151,580 matches
-
care se află goblenuri gen „Răpirea din serai”, dar și, aruncate neglijent, mai multe lingouri de aur. Pentru prima oară în istoria sa, PSD-ul a atins contradicția perfectă: a devenit un partid al elitelor bogate ce pretind că fac politica maselor sărace. În campania ce vine, ei vor trebui să răspundă și unor întrebări privitoare la această nepotrivire de... caracter. Iar răspunsurile nu vor fi cu siguranță de genul celui dat de actorul Mălaimare surprins că vine la o ședință
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]
-
captatio. Astfel, mult așteptatul jurnal, „menit să modifice profund părerile despre secolul douăzeci, văzut din București”, se arată, încă înainte de a fi cunoscut, o făcătură. Până la urmă, conținutul misterioaselor și periculoaselor însemnări care ar fi cuprins „tot ce fusese cultură, politică, diplomație, viață mondenă, toate intrigile, adulterele, toți spionii, diplomații, oamenii celebri ș...ț o întreagă filozofie de viață”, toate acestea rămân, în cea mai mare parte a lor, simple promisiuni. Mai mult, semnele convenției jurnalului găsit/primit (un motiv mai
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
proaspete să-și înfrîngă orice măruntă vanitate și să nu-și lege numele și autoritatea de cea mai arbitrară dintre deciziile de după 1990. Dar legătura profundă cu artele plastice a lui Marin Sorescu nu stă în acest episod trist al politicii noastre culturale de tranziție. Încă din prima sa tinerețe, adică înainte de a împlini treizeci de ani, el scrie un număr semnificativ de texte, un fel de microeseuri, așa cum le numește el însuși, parțial experiențe fugare din expoziții, parțial observații de
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13145_a_14470]
-
o Grecie agitată, care tocmai a încheiat președinția Uniunii Europene și se pregătește de Olimpida 2004, cu mari răscoliri ale autostrăzilor și construcții “extraterestre”, o Grecie în așteptarea alegerilor generale, cu pătimașe discursuri electorale, cu mulțimi dedându-se înfocat jocului Politicii - o lume a secolului 21 - Vassilis Vitsaxis (născut în 1920) este întruchiparea Poetului ce nu se lasă rătăcit. Trăiește în armonie cu misterioasele ritmuri universale, într-o casă plină de cărți și lucrări de artă, între care, în mod simbolic
Vassilis Vitsaxis și echilibrul lumilor poeziei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/13176_a_14501]
-
sechelele pe care ni le-a lăsat regimul comunist. Aș vrea să atrag atenția acum asupra unei alte laturi a problemei și anume asupra unor inexactități sau omisiuni care rezultă din ideologizarea aniversărilor. Nu mă refer atît la deturnarea lor politică (există și așa ceva), cît la tendința de a oculta, cel mai adesea dintr-un impuls naționalist, anumite implicații așa-zicînd internaționale ale evenimentelor sărbătorite. Și dacă, să zicem, fiind vorba se sărbătorirea propriu-zisă, lucrul se explică în parte, trecerea lor cu
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
sîrbilor în materie de frontiere cu România se explică și încarcă o dată mai mult contenciosul nostru politic. N-am ales întîmplător două cazuri de nerespectare a unor acorduri internaționale. S-ar părea că acesta a fost mereu călcîiul vulnerabil al politicii externe românești. Ne-o dovedește recenta mustrare pe care baroneasa Nicholson, altminteri foarte amicală cu premierul, a făcut-o cu privire la continuarea adopțiilor în străinătate pe durata suspendării convenite cu forurilor europene, și unde? în Italia lui Berlusconi, și el foarte
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
imperiu de presă, nu numai o echipă de fotbal. Altfel însă, politic, el pleacă din familia băieților de cartier italieni. La cum înțelege el patriotismul, nu se ferește prea tare să vorbească admirativ despre Il Duce. Cînd e vorba de politică externă, dă senin cu mucii în fasole, știind că, diplomatic, are drum de întors. El e însă absolut sigur că declarațiile lui mai apelpisite rămîn în mintea băieților de cartier din țara lui. În privnța legilor, nici Berlusconi nu se
Fenomenul Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13202_a_14527]
-
periferie cu care șeful peremist și-a făcut reputație de pamfletar și carieră de om politic. Așa că voturile de la galerie pe care putea conta pînă acum CVT s-ar putea să se ducă spre Gigi. După mintea mea, apariția în politică a lui Becali n-ar trebui să oripileze pe nimeni. Și mai ales presa independentă ar trebui să îl trateze cu o bunăvoință tactică. Becali e primul contracandidat serios pe care îl are CVT pe linia populismului. Și în privința discursului
Fenomenul Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13202_a_14527]
-
