785 matches
-
pe data de 10 septembrie 1877, armata avea nevoie iarăși de brutari dar de data asta numai de un maistru și două calfe (bărbați) care, după ce vor fi fost concentrați, să fie trimiși „...intendantului dela Turnu Măgurele”. Disperata rezoluție a polițaiului suna astfel: „Domnule Prefect, ceilalți brutari nu suntu În acest orașu iar cei care esistă suntu strictu necesari la brutăriile de aci. De asemine, cei doi nu figurează Între melițieni pentru a putea fi concentrați”. k. „(...) Căci trebuie să apreciați
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de la Stambul. Tot prefectura trimisese poliției În luna iulie adresa nr.5707, prin care i se atrăgea atenția șefului instituției asupra a „...două putini cu brânză În care se află 100 ocă (cam 125 kg., n.n.)” și invitându-l pe polițai să conserve produsul „...În beciul În care se află localul Poliției până se va trimite la destinație”. Polițaiul, ce se numea Gheorghe Alexandrescu, a plasat mai departe sarcina secretarului său care trebuia „...a regula conservarea brânzei până se va ceri
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
șefului instituției asupra a „...două putini cu brânză În care se află 100 ocă (cam 125 kg., n.n.)” și invitându-l pe polițai să conserve produsul „...În beciul În care se află localul Poliției până se va trimite la destinație”. Polițaiul, ce se numea Gheorghe Alexandrescu, a plasat mai departe sarcina secretarului său care trebuia „...a regula conservarea brânzei până se va ceri”. Deoarece numeroase trupe rusești urmau a trece Prutul În județul Fălciu pentru a merge În pas susținut spre
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aprovizionării. În acest scop, Ministerul de Finanțe, ce pe atunci era condus de Ion Câmpineanu (1841-1888), a convenit cu partea rusă cursul de schimb al „polului imperial” cu leii noștri legalizând, astfel, intrarea rublei În circuitul intern al României. Tot polițaiului i se Încredințase sarcina de a aduce la cunoștința publicului fălcian și hușean reglementările stabilite la nivel Înalt, potrivit adresei nr.6297/25 iulie 1877: „Conform Ordinului D-lui ministru de Finans și a Jurnalului Consiliului de Miniștri, aprobate de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
scară Este greu de aflat unde era sediul Prefecturii Fălciu În anul 1877, mai ales că În aceeași clădire se mai afla și Tribunalul plus Comitetul permanent. Oricum, chiar și de angajarea maiștrilor pietrari trebuia să se ocupe tot greu-Încercatul polițai al orașului Huși, Gheorghe Alexandrescu. Iată ce-i ordonase acestuia prefectul prin adresa nr.6659/4 august 1877: „În consequință cu deciziunea dată de Comitetul permanent asupra referatului D-lui Inginer (șeful serviciului tehnic, n.n.) vă invit să puneți În vederea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Camera Comitetului spre a trata cu ei asupra prețului cu care se angajează să facă reparațiunile necesare localului ocupat de Prefectură, Tribunal și Comitet ce sunt prevăzute În Devizul format de Dl. Ingineriu”. Cinci zile mai târziu, pe 9 august, polițaiul era iarăși deranjat de o problemă declarată ca urgentă de către șeful său direct: „Am vedere că numai cu un singur soldatu ce este dat la Prefectură nu se pot espedia lucrările care se reclamă de urgență și În vedere că
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
normative precum: „...articolul 52 din Regulamentul legei din 31 Martie 1868, pentru vânzarea bunurilor Statului și Legei din 5 Mart 1875”. Vânzarea urma a avea loc „...În ziua de 22 Septembre În centrul Iașșy, localul Prefecturei Județului”. Prefectul Fălciului cerea polițaiului ca aceste liste „...să fie afișate prin localitățile (locațiile, n.n.) principale din orașu, reînoinduse această afișare de trei ori la intervale de macsimum 15 zile”. Pe 15 septembrie, șeful poliției, Gheorghe Alexandrescu, Întocmise procesul verbal nr.3997, din care prefectul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cuvenitele cercetări În acestu orașu”. Ca de obicei, șeful pasase sarcina subordonaților adică celor doi comisari ai celor două „despărțiri”. Astfel, la data de 3 septembrie 1877, cel ce răspundea de „Comisia I-a” (sau „Despărțirea I-a), Îi scrisese polițaiului că „Cercetânduse În tot cuprinsul acestui cuartal până În prezent nu sa putut afla de individul (...)”. Din fericire, există la dosarul pe care l-am cercetat În amănunt și „traducția” pricinii pentru care poliția hușeană a timpului (și nu numai) a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la Lembergu i sa trimis prin poștă din Moldova, necunoscut de unde și de cătră cine, un orologiu de auru de damă cu un lanț lung de auru”. Detaliile acestei tenebroase afaceri Îi vor fi pus serios pe gânduri pe toții polițaii români mai ales că omologii „chezaro-crăiești” avuseseră grijă de a-l picta pe individul căutat În cele mai Închise culori, În acest sens mai scriind următoarele: „Oczkovschi neavând mijlocu de a se Întoarce earăși la Moldova, a amanetat la banca
