1,140 matches
-
reducerea influenței ruse în sudul Dunării, Marea Neagră și navigația în strâmtorile Dunării. Astfel, deși inițial Londra s-a opus încorporării sudului Basarabiei în hotarele imperiului rus, act prin care Rusia revenea la gurile Dunării prelungindu-și în același timp litoralul pontic, ulterior, în urma acordului Șuvalov-Salisbury, la 30 mai, guvernul conservator al premierului Benjamin Disraeli, lord Beaconsfield, a cedat în această problemă 7. La propunerea șefului diplomației austro-ungare, contele Gyulá Andrássy, Marea Britanie s-a angajat, alături de Austro-Ungaria, la 6 iunie 1878, să
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
între Marea Caspică și Golful arabo-persan, a fost fără îndoială refugiul pentru vitis vinifera 8 (vița de vie europeană, așa cum o numesc americanii) pe parcursul perioadei glaciare. În cadrul vitis vinifera (sau vitis sativa), se disting trei mari grupe 9: • Vitis vinifera pontica, localizată aproape de izvoarele Tigrului și Eufratului în Mesopotamia, în Armenia, pe muntele Ararat, și în Anatolia. Această varietate cultivată și răspândită mai întâi de sumerieni, apoi de către asirieni și de către urmașii lor peste Hellespont (care va lua numele de strâmtoarea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cel al filosofiei, neoplatonismul oferind uneltele conceptuale cele mai potrivite clarificării unei asemenea întrebări. Au fost puse în balanță două înțelegeri creștine ale experienței luminii venind din partea a doi autori extrem de bine exersați în modalitatea grecească de a filosofa: Evagrie Ponticul și Grigorie de Nyssa. Evagrie, urmând o filiație origenistă, consideră că putința vederii luminii dumnezeiești este proprie vouq-ului, că mintea omenească are capacitatea de a contempla într-o gnoză esențială lumina Treimii. În această stare, în care mintea însăși devine
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Despre iubirea absolută. Comentariu la Prima Epistolă a lui Ioan 88. Daniel Dubuisson - Mitologii ale secolului XX. Dumézil, Lévi-Strauss, Eliade 89. Marie Capdecomme - Viața morților. Despre fantomele de ieri și de azi 90. Vladimir Petercă - Mesianismul în Biblie 91. Evagrie Ponticul - Tratatul practic. Gnosticul 92. Iamblichos - Misteriile egiptenilor 93. * * * - Carmina Burana. Antologie de poezie latină medievală (ediția a II-a) 94. Erving Goffman - Aziluri. Eseuri despre situația socială a pacienților psihiatrici și a altor categorii de persoane instituționalizate 95. Michel Foucault
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ceva de genul (expresie care a cuprins masele!): „noul mandat prezidențial, dacă nu pute de la o poștă a scutece, are iz acrișor de pemperși”, de unde s-ar fi înțeles prea lesne că toate servitoarele din spațiul carpato ă danubiano ă pontic, pripășite în Italia, Spania și în tot Apusul, au lăsat plozii și bătrânii în plata Domnului (puține au luat în brațe și bătrânii în cărucioare) și s-au bulucit la secțiile de votare, unde au stat până la leșin, ca să fericească
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ale Părților Contractante. Articolul 5 Se stabilesc dimensiunile minimale admise la pescuit, la următoarele specii de pește: morun (Huso huso) 140 cm, nisetru (Accipenser goldenstaedti) 80 cm, păstruga (Accipenser stellatus) 75 cm, calcan (Rhombus maeoticus) 35 cm, scrumbie (Alosa kessleri pontica) 16 cm. La stabilirea dimensiunilor minimale ale peștilor, măsurarea se va face de la vîrful botului pînă la baza cozii. Peștele pescuit sub dimensiunile stabilite va fi aruncat înapoi în mare. La cantitățile pescuite, pentru fiecare specie de pește cruțat se
CONVENŢIE din 7 iulie 1959 între Guvernele Republicii Populare Române, Republicii Populare Bulgaria şi Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind pescuitul în Marea Neagra. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127596_a_128925]
-