oripileze pe nimeni. Și mai ales presa independentă ar trebui să îl trateze cu o bunăvoință tactică. Becali e primul contracandidat serios pe care îl are CVT pe linia populismului. Și în privința discursului naționalist. Că Becali n-are habar de politică? Facem pe proștii? Parlamentul e plin de cetățeni care nu știu ce votează și care își zic toți politicieni. Dacă am fi avut o clasă politică relativ calificată și responsabilă, Gigi Becali n-ar fi ieșit la bătaie, ci și-ar fi
Fenomenul Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13202_a_14527]
-
ca fapt divers, îi merg afacerile atît de bine lui Gigi Becali cu fotbalul, încît să n-aibă nevoie și de o cîrjă politică? Din cîte știu eu nu. Băiatul de cartier și marele investitor s-a apucat, cred, de politică, fiindcă a ajuns la fundul sacului și cu „Steaua” și cu altele. Așa că el vinde ce i-a mai rămas, popularitatea în lumea fotbalului și calitatea de VIP mediatic de pe urma declarațiilor sale. Cum se știe, Gigi Becali e în mari
Fenomenul Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13202_a_14527]
-
Se poate spune că, într-un fel, editorialele sale sînt o combinație a preocupărilor publicistului Nicolae Manolescu din rubricile care l-au făcut celebru: Cronica literară, Ochiul magic și Teme. Cele mai multe dintre texte se află la confluența dintre literatură și politică și discută dintr-o perspectivă morală rolul jucat de scriitori în societatea românească dinainte și de după evenimentele din decembrie 1989. Altele pornesc de la pretextul unor aniversări pentru a repune în discuție actualitatea scriitorilor mai mult sau mai puțin clasici. În
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
foarte bine ce a însemnat, vreme de vreo două-trei decenii, a citi printre rînduri”), un punct de vedere care îi stîrnește indignarea sau doar mirarea („Oricît m-aș strădui, nu înțeleg panica domnului Michael Shafir din articolul publicat în «Sfera politicii» (nr. 61, iulie-august 1988) și intitulat O tragicomedie în desfășurare?”). Urmează expunerea calmă, senină, rațională a punctului de vedere al editorialistului în chestiunea respectivă, cel mai adesea (aspect sesizabil mai ales în cazul aniversării scriitorilor clasici) din perspectiva timpului prezent
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
se va dovedi făcută fără respectarea principiului proprietății, vom plăti și pentru ea, din bani publici, ca și pentru alte imobile care au fost vîndute ignorînd că aveau proprietari de drept. * Săptămîna trecută vă semnalam că există preoți care fac politică în PRM. În această săptămînă aflăm că în comuna Telești, din Gorj, preotul local e și primar dar și șef peste organizația locală a PSD. Cu ăsta ce va face B.O.R.?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
orizont. Nu de prosperitate e vorba aici, ci de supraviețuire. Nu toți tinerii vor dori să plece din țară, după cum nu toți sunt nefericiți în paradisul deșertic al pesedeilor. Dar unii, mulți, dintre cei rămași, ar putea lesne îmbrățișa o politică a extremismului violent. Cu astfel de învățăcei, ar fi de mirare să se întâmple altceva: cei incapabili să dărâme astăzi statuia lui Vadim se vor vedea confruntați mâine cu niște trupe paramilitare de toată frumusețea. Iar de violența acelora nu
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
jazz-ului românesc peste fruntariile țării. Și nu într-un loc oarecare, ci în empireul central-european al acestei muzici, anume clubul de reputație mondială Porgy&Bess din Viena. Sub conducerea lui Christoph Huber, aici stagiunea concertistică e permanentă. O inteligentă politică managerială aduce pe scena unui fost cinematograf special recondiționat atât muzicieni legendari, cât și pe cei care contribuie actualmente la configurarea esteticii genului. Decizia fără precedent a lui Huber de a gira o Săptămână a Jazz-ului Românesc, sub titulatura
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
previzibil; campania de o violență neașteptată declanșată de FSN n-a făcut altceva decât să demonstreze că așa-numita emanație se menține pe linia de mentalitate și comportare peceristă. Mineriadele au arătat că “puterea emanată” nu înțelege să rezolve pe cale politică crizele, ci prin forța brută. Din nefericire, nici după aceea partidele reprezentând năzuințele de revenire a României în Europa nu s-au structurat; a prevalat strict interesul electoral, fără să existe o preocupare serioasă și consecventă de realizare a unei
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
de către SUA a destinului de campion al Occidentului după ce, de la jumătatea secolului XX, „cea mai burgheză națiune a planetei” - după inspirata caracterizare a lui François Furet - a renunțat la izolaționalismul tradițional angajându-se, fără întoarcere, în problemele lumii, în dirijarea politicii globale. Cine ar mai putea contesta astăzi hegemonia Americii, cea mai puternică și mai bogată comunitate umană a planetei? Cine se mai poate împotrivi unei dominații care urmărește să își impună, la nivelul ansamblului planetar, propriul sistem, superior tuturor construcțiilor
