnița
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pierdut în negură. Zapisul întocmit de „Anița domnița” la 24 iunie 1755 (7263) însă ni-l amintește... Dacă ai s-o ții așa în parabole, nu m-ai lămurit deloc. Despre ce loc este vorba? „Anița domnița” dăruiește Mitropoliei „două pogoane și giumătate de vie... la Greci, într-un hat cu viile Mitropoliei”. Ce îți spune numele locului, sfințite? Acum știu despre ce este vorba, dar vreau să te aud pe tine vorbind despre el. Acest loc ne amintește de mănăstirea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cinci sălașe de țigani din drepți țiganii domnești”. Drept-îi, dar după cum se vede daniile de tot felul către sfânta Mitropolie se înmulțesc pe zi ce trece... Nu mai departe de 2 martie 1766 (7274), când Catrina Petculeasa dăruiește Mitropoliei: „Un pogon și giumătate de vie ci este la Podul lui Bâtcă, la Varniță”. Află, curiosule, că Grigorie Ioan Calimah voievod a găsit și alte căi de a se pune bine cu cele sfinte. Știu ce vrea să spună sfinția ta. Dacă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dreptul de a lua „pe totă luna câte cinci lei din vama gospod și câte doaî ocă unt de lemnu și cincizăci dramuri de tămâie”. Apoi sunt scutite de dări pentru o sută de stupi, o sută de oi, cinci pogoane de vie „ și tot venitul cât va ieși” și zece vite. De asemenea, mai sunt scutiți de dări un preot, un diacon și un țârcovnic. Dar lucrul cel mai de seamă este numirea unui epitrop, motivându-se astfel: „Și fiindcă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu un „Hrisov de la Matei (Ghica) vodă” în care se spune - după cum „arată” un pisar - ... „să ia mănăstire Aron Vodă câte 60 lei pe an den vama gospod ... și să scutească vădrăritul pe tot vinitul cât va ieși din 8 pogoane și pogonăritul pe acele pogoane; 10 oameni streini să fie iertați de bir pe capul lor; o pivniță ce va avea aicea în Iași să fie scutită”. Se pare că, li s-au cam îngustat scutirile, fiule. Așa gândesc și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Ghica) vodă” în care se spune - după cum „arată” un pisar - ... „să ia mănăstire Aron Vodă câte 60 lei pe an den vama gospod ... și să scutească vădrăritul pe tot vinitul cât va ieși din 8 pogoane și pogonăritul pe acele pogoane; 10 oameni streini să fie iertați de bir pe capul lor; o pivniță ce va avea aicea în Iași să fie scutită”. Se pare că, li s-au cam îngustat scutirile, fiule. Așa gândesc și eu. Acum îngăduie-mi, părinte
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
întâlnit încă vorbe care să deplângă mănăstirea că s-ar afla în mari nevoi și sărăcie. Stai că sita-i încă nouă. Dar bucură-te că la 15 noiembrie 1733 (7242) David croitorul și Grigorie croitorul dăruiesc mănăstirii „Golăi” un pogon de vie, dar părăsită, „cu pomi înăuntru ce iaste în Șorogari... și alt pomăt ce iaste printre via lui Enachi vătavul și printre via lui Panaiti”. Părăluțe au primit, să nu fie de deochi, de la Ana văduva lui Golăi. Bunuri
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am să-mi ridic nasul în vânt, sfințite, ci am să caut mai departe între foile acestor cărț, fiindcă șirul daniilor nu se oprește aici, ci continuă... Iată că „Simeon fecior a lui Strătulat Chirițe” a dăruit Trei Sfetitelor „un pogon și o fârtă de vie lucrate la Vămășoaia. Vălet 7250”. Am spus-o și trebuie s-o mai spunem, dragule, că multe din averile mănăstirilor noastre luau calea mănăstirilor Sfântului Munte sau ale Ierusalimului. Mai vârtos cele ale Trei Sfetitelor
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de toate... până întru desăvârșire... Dat-am... danie... satul Ustie... și cu vecini, și satul Zălucenii,... la ținutul Orheiului, și Buhai, la ținutul Dorohoiului, și satul Popenii și Sârbii... și cu vecini... cu patru roți de moară și cu zece pogoane de vie la... Nicorești; la ținutul Tecuciului, și zece sălașe de țigani, și un locu de dugheni aicea, în târgu Iașii, ce este în Târgul de Gios, cu pivniță de piatră.... Așijdere am mai dat svintei mănăstiri și alte dughene
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
