1,123 matches
-
o biserică, si pentru această au cerut meșterului Bartolomeus Angeli, sculptorul în lemn208, iscusit în această meserie, să facă un model din lemn care să demonstreze numitul oratoriu, și el a terminat acel model, care a stat în public în pomenita capelă timp de multe zile, așa încât dacă există vreun defect în el să poată fi eliminat. Și consultând mulți oameni iscusiți în această meserie, care au fost de acord că numitul model a fost și este bine confecționat și făcut
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
scoate și de a schimba tot ce cred că ar fi oportun în acel model, după cum cred de cuviință și îi mulțumește. Și cu salariul de trei florini largi de aur pentru fiecare lună, din ziua în care începe în numele pomeniților operai să pună fundațiile și să construiască numită clădire, cu această condiție, ca oricând Bartolomeus nu poate fi prezent la fața locului și să construiască în acest mod, de acum înainte, să se înțeleagă că Antonius de Sancto Gallo 210
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
aur primiți de meșterul Bartolomeus pentru întocmirea numitului model sunt tot ce poate cere până în prezent, iar în cazul în care numiții operai decid că proiectul de construcție nu ar trebui făcut că mai sus, atunci meșterii Bartolomeus sau Antonius, pomeniți, nu vor avea salariul sus-amintit de trei florini pe lună în acel timp. Documentul X Un pasaj din Ferdinando Leopoldo Del Migliore, Firenze città nobilissima illustrata. [F. L. Del Migliore, Firenze città nobilissima illustrata (Florența, 1684), 392-393]. Correva l'Anno
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
ar fi Întîmplat așa ceva, nu trebuia să uite de Lot și de fiicele lui, care tocmai după Sodoma - nici nu trecuse bine prăpădul - zămisliseră Împreună copii! Aceștia, În replică, atîta vreme cît Antonia tot invoca pîrjolul de odinioară, trebuiau mereu pomeniți. Dar așa hotărîse chiar Dumnezeu atunci: dintr-un bătrîn și două femei tinere să Înceapă o altă lume, după chipul și asemănarea lor, de data asta. Și ieșise ce ieșise, pentru că tot din păcat fusese pornită - Thomas era un Îngeraș
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Felix, la rândul lui, îi trimitea știri despre el. De altfel, relațiile acestea nu erau deloc pricinuite de simpla întîmplare a tutelei: "unchiul Costache" și "verișoara Otilia", care trecea în genere drept fata lui Costache, fuseseră totdeauna numele cele mai pomenite din casa doctorului Sima și socotite ca simbol al rudeniei apropiate. Felix nu văzuse pe Costache Giurgiuveanu decât cu mulți ani în urmă, ca copil, și tot atunci o cunoscuse și pe Otilia, care era o simplă fetiță. Dar în
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nu putem să nu observăm că rolul exit poll-urilor nu se reduce doar la anunțarea mai devreme cu câteva ore sau zile a rezultatului alegerilor. Cel puțin două alte funcții mai pot fi invocate. Cea mai importantă este cea deja pomenită mai sus, fiind comună tuturor sondajelor postelectorale. E vorba de cunoașterea aprofundată a modului în care se votează, prin faptul că se poate lega votul de o serie de caracteristici ale persoanelor votante. Distorsiunile sunt aici cele mai reduse comparativ
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
e recomandabilă, în special atunci când îmbracă o formă prea directă și se referă la un comportament sau la o opinie ce ar veni în contradicție cu anumite legi, reguli sau cutume. O asemenea situație este exemplificată în lucrarea mai sus pomenită, Ghiglione și Matalon (1992), prin următorul caz. Presupunând că se face o anchetă în rândul tinerilor, o întrebare-filtru de genul: ξ Obișnuiești să te masturbezi? riscă un foarte clar răspuns Nu. Dacă însă se adresează direct întrebarea: ξ De la ce
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
contra cost, să aplice, din când în când, chestionare în zona lor de domiciliu, se va întâmpla, cu certitudine, ca aproape toți ofertanții să fie persoane cu atitudini și opinii politice apropiate de cele promovate de revistă. Și cum revista pomenită este - sau a fost în primii ani de după apariție - puternic ancorată într-o anumită zonă a spectrului politic, e limpede că și rezultatele obținute cu o astfel de rețea de operatori nu pot să nu fie deformate în direcția respectivă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este suficient să prescriem o ordine pentru toate punctele din teritoriu unde se țin fișele respective și apoi, în cadrul fiecărui punct, a sertarelor în care se află acestea. Spre exemplificare, să spunem că cei 50.000 