2,377 matches
-
în Hellada/ I s-a ridicat un templu,/ Strălucit, măreț și falnic,/ C-un aspect frumos, divin,/ Pausanias ne spune:/ «De câte ori îl contemplu/ Înainte-mi se ivește/ Un tânăr cu chip senin»”. În acest fel V. își prelungește articolele de popularizare, altfel bogate în informație, sub haină versificată, urmând epigonic maniera didactică a lui Hesiod din Munci și zile. Precizia „științifică” este frapantă: „O corolă strălucită/ Ai, într-Amaryllidee/ Perianth ca din poveste,/ În formă de șease foi,/ Petale încântătoare,/ Stamine, șease
VANTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290427_a_291756]
-
internaționale. În afara numeroaselor lucrări științifice, a studiilor, articolelor și conferințelor pe teme medicale, este autorul câtorva cărți situate la frontiera literaturii: evocări și memorii adunate sub titlul Din nou lumină (1979), însemnări, reflecții și comentarii privind cercetarea medicală, texte de popularizare a științei, conținute în volumul Permanențe (1983), amintiri de călătorie și totodată jurnal științific intitulate Călătorii în clarobscur (1984). Ultima carte de memorii și reflecții, Permanenta reîntoarcere (1987), apare postum. Amintirile și evocările ordonate de V. în volumul Din nou
VANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
Higiena și școala” (1876-1880). A colaborat asiduu la „Foaie literară”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și la gazeta „Telegraful român”, al cărei redactor a fost între 1853 și 1856. A semnat și Pavel Vasici-Ungureanu. Pe lângă articolele în care urmărește popularizarea științelor naturale, V. a propagat ideile unei filosofii luministe, raționaliste, totuși nu departe de spiritul religios. A scris despre armonia și legile universului, despre viață și moarte, despre dreptul tuturor oamenilor la instrucție și cultură. O atenție deosebită acordă moralei
VASICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290442_a_291771]
-
1770-1780, de Hristodor Ioan Trapezont. În redactare se adaugă câteva aspecte specifice mediului românesc de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ulterior atenția cărturarului se îndreaptă spre lucrări de istorie românească, română și universală - acestea din urmă cu un caracter de popularizare -, precum și de logică, filosofie, drept penal și chiar de aritmetică, geometrie și astronomie. Primului domeniu îi aparțin scrierea lui Dimitrie Cantemir Întâmplările Cantacuzineștilor și Brâncovenilor în Valahia, tălmăcita „la anul 1811, iunie 19” după prelucrarea grecească a lui Gheorghios Ioannes
VARNAV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290435_a_291764]
-
1825; ed. (Descrierea Moldovei), pref. C. Negruzzi, Iași, 1851; ed. îngr. Ț. Boldur-Lățescu, Iași, 1868; ed. pref. Miron Nicolescu, București,1909. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, ÎI, 354; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 124-125; N. Iorga, O foaie de popularizare igienică și economică la 1844-l845. Rolul fraților Vârnav în renașterea românească, RI, 1919, 8-10; Vasile Grecu, „Erotocritul” lui Cornaros în literatura românească, DR, 1920-1921; N. Cartojan, Poema cretana „Erotocrit” în literatura românească și izvorul ei necunoscut, AAR, memoriile secțiunii literare
VARNAV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290435_a_291764]
-
colaborează la „Steaua”, „Familia”, „Telegraful român”, „Cercetări de lingvistică”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” (e secretar de redacție din 2000), „Cercetări sociale”, „Sociologie românească”, „Caiete silvane” (Zalău), „România literară”, „Făclia” (Cluj-Napoca), „Sălajul”, „Piața literară”, „Datina” (Constanța) ș.a. În stil eseistic, chiar de popularizare, folosind însă cu rigoare izvoarele, V. alcătuiește câteva biografii ale unor personalități. Începutul îl face cu o contribuție privitoare la rolul lui Onisifor Ghibu în reorganizarea învățământului românesc din prima jumătate a secolului al XX-lea. Demersurilor acestuia în domeniul
VEDINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