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
deslușirea acestei tenebroase afaceri, cu parfumuri vetuste de epocă, În care primà cel de femeie. r. Afaceri cu hușeni și ruși Înainte de a ataca subiectul, trebuie să consemnăm adresa nr.7316/25 august 1877, prin care prefectul aducea la cunoștință polițaiului faptul că la Monopolul tutunului fusese numit un cetățean: „Domnul agent Regiei Monopolului Tutunurilor din acest judeciu, prin adresa nr.9 Îmi comunică că Domnul Constantin Ionescu este numit În calitate de Revisore și representante al Antrepositului Regiei Monopolului Tutunurilor din acestu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
acestu judeciu”. Informarea fusese foarte importantă deoarece statul punea mare preț pe veniturile aduse de această plantă căreia nu i se cunoștea toxicitatea pe atunci, orice moarte de plămâni fiind pusă pe seama „ofticii”. Cum plantațiile clandestine abundau În mediul rural, polițaiul trebuia să știe cu cine va discuta pe viitor pe marginea acestei teme. În aceeași zi, 25 august, Alexandrescu primea de la prefectură adresa nr.7396 ce conținea o informare cu privire la un locuitor al orașului Huși: „Pe individul Costache
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
9844, după mijlocirea Domnului Consul Imperial al Rusiei No.478, supunânduse interogatoriului au arătat că este din orașul Hușși având fimee și copii”. Adresa nu venise singură la sediul poliției locale ci Împreună cu numitul Criste și prefectul Îl ruga pe polițai „...săl statorniciți la urmă, după ce mai Înainte vă veți Încredința că el nu a comisu aicea nici o faptă mai Înainte de a fugi, avândul și sub privegherea polițienească”. Pentru a Înțelege ce se Întâmplase, de fapt, vom cita din procesul verbal
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vă veți Încredința că el nu a comisu aicea nici o faptă mai Înainte de a fugi, avândul și sub privegherea polițienească”. Pentru a Înțelege ce se Întâmplase, de fapt, vom cita din procesul verbal numărul 3604/25 august 1877, Încheiat de polițai: „Subsemnatul Gheorghe Alexandrescu (...) primind astăzi pe individul Costache Cristea spre a se statornici În acest orașu unde are fimeie și copii”. Iată măsurile luate de destoinicul organ al legii: „Imediat am adusu mai Întâi Înaintea noastră pe fimeia Nastasie Criste
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a se statornici În acest orașu unde are fimeie și copii”. Iată măsurile luate de destoinicul organ al legii: „Imediat am adusu mai Întâi Înaintea noastră pe fimeia Nastasie Criste declarată de consoarta numitului”. Șmecher și bun cunoscător al meseriei, polițaiul nu a trecut la o confruntarea directă a acesteia cu prezumtivul soț ci, mai Întâi a chestionat-o asupra relației sale cu acesta. Iată cum au decurs lucrurile: „De cum au sositu iam pusu o Întrebare unde se află Bărbatul ei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
că lucrurile au luat-o iarăși razna: „Lam Întrebatu iar pe individu dacă el este Costachi Criste la cari nea răspunsu că se numește Grigori Topală și este de locu din Rusia”. După ce, probabil, s-a scărpinat bine sub chipiu, polițaiul continuase astfel: „Văzând că acest individu trimes sub numele Costachi Criste poartă numele de Grigori Topală și că este locuitor al Rusiei și că fimeia Nastasie Criste nul recunoaște de soțu, Îl Înapoiem Prefecturei pentru a regula de cele legale
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dispusese pe verso cu nr.9574 „...trimiterea lui Grigori Topală În Rusia de unde zice că este de locu”. O altă sesizare pe canal rusesc sosise la Huși la data de 30 august 1877, când prefectul se adresase cu numărul 7559 polițaiului: „(...) Domnul Consul Rusesu din Iașși, prin adresa No.536 Îmi comunică quă supusulu Român din Rusia Zelman sin Lupu, posedându pașaportu acestei Prefecturi de la 8 Ianuar 1874 sub No.80, a declarat la interogatoriu, că au servitu 3 ani În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În băcănia lui Herș Blumenfeld și aici’l cunoașci nevasta lui Blumenfeldu Sura, Froim Herșcovici Tenechegiu din Strada Mari și muma lui Sura Rivca”. Rușii voiau să afle dacă toate cele declarate de evreu erau adevărate. După cercetările de rigoare, polițaiul fusese În măsură să transmită prefectului rezultatul pozitiv al misiunii sale, toți cei din adresă cunoscându-l pe Zelman sin Lupu. s. Se fac În continuare mobilizări de rezerviști La sfârșitul lunii august a anului 1877, Armata română Încercase, de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care se adăugase și primăria, fiind abilitate de a rezolva asemenea chestiuni, Începuseră iarăși să-și trimită adrese și contra-adrese. Astfel, pe 1 septembrie 1877, primarul orașului Huși semnase adresa nr.3149 pe care a trimis-o spre competentă rezolvare polițaiului Alexandrescu: „Conform adresei ce am primit dela Domnul Prefect al Giudețului sub No.