pescuit sub dimensiunile stabilite va fi aruncat înapoi în mare. La cantitățile pescuite, pentru fiecare specie de pește cruțat se admite un procent, socotit la număr de bucăți, sub dimensiunile minimale stabilite, de cel mult: 8% pentru scrumbie (Alosa kessleri pontica), 5% pentru calcan (Rhombus maeoticus), 5% pentru sturioni (Huso huso, Accipenser guldenstaedti, Accipenser stellatus). Pescuitul șipului (Accipenser nudiventris) se interzice pe timp de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentei Convenții. Articolul 6 În scopul elaborării prognozelor privind
CONVENŢIE din 7 iulie 1959 între Guvernele Republicii Populare Române, Republicii Populare Bulgaria şi Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind pescuitul în Marea Neagra. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127596_a_128925]
-
au un areal natural mic ca urmare a restrângerii acestuia sau prin faptul că au o suprafata restrânsă; sau (iii) reprezintă eșantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre următoarele regiuni biogeografice: alpina, continentală, panonica, stepică și pontica; ... s) habitat natural prioritar - tip de habitat natural amenințat, pentru a c��rui conservare există o responsabilitate deosebită; ... s) stare de conservare favorabilă a unui habitat - se considera atunci cand: (i) arealul său natural și suprafețele pe care le acoperă în cadrul
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
pallentis); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6210 Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco-Brometea) (* situri importante pentru orhidee); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6230 * Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6240 * Pajiști stepice subpanonice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6260 * Pajiști panonice pe nisipuri; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6290 * Stepe vest pontice cu Paeonia tenuifolia; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 62C0 * Stepe ponto-sarmstice; ────────────��────────────────────────────────────────────────────────────────── 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6420 Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio- Holoschoenion; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6430 Comunități de liziera cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
transilvănean) ANURA Discoglossidae - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roșie) - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă) Pelobatidae - Pelobates fuscus (Broască de pământ, Broască gheboasa) PEȘTI PETROMYZ0NIFORMES Petromyzonidae - Eudontomyzon danfordi (Chișcar) - Eudontomyzon mariae - Eudontomyzon vladykovi CLUPEIFORMES Clupeidae - Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre) - Alosa caspia caspia (Rizeafca) SALMONIFORMES Salmonidae - Hucho hucho (Lostrița) Umbridae - Umbră krameri (Țigănuș) PERCIFORMES Percidae - Gymnocephalus schraetzer (Răspăr) - Gymnocephalus baloni (Ghiborț de rău) - Zingel spp. CYPRINIFORMES Cyprinidae - Aspius aspius (Avat) - Barbus meridionalis (Moioaga) - Chalcalburnus chalcoides (Obleț mare
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
adulterinum (Feriguta, Ruginita) ANGIOSPERMAE Alismataceae - Caldesia parnassifolia (Limbarița) - Luronium natans Boraginaceae - Echium russicum (Capul șarpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoțel dobrogean) - *Campanula serrata (Clopoțel) Caryophyllaceae - *Dianthus diutinus (Garofița) - Moehringia jankae (Merinana) Chenopodiaceae - *Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămida) - *Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Tartan) - Draba domeri (Flămânzica) - Thlaspi jankae (Pungulița) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuța de munte) - Stipa danubialis
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
30. roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15 1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius) 40 1.41. șip (Acipenser sturio) 110 1.42. sprot (Spratus spratus) 7 1.43
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134041_a_135370]
-