de locuitori mai înainte pomeniți au fișe, așezate în ordine alfabetică, în 7 centre, notate A, B, C, D, E, F, G. Se începe cu centrul A; se alege aleatoriu primul număr până la 50 - să fie tot 18 - și se notează individul de pe fișa a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este muzicalitatea versului!) și strică noima stihului. Căci, cum, fulgerînd, Înfiorați intră În legături rele cu alte cuvinte și poetul face o demonstrație În acest sens dînd pentru un vers mai multe variante. Un cuvînt nu trebuie, apoi, prea adesea pomenit, pentru că „sluțește” stihul și acest păcat este de neiertat. O idee frumoasă la Conachi este aceea despre „firea cuvîntului”, zicînd că o metaforă este bună atunci cînd un cuvînt se potrivește cu firea altui cuvînt. Cutare cuvînt „nu prinde cît
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
alte semne ale ispitei trupului. O poezie (Asară, de-un vac trecut) pare a fi scrisă după o altă năvală de origine profană: „Ochi, guriță, piept și sin, Voi, la care eu mă-nchin, Și tu rai ascuns pre tare, Pomeniți necontenit CÎt zbucium și vînzolit Ați răbdat cu luptă mare. Cum sîmțăm că să bătea Inima ei supt a mea Cu răsuflări Îndesite, Pept pe piept tot apăsînd, Gură pe gură mușcînd ȚÎțîșoare dezvălite.” Lirismul corporal este, aici, mai Îndrăzneț
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
motiv, dracul păcălit de femeie (textul face la început aluzie și la altă pățanie a lui Aghiuță, terorizat de baba la care a slugărit trei ani), și la evocarea istorică. Trecerile de la un plan la altul sunt imperceptibile și, spre deosebire de pomenita alunecare, literar nejustificată, în limbajul lui Mitică, constituie unul dintre principalele izvoare de grație ale narațiunii. Și aici se poate cu ușurință vorbi de o ambiguitate stilistică. Am putut observa analogiile care se pot stabili, deși fără raport istoric, cu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Teodoret, Episcopul Cirului, Istoria bisericească, cartea a III-a, 17, 6-8, traducere de Pr. Prof. Vasile Sibiescu, în PSB, vol. 44, Editura IBMBOR, București, 1995, p. 146. footnote>. Demn de menționat este și martiriul fraților Macabei, amintit în Vechiul Testament, însă pomenit și de scriitorul bisericesc Origen. Astfel, despre al treilea Macabeu, Origen relatează că, acesta negândindu-se deloc la suferințe și disprețuindu-le din iubire pentru Dumnezeu, cerându-i-se limba, îndată a scos-o și mâinile cu îndrăzneală le-a
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
mai nimic din acele hotărâri, căci ministrul de interne au declarat de-a dreptul că ele sunt inadmisibile. Prin această declarare liberalii - naționali au văzut periclitată legea însăși și au retras propunerile de modificație câte le făcuse, mai ales cea pomenită sus. La votul final proiectul s-a primit în mare parte astfel după cum îl redactase comisia. Schimbările din Constantinopole au făcut impresie bună asupra publicului. [26 mai 1876] ["MINISTERIUL INSTRUCȚIUNEI PUBLICE DIN UNGARIA... Ministeriul instrucțiunei publice din Ungaria prin ord
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se află făină înmagazinată și, mersul trenurilor din țara de sus fiind întrerupt din cauza apei între Iași și Podul-Iloaiei, masa de proviziuni esistente părea a se-mpuțina prea repede față cu consumțiunea mare a orașului. Dar circulația întreruptă la punctul pomenit mai sus s-a restabilit deja, încît grânele țării de sus nu vor întîrzia a se prezenta pe piața Iașilor. În privirea scumpirii pînii mai aflam un detaliu, pe care deocamdată îl comunicăm sub toată rezerva cuvenită. D. Lottringer, asociat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
îi dorim cel mai bun succes, ne pare rău că trebuie să ținem samă de-o ușoară disonanță - aceasta cu - atât mai mult cu cât nu vedem nici un motiv pentru producerea ei. Ideea de-a da un concert în grădina pomenită e a violinistului Micheru; d-sa apoi a căutat să câștige concursul binevoitor al d-nilor profesori pentru acest scop. D-nialor s-a grăbit a promite acest prețios concurs, în urmă însă au avut bunăvoință de a elimina cu totul pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trecut prin întreg mijlocul țărișoarei muntoase. Muntenegru, după configurația graniților sale, se disparte în două părți, oarecum ca o frunză de brustur. Prin mijlocul acestei frunze vine de la nord râul Zeta, care trece pe lângă trecătoarea Duga în apropiere de mult pomenita cetate Niksici, intră în Muntenegru, străbate țărișoara toată de la nord - vest spre sud - ost, iese din Muntenegru pe la Spuz și se varsă în lacul Scutari în Albania. Va să zică mijlocul țărei e petrecut de valea Zetei de la Niksici pân-la Spuz. Această