(...), am onoare a vă ruga ca de urgență să regulați a se concentra și trimite la primărie de unde să se ducă la Escadronul de Călărași pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
teferi sau măcar răniți acasă, după terminarea ostilităților care s-au produs odată cu căderea ultimului bastion otoman, cetatea Vidinului” deoarece, ca și În alte dăți, mulți dintre ei erau morți deja sau nu erau de găsit dovadă stând adresa trimisă polițaiului de către comisarul Holban, șeful Despărțirii a II-a: „Dintre reserviștii pretinși (...) prezentândul Batalionului numai pe Moga Gheorghe, cu respect vă comunicu că ceilanți, după informațiunile luate, parte sunt duși pe la Corpurile lor iar parte nu se știe unde sunt și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
chiriaș la Vaslui; unul la Galați, etc. dar impresionant rămâne numărul celor despre care nici nu se auzise prin Huși și anume cinci iar un rezervist servea la casa unui boier. Total: 12 oameni trimiși pe front iar 19 nu. Polițaiul avea de ce să fie disperat deoarece, și pe 10 septembrie 1877 mai primise o adresă (nr.3413) trimisă de Primăria Huși În care i se cereau răspunsuri urgente și serioase din cauza numărului nepermis de mic al mobilizaților. De data asta
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Începuse mobilizarea numeroșilor rezerviști care se adăugau recruților trași la sorți de către autoritățile timpului. Și la Huși Începuse fierberea... Pe 22 februarie 1877, șeful Comisiei I din Despărțirea cu același număr, comisarul Lascăr (probabil, nume greu descifrabil după semnătură) trimitea polițaiului Alexandrescu adresa nr.206 care Îl Însoțea „...pe individul Gheorghi Ștefan, reservist, care urmează a se trimite la corpul său de unde este cerut”. Asta poate Însemna că anterior nu primise ordinul de mobilizare din varii motive fapt ce a determinat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
poate fi pusă Întrebarea firească, vizavi de mijlocul de transport cu care urmau a se deplasa acești mobilizați tocmai la Buzău și răspunsul ni-l dă adresa nr.2538/9/21 aprilie 1877, primit tot de la prefectură și tot de polițaiul orașului Huși: „În consecința telegramei D-lui Comandant al Regimentului al 12-lea de Dorobanți (...) vă invit a lua măsuri de urgență prin subalternii Dv. ca să trimiteți imediat (subl.În orig.) toți reserviștii corpurilor de linie și celor de dorobanți
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
linie și celor de dorobanți. Pe acei ai corpurilor de linie săi trimiteți la Bârlad spre a lua calea ferată (subl.ns.)”. Știm că linia București - Bârlad a fost inaugurată la data de 1/13 septembrie 1872. Ca de obicei, polițaiul i-a Însărcinat pe cei doi subordonați din despărțirile orașului pentru depistarea acestor oameni. Într-un stil greoi, specific epocii, tot prefectura emisese și adresa nr.2537/9/21 aprilie 1877, prin care Alexandrescu era pus În gardă față de anumite
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
teritorială din 1870 și până astăzi esceptând pe cei reformați”. Trebuie spus că din armata permanentă făceau parte la acea vreme regimentele de linie și roșiori iar din cea teritorială regimentele de dorobanți și călărași cu schimbul. Înțelegând gravitatea momentului, polițaiul transmisese prin rezoluție subordonaților săi următoarele: „Se va da severe ordine D-lor Comisari (de despărțiri, n.n.) pentru a satisface de urgență adresa presentă referând resultatul”. t. „Mai toate forțele armatei noastre sunt puse În mișcare (...)” Febra pregătirilor de război
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aibă de unde iar adresa nr.1577/8/20 aprilie 1877 emisă de Prefectura Fălciu poate sta mărturie În favoarea aprecierilor noastre: „Mai toate forțele armatei noastre fiind puse În mișcare, Guvernulu are nevoe să știe câte producte disponibile sunt În județu”. Polițaiul era „invitat” „...ca de urgență” să comunice prefectului „...sciință de cantitatea productelor (grâu, orzu, păpușoi, făină și pae) ce se află În acest orașu, de depărtarea lor de gara drumului de feru cea mai apropiată și de prețurile lor curente
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]