3,781 matches
-
Jagellonă din Cracovia, în 1923 și 1924, predând aici și limba română. Se familiarizează cu limbile slave și cu slavistica, făcând acum o opțiune definitivă pentru studierea istoriei medievale a românilor și adunându-și informația pentru teza de doctorat, Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor Grigore Ureche și Miron Costin, pe care o va susține în 1925, cu distincția magna cum laude. Devine în noiembrie 1924 bursier al Școlii Române de la Fontenay-aux-Roses, studiază în marile biblioteci din capitala Franței și
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
Un manuscript al „Efemeridelor” lui Constantin Caragea banul, București, 1924; Nicolas Spathar Milescu (1636-1708), „Mélanges de l’École Roumaine en France”, 1925, 1; ed. (Nicolae Milescu Spătarul), tr. Silvia P. Panaitescu, îngr. și introd. Ștefan S. Gorovei, Iași, 1987; Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor Grigore Ureche și Miron Costin, București, 1925; L’ Influence de l’ oeuvre de Pierre Mogila, archevêque de Kiev dans les Principautés Roumaines, Paris, 1926; Curs de istoria românilor. Influența rusă și polonă asupra vechii culturi
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
Iași, 1987; Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor Grigore Ureche și Miron Costin, București, 1925; L’ Influence de l’ oeuvre de Pierre Mogila, archevêque de Kiev dans les Principautés Roumaines, Paris, 1926; Curs de istoria românilor. Influența rusă și polonă asupra vechii culturi românești, București, 1927-1928; Călători poloni în Țările Române, București, 1930; La Littérature slavo-roumaine (XV-e-XVII-e siècles), son importance pour l’histoire des littératures slaves, Praga, 1931; Alexandru cel Bun, București, 1932; Mihai Viteazul, București, 1936; Mircea cel Bătrân
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
cronicarilor Grigore Ureche și Miron Costin, București, 1925; L’ Influence de l’ oeuvre de Pierre Mogila, archevêque de Kiev dans les Principautés Roumaines, Paris, 1926; Curs de istoria românilor. Influența rusă și polonă asupra vechii culturi românești, București, 1927-1928; Călători poloni în Țările Române, București, 1930; La Littérature slavo-roumaine (XV-e-XVII-e siècles), son importance pour l’histoire des littératures slaves, Praga, 1931; Alexandru cel Bun, București, 1932; Mihai Viteazul, București, 1936; Mircea cel Bătrân, București, 1944; Interpretări românești. Studii de istorie economică
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
Studii, îngr. Ștefan S. Gorovei și Maria Magdalena Székely, postfață Ștefan S. Gorovei, București, 1996. Ediții: N. Bălcescu, Patru studii istorice, pref. edit., București, 1928, Scrieri istorice, introd. edit., Craiova, [1930], Scrieri sociale, București, 1947; Miron Costin, Istorie în versuri polone despre Moldova și Țara Românească, tr. edit., București, 1929, Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, pref. edit., București, 1944, Opere, pref. edit., București, 1958; ed. I-II, pref. edit., București, 1965; Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, introd. edit., București
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
diferite, românii de peste munți au militat pentru aceleași idealuri naționale, trecând peste confesiunile ce îi separau. Altă lucrare, Cronicarii moldoveni Gligorie Ureache și Miron Costin (1936), este un studiu extins, de delimitare târzie față de opiniile lui P.P. Panaitescu din Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor Grigore Ureche și Miron Costin (1925), iar Letopisețul cel moldovenesc utilizat de Gligorie Ureache în legătură cu toate letopisețele moldovenești în slavonește (1938) este consacrat reconstituirii și analizei izvorului principal al cronicii lui Ureche. De altfel, profesorul
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
