1,637 matches
-
galben, ruginie, Valsul lent spre vechiul lut Frunze cergă-și țes tăcut Roditoare năsălie. Peste toate nou lințoliu Se așterne argintiu, Vânt pe post de vizitiu Și troienele fotoliu Albului care învinge Timpul încleștat în geruri. Din încremenite ceruri Se pogoară iarna, ninge! 01.11.2016 *** Referință Bibliografică: Roditoare năsălie / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2136, Anul VI, 05 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
RODITOARE NĂSĂLIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372729_a_374058]
-
apă rece de izvor, gustară câteva merinde din traistă și în cele din urmă încălecară. Se strecurară fără grabă printre trunchiurile brazilor pe piatra dură a muntelui din care ieșeau scântei la contactul cu potcoavele copitelor. Pe alocuri, grohotișul se pogora la vale, iar în altele pintenii de stâncă le încetinea înaintarea. Zările se deschideau din nou. Ieșiră din pădurea de rășinoase și în fața ochilor li se desfășură pieptul puternic al masivului cu culmile sale pleșuve și prăpăstioase. Urcușul deveni din ce în ce mai
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
în: Ediția nr. 1686 din 13 august 2015 Toate Articolele Autorului Aș vrea să fiu cometă ce brăzdează Prezentul tău în treceri succesive, Tot mii de ani, tu să-mi trimiți misive, Strigându-ți mut iubirea încă trează. M-aș pogorî de fiecare dată, Ori ca alint, ori fulger ce străbate Adâncul venusian, ori nestemate Săruturi, mir pe gura însetată. Cât eu nuntesc în tine, timpul trece, Iar clipele așteaptă risipite Inert și inutile, pe orbite, Să reînvie mirele vorace. De ce
AŞ VREA SĂ FIU COMETĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373285_a_374614]
-
Tu, Cel ce arzi pe pirostrii de hâr Tu, Cel ce-ai dat chiar soarelui lumină Te odihnești la noi peste altar Și-Ți pui suflarea și-ntr-un boț de țină. Tu ai mănat profetul în pustie Te-ai pogorât cu Fiul la Iordan Tu ai schimbat tristețea-n bucurie Și sfinți ai uns dintr-un popor sârman. Apostolii, cu limbi de foc i-ai primenit Fecioarei i-ai trimis bunăvestirea Ai înviat pe Fiul răstignit Și-ai înnoit de-
ODA DUHULUI SFÂNT de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373302_a_374631]
-
de film original și vizionat doar din cer? Suflu încet și respir pe deplin că în sport ... alerg în ritm cu ... IV. CUVÂNTUL, de Maria Teodorescu Băhnăreanu , publicat în Ediția nr. 1962 din 15 mai 2016. Cuvântul Ni s-a pogorât întâi cuvâtul Ca să ne reflecte gândul Și simțirea Și iubirea Picuri mici și mari din ființă Să deviniă o lumină De încrucișări frumoase De minuni și de flori sfinte Ce în suflet dau foloase! Ni s-a pogorât cuvântul Dintr-
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
s-a pogorât întâi cuvâtul Ca să ne reflecte gândul Și simțirea Și iubirea Picuri mici și mari din ființă Să deviniă o lumină De încrucișări frumoase De minuni și de flori sfinte Ce în suflet dau foloase! Ni s-a pogorât cuvântul Dintr-un plai sfințit de Domnul Care să sculpteze omul Ca o dalta fină, lină Asta-i limba cea română! Citește mai mult CuvântulNi s-a pogorât întâi cuvâtulCa să ne reflecte gândulși simțireași iubireaPicuri mici și mari din
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
și de flori sfinte Ce în suflet dau foloase! Ni s-a pogorât cuvântul Dintr-un plai sfințit de Domnul Care să sculpteze omul Ca o dalta fină, lină Asta-i limba cea română! Citește mai mult CuvântulNi s-a pogorât întâi cuvâtulCa să ne reflecte gândulși simțireași iubireaPicuri mici și mari din ființăSă deviniă o luminăDe încrucișări frumoaseDe minuni și de flori sfinteCe în suflet dau foloase! Ni s-a pogorât cuvântulDintr-un plai sfințit de DomnulCare să sculpteze omulCa
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
limba cea română! Citește mai mult CuvântulNi s-a pogorât întâi cuvâtulCa să ne reflecte gândulși simțireași iubireaPicuri mici și mari din ființăSă deviniă o luminăDe încrucișări frumoaseDe minuni și de flori sfinteCe în suflet dau foloase! Ni s-a pogorât cuvântulDintr-un plai sfințit de DomnulCare să sculpteze omulCa o dalta fină, linăAsta-i limba cea română!... V. IUBITA SCRIPCARULUI, de Maria Teodorescu Băhnăreanu , publicat în Ediția nr. 1961 din 14 mai 2016. Iubita Scripcarului Scripcarul te învăluie Și te
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
căldură și mărire și inundau tăcut albastrul cu un potop de strălucire dar nici un sunet nu răsare purtat de raze de lumină privește înc`odată-n zare și zboară-apoi pe calea-i lină în rotocoale largi cât lumea s-a pogorât pe vârf de munte păstrând uimiri despre minunea ce ajunsese să-l încânte abia târziu în prag de seară îi spuse puiului că ieri a auzit întâia oară clar, ale soarelui tăceri *** Volum "Poezia necuvintelor" Referință Bibliografică: condorul ridicat în