sunt menționate în anexa nr. ÎI Pești PETROMYZONIFORMES Petromyzonidae Eudontomyzon hellenicus Eudontomyzon mariae Eudontomyzon vladykovi Lampetră fluviatilis Lampetră planeri Lampetră zanandreai Petromyzon marinus ACIPENSERIFORMES Acipenseridae Acipenser ruthenus Acipenser stellatus Acipenser sturio Huso huso CLUPEIFORMES Clupeidae Alosa alosa Alosa fallox Alosa pontica SALMONIFORMES Coregonidae Coregonus Toate speciile Thymallidae Thymallus thymallus Salmonidae Hucho hucho Salmo salar*) CYPRINIFORMES Cyprinidae Abramis ballerus Abramis sapă Abramis vimba Alburnoides bipunctatus Alburnus albidus Aspius aspius Barbus bocagei Barbus comiza Barbus meridionalis Barbus microcephalus Barbus peloponensis Barbus plebejus Barbus
CONVENŢIE din 19 septembrie 1979 privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137256_a_138585]
-
sp. 23. Păstruga Acipenser stellatus 24. Plătica Abramis brama danubii 25. Poliodon Polyodon spathula 26. Rizeafca Alosa caspia nordmanni 27. Roșioara Scardinius erythrophthalmus 28. Sabița Pelecus cultratus 29. Sânger Hypophthalmichthys molitrix 30. Scobar Chondrostoma nassus 31. Scrumbie de Dunăre Alosa pontica 32. Somn Silurus glanis 33. Salău Stizostedion lucioperca 34. Știuca Esox lucius 35. Văduvita Leuciscus idus 36. Broaște Rană sp. 37. Scoici Unio sp., Anodonta sp. 38. Răci Astacus sp. Anexă 2 LISTA cuprinzând speciile de pești și nevertebrate marine
ORDIN nr. 171 din 19 aprilie 2002 (*actualizat*) privind aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142075_a_143404]
-
15. Midie Mytilus galloprovincialis 16. Milacop Umbrina cirrosa 17. Morun Huso huso 18. Nisetru Acipenser gueldenstaedti 19. Pălămida Sarda sarda 20. Păstruga Acipenser stellatus 21. Pisică de mare Dasyatis pastinaca 22. Rizeafca Alosa caspia nordmanni 23. Scrumbie de Dunăre Alosa pontica 24. Stavrid Trachurus mediterraneus 25. Strunghil Neogobius melanostomus 26. Sprot Sprattus sprattus phalericus 27. Vulpe de mare Raja clavata 28. Zărgan Belone belone �� Specii oceanice 1. Albacora, ton Thunnus albacares 2. Alosa Alosa alosa 3. Anghila Anghilla anghilla 4. Aterina
ORDIN nr. 171 din 19 aprilie 2002 (*actualizat*) privind aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142075_a_143404]
-
țară dunăreană: marele fluviu limitează sau străbate teritoriul României pe aproape două cincimi din lungimea sa; în plus, Dunărea colectează aproape toate cursurile de apă de pe teritoriul țării și este o cale navigabilă de mare însemnătate; c) este o țară pontică: are o deschidere de 234 km la Marea Neagră, care asigură legătura cu Oceanul Planetar și, totodată, cu foarte multe țări ale lumii. România nu este o țară balcanică propriu zisă, așadar, nu face parte din Peninsula Balcanică, așa cum afirmă unele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
județe traversate de paralela de 45° latitudine nordică și trei județe traversate de meridianul de 25° longitudine estică. III. Menționați două consecințe ale așezării matematice a României. IV. Explicați pe scurt afirmația conform căreia România este țară carpatică, dunăreană și pontică. V. Explicați pe baza analizei hărții de la pagina 4 importanța situării României pe axele economice reprezentate. AUTOEVALUARE IGEOGRAFIE FIZICĂ 1 RELIEFUL ARMONIA ȘI PROPORȚIONALITATEA RELIEFULUI Relieful României este definit de mai multe caracteristici: - varietatea și deosebita complexitate a alcătuirii și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
orașe, a căror existență a fost, în unele perioade, atenuată până la dispariție, satele au avut continuitate și, în același timp, o distribuție geografică mult mai largă. Ca urmare, satele sunt acelea care au asigurat permanența poporului român în spațiul carpato-dunăreano pontic. Totodată, satul a participat din plin la îmbogățirea patrimoniului civilizației românești și este păstrătorul artei populare, al etnografiei și folclorului românesc, în multe cazuri în forme originare. În perioada ceaușistă a fost declanșată o acțiune de reorganizare a localităților rurale
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