etnografia (1927). Susține o intensă activitate științifică, materializată în studii tipărite în periodice românești și străine, precum și într-o seamă de volume, unele în colaborare (cu Simion Mehedinți, căruia i-a fost asistent, și cu George Giuglea), numeroase lucrări de popularizare și manuale. Geograf cu suflet de poet, având darul scrisului, și-a redactat lucrările într-un stil atractiv, chiar încântător. S-a încercat, de altfel, și în literatură, și nu fără succes. Debutează la „Ziarul călătoriilor” în 1900 și e
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
de Război din București (1923-1930), medic consultant la Spitalul „Ion Cantacuzino”, apoi inspector general la Centrul de Medicină Preventivă, de unde se pensionează în 1957. Broșurile și cărțile de specialitate, semnate Mihail Zavergiu Theodoru, ca și publicistica lui însumând articole de popularizare în „Universul”, „Dobrogea jună”, „Timpul”, sunt legate mai ales de medicina socială și preventivă. În calitate de scriitor, debutează cu proză la „Adevărul literar și artistic” în 1923, iar editorial în același an cu o nuvelă amplă, structurată ca un microroman, Viața
ZAVERGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
știu - va comenta Șerban Cioculescu - câte femei vor fi asistat la această ambianță de înalte dezbateri culturale și etice, dar, în orice caz, Alice Voinescu a lăsat o impresie profundă și a contractat prietenii puternice.” A fost preocupată constant de popularizarea superioară a capodoperelor literaturii universale, materializată în activitatea de conferențiară în sălile instituțiilor de cultură din București și la microfonul postului național de radio. Arhiva Radiodifuziunii păstrează textele a zece prelegeri rostite de V. între 1932 și 1942, trei pe
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
științifică riguroasă îl au și studiile, articolele, conferințele etc. incluse în culegerile tematice proprii sau în volumele pe care le coordonează. În eseistica lui Z., în publicistica sa în general, nu se reiau locuri comune, informații curente, referințe de enciclopedie; popularizarea îi repugnă autorului în orice situație. Cărți precum Biruit-au gândul (1983) (despre evoluția istorismului românesc), Cunoaștere de sine și integrare (1986) (reflectând procesul inserției românilor în lume, sub unghi istorico-cultural) ori În orizontul istoriei (1994) (referitoare la literatură, muzică
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
Dan Mănucă, „Junimea. Implicații istoriografice”, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Ungheanu, Lecturi, 189-194; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, II, București, 1980, 216-220; Șerban Cioculescu, Vasile Pârvan - poetul imnic, RL, 1982, 19; Gheorghe I. Florescu, „Biruit-au gândul”, CL, 1984, 3; Ștefan Lemmy, Popularizarea istoriei, CRC, 1984, 45; Gh. Platon, „De la istoria critică la criticism”, AUI, istorie, t. XXXII, 1986; Vasile Pușcaș, Datoria creației majore, TR, 1987, 24; Nae Antonescu, „Istorie și istorici în România interbelică”, ST, 1989, 8; Victor Neumann, Istoricul față în
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
lungă (1930-1945) activează la Societatea Română de Radiodifuziune ca referent, coordonator al emisiunilor literare și colaborator permanent la „Ora satului”, multe contribuții de aici sau de la emisiunea „Sfatul medicului” intrând în volumul Toate leacurile la îndemână (1935). Alte lucrări de popularizare ale medicului V. preiau texte apărute inițial în „Lamura”, „Albina”, „Vatra”, „România administrativă”, „Tribuna medicală”, „Farul căminului”. Între timp devenise un nume în literatură. Prima poezie, o odă dedicată lui Eminescu, datează din 1901. Va debuta însă cu poezia Dorul
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
al protecției mediului trebuie să fie coordonate cu vecinii, pentru a se asigura coerența suportului fizic care realizează legăturile de comunicare. Statele învecinate Politica de coeziune, prin intermediul Fondurilor Structurale, a exercitat o influență puternică asupra ideii regionale în Europa, prin popularizarea regiunii ca mijloc de realizare a politicilor care permit accesul la noi resurse. În același timp, se crea un nivel instituțional nou, alternativ statului, ca o condiție de acces la aceste resurse. Acest efect apare și mai evident în cazul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