CONDORUL RIDICAT ÎN ZARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379746_a_381075]
-
DE CRĂCIUN Coboară, Doamne, dintre astre, harul sfânt de sărbătoare! Să intre în casele noastre, a colindelor cântare! Ca magic dar sub pom de Crăciun, la toți, pune sănătate! Pace în suflet, un an mai bun și multă umanitate! Doamne, pogoară-Te în case și scapă-ne de greu blestem! Lasă-ne daruri mai frumoase și bunătate, să iertăm! Adu-ne cugetare dreaptă și iartă-ne păcatul greu! Dă-ne gândirea înțeleaptă și credința în Dumnezeu! Croiește cale peste vreme, în
POEME I MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374734_a_376063]
-
fior, Ce mă cuprinde iarăși, când de poet mi-e dor... Și, dacă de pe cer, regina nopții blândă Contur de aur țese cu raza ei plăpândă Celor doi tineri singuri, aflați sub mândrul tei, E semn că Eminescu...s-a pogorât în ei... Iar dacă-n cei doi tineri m-oi regăsi și eu, Cu părul nins de floare și stele-n gând mereu, Atunci...pe banca-aceea, sub teiul de ... Citește mai mult PE BANCA DE SUB TEI...Când uneori, prin iunie
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
acel sfânt fior,Ce mă cuprinde iarăși, când de poet mi-e dor...Și, dacă de pe cer, regina nopții blândăContur de aur țese cu raza ei plăpândăCelor doi tineri singuri, aflați sub mândrul tei,E semn că Eminescu...s-a pogorât în ei...Iar dacă-n cei doi tineri m-oi regăsi și eu, Cu părul nins de floare și stele-n gând mereu, Atunci...pe banca-aceea, sub teiul de ... XXI. CÂMPIA..., de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 1617 din
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
și gura acestei preacurate făpturi o adună. Ea e oglinda Bisericii care adună din Scripturi dulceața Duhului Sfânt... Înmiresmatul Aprilie s-a făcut cățuie de tămâie binemirositoare revărsându-și toate miresmele sale...În luna lui Aprilie (de Bunăvestire) S-a pogorât Domnul nostru din cer și L-a primit Maria. Tot în Aprilie a înviat și a urcat la cer. Și iarăși Maria L-a văzut. Ea a simțit când cobora. Și tot ea cea dintâi L-a văzut la învierea
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
idealul politic și responsabilitatea socială, ori dacă dimpotrivă, politica pe care o fac le determină religia și credința, ori lipsa acestora. Autoritățile politice și religioase din timpul misiunii pământene a lui Iisus, dar chiar și apostolii neluminați încă de harul pogorât la Rusalii, au înțeles intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim, expeditiva, nedreapta și convenienta judecată facută de Pilat, ca și răstignirea, ca pe niște evenimente politice per se. Încă înainte de patimile săptămânii mari apostolii își făcuseră socoteli politice personale
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
muzeul deschis în parc, ci și în „Sara pe deal” la Bojdeuca lui Creangă. Noaptea, amintirea sa răsuna, ca în alt veac, la „Bolta rece”. Dar mai mult decât oriunde i se aud și azi pașii de demult, la Casa Pogor, azi Muzeul Literaturii din Iași, în acea cameră în care a aflat căldura unui cămin, a unui prieten, ca Vasile Pogor. Le-am povestit, cum tânărul Eminescu, ( sosit de la Berlin, de la studii, în 1874) a poposit în casa Pogor. O
”INSULE” EMINESCIENE LA IAȘI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374273_a_375602]
-
veac, la „Bolta rece”. Dar mai mult decât oriunde i se aud și azi pașii de demult, la Casa Pogor, azi Muzeul Literaturii din Iași, în acea cameră în care a aflat căldura unui cămin, a unui prieten, ca Vasile Pogor. Le-am povestit, cum tânărul Eminescu, ( sosit de la Berlin, de la studii, în 1874) a poposit în casa Pogor. O vilă știută de ieșeni, încă de pe vremea vornicului Vasile Pogor, cunoscut în epocă, fiind un om de o aleasă cultură. El
”INSULE” EMINESCIENE LA IAȘI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374273_a_375602]
-
Casa Pogor, azi Muzeul Literaturii din Iași, în acea cameră în care a aflat căldura unui cămin, a unui prieten, ca Vasile Pogor. Le-am povestit, cum tânărul Eminescu, ( sosit de la Berlin, de la studii, în 1874) a poposit în casa Pogor. O vilă știută de ieșeni, încă de pe vremea vornicului Vasile Pogor, cunoscut în epocă, fiind un om de o aleasă cultură. El în 1834 traduce Henriada lui Voltaire și o va tipări în renumita tipografie a lui Heliade Rădulescu de la
”INSULE” EMINESCIENE LA IAȘI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374273_a_375602]