Polonezi din Cracovia. A colaborat la revistele „Znak”, „Przekrój”, „Odra”, „Kwartalnik Filozoficzny”, „Przegle¸d Orientalistyczny”, „Folia Orientalia” și „The Tibet Journal”. A primit mai multe distincții: Premiul Asociației Traducătorilor Polonezi (1991), Premiul revistei „Literatura na șwiecie” (1992), Premiul Fundației Culturii Polone (1994). A tradus din limbile portugheză, engleză, suedeză, sanscrită, franceză, tibetană, germană. Din literatura română a transpus în polonă, cu destulă acuratețe, Vânătoarea regală de D. R. Popescu, Secretul doctorului Honigberger de Mircea Eliade, Pe culmile disperării de Emil Cioran
KANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
publică farsa într-un act După roluri, iar G. V. Botez traduce un act în versuri, reprezentat la Teatrul Național din Iași, după Cantico dei cantici de un F. Cavalotti. Revista manifestă interes pentru spațiul slav: C. Săteanu prezintă Literatura polonă modernă, în special pe H. Sienkiewicz (din care și traduce) și relatează o dispută literară între prozatorii ruși I.S. Turgheniev și I.A. Goncearov. O rubrică finală, „Literare și artistice”, oferă informații culturale (apariții editoriale, expoziții de artă, printre care
MISCAREA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288181_a_289510]
-
situează și alte investigații de istorie literară, referitoare la Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Gh. Asachi, Mihai Eminescu, Adam Mickiewicz ș.a. Rezultatele preocupărilor lingvistice ale lui M. vor fi reunite în Studii de etimologie româno-slavă (2001). A tradus mult din literatura polonă. SCRIERI: Cercetări lingvistice și literare româno-slave, București, 1996; Oameni și fapte din secolul al XVIII-lea românesc, București, 1999. Traduceri: Nuvela polonă contemporană, București, 1965 (în colaborare cu Alice Gabrielescu); Zofia Posmysz, Pasagera, București, 1967 (în colaborare cu Alice Gabrielescu
MITU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288189_a_289518]
-
lingvistice ale lui M. vor fi reunite în Studii de etimologie româno-slavă (2001). A tradus mult din literatura polonă. SCRIERI: Cercetări lingvistice și literare româno-slave, București, 1996; Oameni și fapte din secolul al XVIII-lea românesc, București, 1999. Traduceri: Nuvela polonă contemporană, București, 1965 (în colaborare cu Alice Gabrielescu); Zofia Posmysz, Pasagera, București, 1967 (în colaborare cu Alice Gabrielescu); Janusz Korczak, Regele Macius întâiul, București, 1969; Kazimierz Brandys, Cărticica, București, 1976; Stanislaw Lem, Ciberiada, București, 1976, Glasul Domnului, București, 1997, Catarul
MITU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288189_a_289518]
-
Bran, jud. Brașov, a fost prilej de adunare, întărire sufletească și trupească, precum și o bună recreație în vremuri destul de grele. A funcționat numai o lună de la 2 august-1 septembrie și a numărat 150 de coloniste. ș...ț Activitatea cu refugiații poloni Asociația Creștină a Femeilor Române, prin delegata sa, a continuat să participe la opera de ajutorare a refugiaților polonezi. S-a ținut legătura cu cele 10 centre feminine dintre care cele mai multe în Oltenia și care au avut de scop organizarea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
delegata sa, a continuat să participe la opera de ajutorare a refugiaților polonezi. S-a ținut legătura cu cele 10 centre feminine dintre care cele mai multe în Oltenia și care au avut de scop organizarea muncii și acțiunii culturale pentru femeia polonă și ajutorarea și ridicarea moralului, și satisfacerea nevoilor acestui grup. Asociația prin delegata sa a vegheat și a ținut legătura prin Comisiunea de ajutorare și a ajutat la rezolvarea diverselor probleme dând sprijinul de care au avut deseori nevoie. În
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