implementare și performanță a politicii regionale, putem constata că într-o perioadă relativ scurtă politicile comunitare au produs politici de dezvoltare regională, instituții și regiuni, mai mult sau mai puțin funcționale, însă au contribuit puternic la difuzarea unor idei, la popularizarea unui mod de a acționa, centrat pe regiune, pe mecanisme în principal economice, dar mai ales pe ideea de proiect de dezvoltare și de actor social. Bibliografie Constantin, D.L., 2002, „An Institutional and Cultural Perspective on Romanian Regional Development Policy
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și le-am gândit pentru perioada ianuarie septembrie 2010. Astfel prima activitate, “Să mai păstrăm pământul viu !“, s-a derulat în luna ianuarie a acestui an, când ne-am constituit în club,am stabilit responsabilii și ne-am ocupat de popularizarea inițiativei și de stabilirea de parteneriate. În luna februarie ne-am mobilizat și am realizat căsuțe pentru pasarele, cu ajutorul părinților, pe care le-am atârnat în pomii din preajma școlii. Deși conduc un colectiv mic, atât ca vârstă, cât și ca
,,Şcoli pentru un viitor verde “ – o provocare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Podariu Onica Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1219]
-
ecologice; orare ecologice pentru elevi (cu specii de plante protejate de lege); realizarea și distribuirea de pliante despre deșeurile menajere și cele refolosibile fluturași despre pesticide și îngrășăminte (evidențierea riscului poluării cu îngrășăminte chimice și pesticide); postere cu îndemnuri ecologice; popularizarea celor zece „porunci” ecologice. “*” colectarea deșeurilor; “*” vânzarea maculaturii; “*” amenajarea de coșuri ecologice pentru reciclarea hârtiei; “*” înfrumusețarea spațiului verde din curtea școlii; “*” amenajarea unui colț verde; “*” realizarea de obiecte pentru spațiul verde, din materiale reciclabile; “*” confecționarea de ormamente din materiale refolosibile
Educaţia ecologică prin activităţi extracurriculare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
definitivă a relațiilor militaro-pedagogice cu Republica Franceză ar fi un câștig esențial și un progres uriaș” . Elita militară ar fi trebuit să devină așadar, grație acestui background educațional german, nu atât promotoarea prieteniei româno-germane (multiplicarea afinităților româno-germane), cât instrumentul de popularizare a Triplei Alianțe În societatea românească și, totodată, mijlocul de educare a populație În privința realităților geopolitice și strategice În care România vegeta. Din 1898, anul În care acordul a devenit operativ <ref id="44"> 44 BAR, fond D. A. Sturdza, S
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
stări de anxietate; stări depresive; absențe nemotivate; performanță școlară scăzută. În urma analizei rezultatelor obținute, sugerăm posibile căi de continuare a cercetării, cât și unele măsuri de intervenție de factură psihologică, precum inițierea unor programe de instruire a tutorilor, în scopul popularizării unor comportamente parentale eficiente, evidențiate de specialiști. Autoarele I. ROLUL FAMILIEI ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII COPILULUI ȘI ÎN ASIGURAREA PERFORMAȚEI ȘCOLARE IMPLICAREA PĂRINȚILOR ÎN CTIVITĂȚILE COPILULUI Pentru a asigura condiții prielnice obținerii performanței școlare, familiei îi revin sarcini destul de complexe. N. E
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
reprezentarea socială a rolurilor parentale, stabilind, apoi nodul central și elementele periferice, făcându-se comparații între tutorii de drept (părinți) și înlocuitorii acestora (bunici tutori). Măsuri de intervenție de factură psihologică: • Inițierea unor programe de instruire a tutorilor, în scopul popularizării unor comportamente parentale eficiente, evidențiate de specialiști. Astfel de studii au arătat că un bun părinte este acela care reușește să răspundă adecvat nevoilor copilului sau să dezvolte, nu obediența, ci respectul individualității și autonomia de la vârstele cele mai fragede