-
care a aflat căldura unui cămin, a unui prieten, ca Vasile Pogor. Le-am povestit, cum tânărul Eminescu, ( sosit de la Berlin, de la studii, în 1874) a poposit în casa Pogor. O vilă știută de ieșeni, încă de pe vremea vornicului Vasile Pogor, cunoscut în epocă, fiind un om de o aleasă cultură. El în 1834 traduce Henriada lui Voltaire și o va tipări în renumita tipografie a lui Heliade Rădulescu de la București. Mai târziu, fiul său, tânărul Vasile Pogor, îi primea aici
”INSULE” EMINESCIENE LA IAȘI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374273_a_375602]
-
vremea vornicului Vasile Pogor, cunoscut în epocă, fiind un om de o aleasă cultură. El în 1834 traduce Henriada lui Voltaire și o va tipări în renumita tipografie a lui Heliade Rădulescu de la București. Mai târziu, fiul său, tânărul Vasile Pogor, îi primea aici pe toți aceia care erau uniți într-o singură iubire: literatura. Salonul casei a devenit salonul Junimii sub bagheta lui Titu Maiorescu, cel care a știut să facă întâlniri de o înaltă ținută științifică și culturală, comparate
”INSULE” EMINESCIENE LA IAȘI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374273_a_375602]
-
din Europa. Așadar, aici a fost găzduit și Mihai Eminescu, într-o frumoasă încăpere, unde avea zilnic în fața ochilor cărțile unei biblioteci unice. În acest loc, prielnic firii lui, Eminescu începe să cerceteze până și manuscrisele rămase de la vornicul Vasile Pogor, tatăl gazdei sale. Ne-am dus în acea ”insulă eminesciană” cu atâtea însemne pentru a mai respira puțin din aerul eminescian. Ne-a întâmpinat muzeograful și scriitorul ieșean, Constantin Parascan. Observase, că mă uitam cu interes la peisajul parcului ce
”INSULE” EMINESCIENE LA IAȘI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374273_a_375602]
-
și Legea lor cea veche; Creația se întoarce în baierele firii ei, dragostea începe să inunde pământul într-un altfel de potop - cel al Harului. Mângâietorul stă la porțile inimii omului; peste mai mult de cincizeci de zile Se va pogorî in forma limbilor de foc. Mai mult decât atât, iadul presimte și el, ca o vietate șireată și vicleană, atacul ce i se va da, iar balamalele lui trosnesc; edificiul neputințelor omenești, al păcatului imposibil de ispășit, se va prăbuși
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
învie, Răstignit ca un Iisus, Va uita să mai revie Din infernu-n care-i dus.. Fără lacrima de mamă, Fără țară și pământ, Și-a lăsat dorul la vamă Și mormântul în mormânt... De Cenzime De Cenzime la Rusalii Se pogoară Duhul Sfânt Când în cer imense falii Se deschid, și pe pământ... Când în haită ies șacalii Și lugubru latră-n vânt, Când îngroapă criminalii Cornul lunii-n două frânt... Când își sapă-n mări coralii Unul altuia mormânt, Când
DE RUSALII, TRIST ROMÂN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377795_a_379124]
-
Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1612 din 31 mai 2015 Toate Articolele Autorului Duminica Rusaliilor, 31 Mai 2015 Atunci când scriu e sărbătoare-afară Și mâna mea se umple de duh sfânt, De mă citești nu simți cum se pogoară Lumina peste tine din cuvânt? Atunci când scriu sunt ca o pâine coaptă Și liber ca izvorul dintre stânci, Poemul meu nu știi că te așteaptă Cu dragoste flămândă să îl frângi? Cuvintele nu dor și nu te teme, Între-adevărul lor
ATUNCI CÂND SCRIU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377814_a_379143]
-
studenții săi discipoli care îl urmează și îl imită cu fanatism așa cum vor afirma junimiștii. Demersul inițial al grupului junimist nu este politic, ci filosofic și grupează intelectuali formați în străinătate, în Germania, iar unii în Franța. Este cazul lui Pogor, al lui Maiorescu, care în curînd va face figură de maestru al gîndirii, fiind foarte preocupat în acea perioadă de studierea lui Schopenhauer. Ambiția lor este de a refonda, pornind de la o critică radicală a angajamentelor eronate ale generației de la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ruptură cu liberalii. Radicalismul tabulei rasa provoacă adesea crize în cadrul echipei care se insultă în dezbateri aprinse, după cum o dovedește desfășurarea unei discuții relatate de Panu, în "Amintirile" sale, reeditate în 1971: Are loc o discuție privitoare la istoria românilor. Pogor, revenind la una din temele sale favorite, începe să strige: Nu vedeți că noi nu avem istorie? Un popor care nu are literatură, artă, civilizație trecută, un asemenea popor nu merită ca istoricii să se ocupe de el"". Numeroase proteste
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]