târziu, după ce au avut familie și copii. Așa s-a întâmplat și cu cel care în mirenie s-a numit Necula grecul, iar în mănăstire Neofit. Feciorul lui, pe nume Mihalache, dăruiește mănăstirii Cetățuia, la 26 februarie 1720 (7228), „două pogoane de vie lucrată, și cu un șopron ce iaste în mijlocul vii și cu cinci căzi gata”. Mi-am adus aminte de porunca lui Costandin Mihail Cehan Racoviță, dată la 5 decembrie 1751 (7260), vornicului de poartă Tănasă Meleghe și uricarului
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
scoate piatra și câte patru potronici de la cei ce vor căra piatra”. Dar vine și Grigorie Ghica voievod, care la 15 august 1736 (7244) întărește cele date de Constantin Nicolae Mavrocordat voievod și în plus îi scutește de dări zece pogoane de vie de la Odobești și pe 12 poslușnici. Încet-încet, averea mănăstirii crește. Una din dovezi este și cea de la 23 iunie 1741 (7249), când frații Toader și Velicico, împreună cu nepotul lor, Miron Cuza, dăruiesc mănăstirii Dancul o pivniță de piatră
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fostu egumen mai pe urmă și la Trieh Svetitele; și când au ieșit Iezechiil din epitropie arătând că i-au rămas datoare mănăstirea Dancul cu optu sute lei din cheltuielele ceau făcut cu trebele mănăstirii”. Drept urmare, Iezechil a oprit opt pogoane de vie ale Dancului ce se aflau la Odobești, pe care le-a ținut nici mai mult nici mai puțin decât 30 de ani. Stau și mă întreb, părinte, de unde până unde a fost nevoit Iezechil să cheltuiască banii proprii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
familii proprii în mirenie cu fiice și feciori, lucruri despre care noi am mai vorbit, ni se confirmă și în zapisul de la 22 octombrie 1766 (7275): „Adică eu, monahul Sărafim, dinpreună cu feciorii mei... am dat danie o jumătate de pogon de vie sfintii mănăstiri Dancului”. O altă danie o întâlnim la 25 februarie 1769, când un oarecare Nicola dăruiește mănăstirii Dancul niște case aflate în mahalaua Cizmăriei. Sfințite părinte, eu cred tare în faptul că toate cele din lumea asta
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de nicăiuri nici un fel de agiutorință”. Drept urmare hotărăște să fie scutită de dări pentru o sută cincizeci de oi, douăzeci și cinci de vite - vaci, boi, cai și iepe. La vremea vădrăritului se vor scuti trei sute de vedre de vin și patru pogoane de vie. Apoi zece oameni streini ce ș-ar găsi fără bir în vistierie... să fie scutiți”. Scutire, scutire, dar nu chiar pe degeaba, ci: „pentru a gusta mila ce am făcut... cu aceasta... mănăstire dator să fie igumenul... să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sunt furnizate de Catagrafia anului 1838. Începând cu anul 1856, biserica Sf. Gheorghe Nou din București devine și ea coproprietar pe moșia Breaza. Aceasta avea ca arendași pe Jane Dimotescu din Provița de Sus și stăpânea o suprafață de 1356 pogoane. Revenind la Zoe Mavrocordat sau Zoe Brâncoveanu, cum i se mai spunea, s-a căsătorit cu vornicul Gheorghe Bibescu. Ea a murit în 1892, rămânându-i în urmă patru băieți și trei fete. Dintre aceștia, Eliza, căsătorită cu Ion Filipescu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
culcat, târâș, drepți, culcat!... Pe urmă, l-a-mpușcat, l-a pus cu fața-n jos într-o mașină și l-a dus la morgă. Neamurile mele l-au cătat prin pădure pe de-a rândul. N-avea mai mult de 15 pogoane, domnule! Noi am fost opt copchii, că tata murise și unchiu ne-a ajutat. De când a murit el, eu nu pot zice ceva de bine de comuniști. Să mă iertați, că nu știu cine sunteți... Mai bine glonțu’! De ce ne trebuie mânăstire
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
capu’ la înaltă tensiune, că are un stâlp în grădină. Să nu-mi ajute Dumnezeu dacă!... <<Mă duc să-mi dau cioarecii jos, că vorbește Tuța Rizea la Televiziune!...>>” Păncescu se-ntoarce cu furca... “S-a-mpângărat turma” - Am avut doar cinci pogoane de pământ. Mi-au dat un hectar de pădure și-a tăiat-o lumea din sat. Cui să spui? Cine mă iubește pe mine în sat? Și noi cumpărăm lemne, că nu ne dă voie să tăiem. <<Te-aș împușca
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]