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
Zemstvei În Basarabia (1868) a oferit nobilimii moldovenești din ținut noi posibilități pentru a se opune politicilor rusificatoare. Zemstvele - guberniale și județene - au tipărit o sumedenie de broșuri În limba română destinate populației românești din ținut. Prin intermediul acestor publicații, pe lângă popularizarea cunoștințelor gospodărești, economice, sanitare, era propagată și studierea limbii române. În procesul de renaștere și emancipare a românilor basarabeni, presa periodică putea constitui o tribună de luptă a mișcării naționale, o armă eficientă În lupta cu politicile de deznaționalizare și
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
grad de instrucție care să le ridice prestigiul personalității, dar și pentru a putea rezolva singuri orice fel de problemă. Fiind lipsiți de o judecată logică, ei asimilează, fără nici o discriminare, aceste cunoștințe intelectuale oferite, de regulă de literatura de popularizare și care le oferă perspective introducerii în domenii necunoscute de ei. Autodidacticismul este, în mare măsură, simptomul unei mentalități paranoice. 4) Grupa reformatorilor Paranoicii sunt, de regulă, nemulțumiți de cele ce există. Ei vin foarte frecvent în conflict cu ordinea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lumea postmodernă pedagogia critică se transformă în „pedagogie de graniță” (border pedagogy). Rostul „pedagogiei de graniță” este de a funcționa ca un „contratext” și o „contramemorie” la cultura oferită de curricula oficiale. Giroux a stăruit asupra plăcerii estetice care însoțește „popularizarea culturii” și „teleevanghelismul”, în contrast cu insatisfacțiile și dezgustul pe care le iscă permanent parcurgerea unui curriculum formal. Dar această teză dovedește doar cât de vulgară devenise însăși critical pedagogy, care nu mai găsea un sprijin consistent în ideologia de stânga, cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
element de „curriculum ascuns” în diferitele media. Evită stereotipurile negative și „înclinațiile” culturale. Nu neglija legătura subtilă dintre promisiunea retorică a mass-media și intențiile globale ale instruirii și educației; b) Include, în curriculum și în proiectul de lecție, literatura de popularizare a cunoașterii printr-o planificare chibzuită! Designerii trebuie să fie sensibili la complexitatea efectelor mass-media asupra audienței, dar și asupra literaturii de masă, plătind atenția care se acordă umorului, convențiilor media și producțiilor „de succes la public”. VI. Evaluarea celor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din viața lor în funcție de comandamentele timpului”, „se exprimă nu cu cuvintele lor, ci cu cele ale epocii”. În înțelegerea semnificațiilor psihosociale ale decretului antiavort, în relația memorie socială - conținuturi normative și limbaj, de reținut este apelul politic ce-a însoțit popularizarea lui. Editorialul Scânteii din numărul ce publică decretul fusese intitulat „Copiii noștri - copiii patriei noastre”. În finalul articolului, în limbajul propagandistic cunoscut, se lansează „chemarea”: „Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român adresează în același timp un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
director în 1911 și în 1915). În primul număr redacția semnează articolul Frați români!, în care declară că revista va promova o „artă angajată”, urmărind „luminarea minții și îndrumarea spre mărirea poporului”. Deși are mai mult profilul unui magazin de popularizare a evenimentelor din istoria națională, V. publică sporadic versuri și proză de Carmen Sylva (Paza Dunării, Peleșul povestitor, În luncă, Pe Dunăre), poeme de Ioan S. Nenițescu (Vorbe sfinte), Haralamb G. Lecca (Scumpă țară românească), reproduce poezii de Vasile Alecsandri
VULTURUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290672_a_292001]