fi considerat și un oraș acuarelogenic și aceasta deoarece acuarela la malul mării se simte la fel de bine ca pretutindeni. Poate chiar mai bine prin calitatea aerului și a luminii. Viorica Toporaș glosează și ea pe tema aerului oriental al orașului pontic, surprinde din unghiuri întotdeauna sugestive, străduțe povîrnite, clădiri marcate de trecerea timpului, ambarcațiuni săltînd vesel în apa mării, hanuri vechi și celebre. Un punct de atracție tratat artistic cu o atenție specială este Platul Reginei, amestec insolit de arhitectură orientală
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Uniunea Europeana, România deține cea mai mare diversitate biogeografică. În comparație cu alte țări ale Uniunii Europene, pe teritoriul României se interferează 5 regiuni biogeografice, din cele 11 europene și anume (fig. 1.2Ă: 1. ALPINĂ 2. CONTINENTALĂ 3. PANONICĂ 4. STEPICĂ 5. PONTICĂ 9 Fig 1.2. Regiuni biogeografice: 1- alpină; 2- continentală; 3- panonică; 4- stepică; 5- pontică (www.anpm. roă. Ecosistemele naturale și seminaturale reprezintă cca. 47 % din suprafața României. Au fost identificate în țara noastră: cca. 60 % din populatia europeană
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
României se interferează 5 regiuni biogeografice, din cele 11 europene și anume (fig. 1.2Ă: 1. ALPINĂ 2. CONTINENTALĂ 3. PANONICĂ 4. STEPICĂ 5. PONTICĂ 9 Fig 1.2. Regiuni biogeografice: 1- alpină; 2- continentală; 3- panonică; 4- stepică; 5- pontică (www.anpm. roă. Ecosistemele naturale și seminaturale reprezintă cca. 47 % din suprafața României. Au fost identificate în țara noastră: cca. 60 % din populatia europeană de urs brun (Ursus arctosă cca. 40 % din populatia europeană de lup (Canis lupusă cca. 40
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
a existenței) mai ales prin atributul izolării. Cochilia sa îl protejează împotriva realului: „Copilul descoperă misterul increatului, transformă în act starea de virtualitate”.<ref id=”27”>Ion Barbu, Poezii, Introducere, tabel cronologic, comentarii și note critice de Marin Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1995, p. 99.</ref> în această operă dramatizată cu scenariu inițiatic, melcul devine „un simbol al increatului care se opune revelării. Reacția defensivă la contactul cu realul este una de retragere în sine. Numai că descântecul (poezia) prin puterea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
după 50 de ani de la cercetarea Întreprinsă de A. D. Xenopol asupra originilor poporului român, acest subiect nu mai reprezenta pentru Gh.I.Brătianu o enigmă. El a susținut și demonstrat cu rigoare și tenacitate teza continuității poporului român În spațiul carpato-danubiano pontic. Autorul ne convinge că nașterea poporului român, ca și evenimentele marcante ale istoriei sale nu țin nicicum de domeniul miracolului, chiar dacă menținerea ființei naționale și statale românești În Evul Mediu, ca și În timpurile moderne, aici, la confluența intereselor de
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
lucrări de specialitate, opera sa Înscriindu-se În domeniul filozofiei culturii românești, contribuind semnificativ la Îmbogățirea spiritualității noastre. Un loc cu totul aparte În peisajul istoriografiei românești Îl ocupă impozanta sinteză pe care Gheorghe I. Brătianu a dedicat-o arealului pontic, din antichitate până În Evul Mediu: Marea Neagră, de la origini până la cucerirea otomană, operă de maturitate creatoare, Însumând cunoștințe vaste și profunde, un orizont istoric uriaș, o experiență profesională fructuoasă. În istoria omenirii, Marea Neagră a fost, În viziunea lui Gh. I. Brătianu
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
român prelucrează În această monumentală sinteză izvoare de natură geografică, demografică, economică, socială, culturală, artistică etc., narațiunea este dominată de personalități uriașe, Începând cu Darius și Încheind cu Mehmed II, cuceritorul Constantinopolului, personalități În jurul cărora se desfășoară mai toată istoria pontică. 8 V.Spinei - Studiu introductiv Marea Neagră, Ed.Meridiane, București, 1988, p.35 Este recunoscut faptul că Marea Neagră a reprezentat alături de Carpați una din permanențele geografice ale istoriei românilor, care au Înclinat balanța intereselor noastre economice și politice. În perioada Întemeierii
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]