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
septembrie 2001 care au fost motivul (pretextul?!) asumării pe față a destinului imperial, a rolului de unic jandarm al lumii. Ar fi, desigur, interesant să analizăm de ce contestarea vine de la un gânditor francez și în ce măsură poziția lui este influențată de politica Franței, cea mai acerbă opozantă pe moment a hegemonismului american. Lucrarea lui Todd se susține însă și fără plasarea în siajul ideologic al unei anume strategii politice, prin coerența logică a argumentației, dar și prin subtila manipulare a surselor teoretice
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
Fostul partener în „echilibrul terorii”, Rusia, nu a fost definitiv dezmembrat, deși premisele au existat, revenind acum în forță pe scena mondială. Cu China, alternanța de fermitate și relaxare nu a generat o relație definită, o interdependență tranșantă. Iar pilonii politicii mondiale americane, Japonia și Germania (reconstruite de SUA după ultimul război mondial) manifestă tendințe centrifuge ce pot fi oricând concretizate în manifestări contestatoare. Plasarea Germaniei în centrul unei Europe Unite și tentativele acesteia de apropiere de Rusia renăscută vor sparge
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
pe agenda mea. Rareori ajung în poziție de executivi. (...) Cinicii poate mă ajută, poate nu, dar invariabil mă dau în primire la alții. |știa sînt cel mai greu de controlat. Însă merită încercarea, întrucît au cel mai mare succes în politică și în viața socială, așa că mă îndrept către ei în primul rînd. Mai e o diferență între sportivi și cinici, cu un plus pentru ultimii. Sportivii au o atitudine pro-activă, se vede că vor să mă aibă, că vor să
Cherchez l’homme! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13256_a_14581]
-
cultura ei românească, de care m-am ocupat de multe ori pînă în 1989 spre marea indignare a sovieticilor, iar după aceea recoltînd multe aplauze din partea patrioților de la Chișinău, unde mi-a apărut, în 1998, culegerea de studii Limbă și politică în Republica Moldova. - Să revenim puțin la Institutul Român din Freiburg. Mi-aduc aminte că am citit undeva un articol al dumneavoastră despre directorul acestui Institut. - Vă referiți la “Buletinul Bibliotecii Române” din 1989, unde am publicat un necrolog în amintirea
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
cercetătorilor din Moldova sovietică. Și am schițat toată evoluția chestiunii cu limba “moldovenească”, cu toate peripețiile ei, cu cotiturile, cu dramaticele schimbări de direcție - scrisul latin sau chirilic, modelul - limba literară sau o variantă regională -, influența limbii ruse, deci întreaga politică lingvistică sovietică de la anii ’20 încoace. - Știu că textele dumneavoastră au fost folosite ca instrumente, ca arme de luptă în anii 1988-1989, cînd s-a desfășurat mișcarea de recunoaștere, de impunere a limbii române ca limbă oficială în Basarabia. Și
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
Botta, Mihai Ralea, G. Călinescu, Ion Pillat, Mircea Eliade și mulți alții. - Pentru etapa ultimă... - Despre literatura română contemporană propriu-zisă încă n-am scris. Am publicat însă anul trecut un studiu - care a fost primit foarte bine - despre Literatură și politică în Republica Moldova, unde am încercat să dau o panoramă a vieții literare de dincolo de Prut în perioada postsovietică, unde vorbesc de rolul jucat de scriitori pentru conștientizarea maselor, precum și de principalele curente literare de acolo, cum ar fi conservatismul celor
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
la cunoștința mea. I-aș fi întrebat pe autori dacă era posibil să fac ca și cum unele documente mai puțin pe placul nostru pur și simplu n-ar fi existat. - Spuneți-mi acum... Unele dintre tendințele imagologice își propun ca miză - politică, să spunem - deconstruirea unor stereotipuri. - Așa este și pe bună dreptate. - Credeți că lucrarea dumneavoastră a creat o imagine mai obiectivă a românului, a arătat una mai obiectivă? - Care este imaginea obiectivă? Există așa ceva? Nu se poate spune care este
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
pesedistul Viorel Hrebenciuc. Partidul cu care Gigi Becali speră să intre în parlament a fost înființat de fostul primar general al Capitalei, Viorel Lis, după despărțirea sa de PNȚCD. Iată cum comentează directorul EVENIMENTULUI ZILEI, Cornel Nistorescu, intrarea oficială în politică a controversatului personaj, care și-a lansat Noua Generație la Hotel Marriott: “Becali, care nu poate folosi mai mult de cîteva sute de vorbe fără a avea probleme, Becali, cel care se încurcă la al zecelea cuvînt despre politică, a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]