la Viena, leagă prietenii de durată cu Samuil Micu, Gh. Șincai, Petru Maior și Samuil Vulcan. Studios și dornic să se informeze din surse originare asupra unor probleme de lingvistică, istorie și drept, își însușește, pe lângă limba germană, limbile franceză, polonă, italiană, latină și greacă. Pregătirea umanistă temeinică și aderarea la ideile iluministe îl situează printre exponenții Școlii Ardelene. Ocupă, pentru scurt timp, un post de profesor la Blaj, dar, în urma neînțelegerilor cu episcopul I. Bob, se reîntoarce la Viena, unde
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
menționez că în Polonia protestantismul are serioase implicații nu mult după lansarea tezelor de la Wittenberg, îmbogățite de Calvin în 1536, luteranismul răspândindu-se mai cu seamă printre orășeni, iar calvinismul printre șleahtici. Luptele de opinii pe teme religioase antrenează comunitatea polonă imediat după moartea lui Zygmunt cel Bătrân, apelurile reformaților fiind receptate de reprezentanții de marcă ai literaturii timpului, între ei fiind și un scriitor de frunte, Mikolaj Rej, care avea să tălmăcească în polonă Catehismul luteran al lui Rhegius. Situația
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Levi, (Elia Levi ben Asher) „mai înțelept ca toți învățații care au trăit în ultima mie de ani”. O cultură enciclopedică va pătrunde în comunitățile evreiești și se va resimți prin intermediul medicilor în mediile aulice cehe, slovace, ungare, transilvane, moldave, polone. Încă în Spania, evreii dețineau un monopol al științelor și în special al artei medicale. Continuitatea profesiei care le-a asigurat un oarecare privilegiu pe parcursul fragilului echilibru al diasporei europene o regăsim afirmată în emisfera estică a continentului. La curțile
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Botez, Editura Științifică București, 1959, pp. 3-4. Johan Huizinga, op. cit., p. 55; vezi și J. Huizinga, Erasm, Traducere de H.R. Radian. prefață și tabel cronologic de Cornelia Comorovski, Editura Minerva, București, 1974, cap. IX, pp. 106-120. Stan Velea, Istoria literaturii polone. Renaștere, Baroc. Secolul Luminilor. Romantism, Univers, București, 1986, pp. 14-15, 21, 29. Victor Neumann, „Cultural Convergence in Transylvania during the Reformation”, în Europa (Balcanica-Danubiana-Carpathica) Annales, Budapesta, 1995. Ernst Robert Curtius, op. cit., p. 39; vezi alături de această operă și Jean Delumeau
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
1893 și de N. Iorga în 1917, este un sinopsis, cuprinzând, după metoda analelor medievale, istoria biblică, cea antică și, într-o secțiune mai extinsă și originală, istoria popoarelor din sud-estul Europei până la 1686. Izvoarele scrierii sunt vechi cronici sârbești, polone (M. Kromer), ungare (A. Bonfini), viața lui Ștefan Deceanski, scrisă de Grigorie Țamblac, legende istorice și mărturii personale. Cronicarul insistă asupra istoriei sârbești și a personajelor de prim-plan: viteazul despot Ștefan Deceanski și fiul acestuia, Ștefan Dușan, prins într-
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
Nicolae (Domnească) din Curtea de Argeș, mănăstirea lui Mircea cel Bătrân de la Cozia oglindesc modele bizantine. Iconografia românească din acea vreme și de mai târziu este și ea de vădită sorginte paleologă. Instinctiv, dar și din rațiuni politice (căci vecinii - ungurii și polonii - erau catolici), românii au căutat legăturile cu Bizanțul, simțind acea civilizație a Imperiului, cu toate produsele ei, ca aparținând unei „antichități zonale”, continuatoare a celei vechi, romane, din care și ei se revendicau. „Prin Bizanț - spunea G. M. Cantacuzino - noi
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
Rigas Velestinlis, iar Victor Papacostea despre legăturile dintre românii nord-dunăreni și cei din Epir. Se publică și note de călătorie (Chr. Geagea), studii despre cronici și izvoare istorice, conținând numeroase date și informații privitoare la turci, armeni, albanezi, greci, sârbi, poloni și unguri. Se remarcă studiul lui Nestor Camariano despre cel dintâi jurnal grecesc din București (8/1945) și prezentările de cărți. Mai colaborează Andrei Oțetea, Mihai Berza, Aurelian Sacerdoțeanu, Const. Moisil, Ion Nistor, Ion Moga, Silviu Dragomir, Dan Simonescu, Nicolae
BALCANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285579_a_286908]
-
Roma, membru în comitetul director al Clubului Euro-Atlantic (din 1992), membru al Comitetului Internațional pentru Ocrotirea Copilului (din 1991), precum și membru al Asociației Psihiatrilor Liberi (din 1989). Scrierile sale au fost traduse în limbile maghiară, germană, franceză, spaniolă, engleză, slovenă, polonă, rusă, chineză. De la primele culegeri de nuvele, Capul Bunei Speranțe (1963), De ce zboară vulturul? (1966), B. își schițează tema obsedantă, dezvoltată apoi în romane: comportamentul individului nonconformist, luptând să-și păstreze autenticitatea personalității, în raport cu un mediu care își impune constrângător
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
2002; • Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Armenia privind colaborarea în combaterea criminalității, în special a formelor ei organizate, semnat la Erevan la 31 octombrie 2001, ratificat prin Legea nr. 320/2002; • Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polone privind colaborarea în combaterea criminalității organizate, a terorismului și a altor categorii de infracțiuni, semnat la Varșovia la 11 iulie 2001, ratificat prin Legea nr. 188/2002; • Acordul referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la 31 ianuarie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Istoriia... lui C. ajunge până în istoria și literatura vremurilor noastre, cu oscilații semnificative între fabulos și reconstituire istorică. Dacă Ureche are în stilul său fermitatea frazei romane, dacă Miron Costin se lasă furat de vorbăria obișnuită la autorii de memorii poloni din vremea sa, la Constantin Cantacuzino avem toată lărgimea sonoră, toată armonioasa șerpuire a modelelor italiene din care se inspiră. Niciodată fraza românească nu fusese mai amplă, mai complicată și mai plină de înțeles. N. IORGA Cartea Stolnicului nu este
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
le depene noutățile... Hangiul a tușit ușor, pentru a-și drege glasul. ― Din câte mi-am dat eu seama, dumneavoastră, acolo, în concentrare, ați aflat destule. Că neamțul o pornit să cutreiere lumea cu pușca în mână, declarând război bietei Polonii la întâi septembrie 1939. Și tare mă tem că - așa cum spun mulți - aiasta-i scânteia care poate aprinde din nou lumea. Da’ ce spun eu? Uite că ați fost martori când spuneau la radio că ungurii ne o luat o
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
deși fusese înăbușită cu sprijin turcesc, a dus la profunda nemulțumire a sultanului. Sultanul și vizirul nu erau de acord cu felul în care conducea Gheorghe Duca țara. Tulburările din Moldova puneau în primejdie și planul turcilor de campanie împotriva polonilor. Pentru Gheorghe Duca era limpede că, ori recâștiga bunăvoința turcilor, ori își pierdea capul. Pentru a obține bunăvoința sultanului, a trimis la Camenița (pe care turcii voiau să o cucerească) un nemiș pe nume Gligorie Cornescul ,,foarte meșter de scrisori
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ioan Sobieski, pe atunci hatman al Coroanei. ,,Între 11000 și 18000 de turci sunt uciși (10-11 noiembrie 1673), 24 de tunuri și o imensă sumă de bani cad în mâinile învingătorilor”<footnote Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 110 footnote>. Cum polonii nu sunt preocupați să exploateze victoria, Ștefan Petriceicu este imediat hainit, în locul lui fiind numit Dumitrașcu Cantacuzino (februarie 1674-10 noiembrie 1675). Din decembrie 1675 până în decembrie 1678, intră la domnie Antonie Ruset, domn bine văzut de țară. Însă, este mazilit
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]