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
respectiva scrisoare de mărturie ca fiind din satul Boziești, deși în zapisele întocmite anterior pentru fiecare vânzare și în care toți cei de mai sus apar ca martori la unul sau la altul din zapise, doar primii trei din cei pomeniți mai sus sunt arătați ca locuind în Boziești, ceilalți fiind indicați cu locuințele în satul Umbrărești. Interferența aceasta de nume și sate întărește ideea că Bozieștii se identificau cu Umbrăreștii ca urmare a situării inițiale în același hotar și ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
baza actelor vechi (acum pierdute), cum în anul 1704 s-au ales „două giumățăți, partea din sud s-au ales lui Manolachi Costachi, iar partea din gios s-au lăsat răzășilor băștinași din acea moșie, când s-au și deosebit pomenitele părți cu pietri hotară”. Hotarnica Zberei a fost reîntărită în 1743 iunie 5 „cu însuși zapisul spătarului Manolache Costachi arătător că s-au primit hotarnica Zberei, întărită și cu cartea domnului Costandin Nicolai vv.”, și în 1767 ghenar 29, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu Constantin și cu ceilalți arătați mai sus, deci ea îi era mătușă lui Iordache Costache-Venin de la Torcești. În acest context, nu poate fi acceptată nici data morții fiului lui Constantin și al Paraschivei, Ion Conachi, așa cum este prezentată în pomenita prefață, întrucât în 1711 el, Ion Conachi, nici nu era născut. Iordache Costache, mare vistiernic, stăpânul Torceștilor între 1752 și 1767, va muri tot în pribegie, ca și bunicul său, Vasile Costache, fiind ultimul dintre Costăchești care-și sacrifică tihna
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
până la 25 mii lei, a fost luată și moșia Țigăneii, nepusă la început printre lucrurile bărbatului său. Prin urmare, din 1777, amândouă aceste moșii au intrat în stăpânirea domnitorului Grigore al III-lea Ghica, pentru care se și lucrează hotărnicia pomenită, stabilindu-li-se hotarele și dimensiunile pe baza vechilor acte. După moartea domnitorului, intervenită în octombrie 1777, respectivele moșii au intrat în stăpânirea urmașilor săi și anume, la una din fiice, pe nume Luxandra, căsătorită cu banul pe atunci, mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
biserică cu același hram; de fapt, locuitorii aceștia aveau biserică laolaltă cu răzeșii. Condrea avea și are biserica cu hramul Sfinții Voievozi și e posibil să fie aceeași cu biserica satului Slobozia-Torcești, acesta fiind arătat cu biserică având tot hramul pomenit. Torceștii, după ce în 1831 erau înregistrați cu biserică, ce prăznuia pe Sfinții Apostoli, în 1845 se înscrie cu hramul „Intrarea în Biserică”. Despre biserici și slujitorii lor vom vorbi mai pe larg, într-un alt loc din această lucrare. Datele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moara lui Cioașcă au fost din vechi, dar acum (1828) nu să cunoaști nici locul, nici Sirețălul n-are apă”, în timp ce locul aceleiași mori de pe Bârlovița s-a păstrat atât în amintirea localnicilor, cât și documentar, în cartea de hotărnicie pomenită mai sus. Nu știm, pentru că actul este lipsit de precizie, dacă în anul 1664, când sătenii din Umbrărești fac danie hatmanului Neculai Racoviță un „vad de moară”, se afla și instalația corespunzătoare acolo. După cum an văzut însă, din actele Conăcheștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care la data aceea nu era decât un fel de „hațaș” lat de 40-50 m, deci urme ale unui fost drum, căci traficul se mutase demult pe actuala șosea națională, rămânând pentru cel vechi doar amintirea și numele. În hotarnica pomenită mai sus întâlnim drumul acesta prin termenii „drumul Galaților ce merge la Tecuci”, iar mai la est, către Herătău și Cudalbi, „drumul lui Maldăr, prin țarină”, deci unul local. O hotarnică a Bârlădenilor (Podoleni) din l724, dar care surprinde și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la anii 7213 (1704), după hotarnica șatrarului Zbere, moșia Umbrăreștii, dispărțindu-se în două giumătăți, partea de sus s-au ales lui Manolache Costachi, iar partea din gios s-au lăsat răzășilor băștinași din acea moșie, când s-au și deosăbit pomenitele părți cu pietre hotară ...” Domnitorul arată că hotarnica Zberei „să vedi întărită la 7251 (1741) iunie 5 cu însuși zapisul spătarului Manolache Costachi [...] și cu cartea domnului Constantin Nicolai vv. (Mavrocordat), tot la același an iulie 5, precum și la 1767
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]