1,427 matches
-
despre populism este interesantă, aceasta întâmpină probleme serioase atunci când vine vorba să analizeze populismul în termeni ceva mai concreți. Așa cum a arătat Yannis Stavrakakis (2004), odată ce, mai cu seamă în ultimele sale scrieri, Laclau echivalează populismul cu politica, conceptul de populism este definit de o așa manieră încât nu poate sprijini o analiză empirică. În fapt, dacă populismul este văzut ca un sinonim al politicului, atunci rămân deschise doar două căi de analiză, ambele înoielnice: fie populismul este ceva omniprezent, fie
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mai concreți. Așa cum a arătat Yannis Stavrakakis (2004), odată ce, mai cu seamă în ultimele sale scrieri, Laclau echivalează populismul cu politica, conceptul de populism este definit de o așa manieră încât nu poate sprijini o analiză empirică. În fapt, dacă populismul este văzut ca un sinonim al politicului, atunci rămân deschise doar două căi de analiză, ambele înoielnice: fie populismul este ceva omniprezent, fie orice element care nu este populist nu poate fi considerat ca politic. Pentru a rezuma, teoria lui
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cu politica, conceptul de populism este definit de o așa manieră încât nu poate sprijini o analiză empirică. În fapt, dacă populismul este văzut ca un sinonim al politicului, atunci rămân deschise doar două căi de analiză, ambele înoielnice: fie populismul este ceva omniprezent, fie orice element care nu este populist nu poate fi considerat ca politic. Pentru a rezuma, teoria lui Laclau privind populismul este, pe de-o parte mult prea abstractă și, de cealaltă parte, propune un concept de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ca un sinonim al politicului, atunci rămân deschise doar două căi de analiză, ambele înoielnice: fie populismul este ceva omniprezent, fie orice element care nu este populist nu poate fi considerat ca politic. Pentru a rezuma, teoria lui Laclau privind populismul este, pe de-o parte mult prea abstractă și, de cealaltă parte, propune un concept de populism prea vag și maleabil, astfel încât acesta își pierde orice utilitate analitică (Mouzelis, 1978). 1.1.2 Către o definiție minimală a populismului În
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
este ceva omniprezent, fie orice element care nu este populist nu poate fi considerat ca politic. Pentru a rezuma, teoria lui Laclau privind populismul este, pe de-o parte mult prea abstractă și, de cealaltă parte, propune un concept de populism prea vag și maleabil, astfel încât acesta își pierde orice utilitate analitică (Mouzelis, 1978). 1.1.2 Către o definiție minimală a populismului În mod evident, populismul nu este singurul concept disputat al științelor sociale. În fapt, multe concepte sunt disputate
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
privind populismul este, pe de-o parte mult prea abstractă și, de cealaltă parte, propune un concept de populism prea vag și maleabil, astfel încât acesta își pierde orice utilitate analitică (Mouzelis, 1978). 1.1.2 Către o definiție minimală a populismului În mod evident, populismul nu este singurul concept disputat al științelor sociale. În fapt, multe concepte sunt disputate la anumite nivele. Cu toate acestea, în numeroase cazuri, anumite aspecte fundamentale se află dincolo de orice discuție; de exemplu, în ciuda tuturor dezbaterilor
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de-o parte mult prea abstractă și, de cealaltă parte, propune un concept de populism prea vag și maleabil, astfel încât acesta își pierde orice utilitate analitică (Mouzelis, 1978). 1.1.2 Către o definiție minimală a populismului În mod evident, populismul nu este singurul concept disputat al științelor sociale. În fapt, multe concepte sunt disputate la anumite nivele. Cu toate acestea, în numeroase cazuri, anumite aspecte fundamentale se află dincolo de orice discuție; de exemplu, în ciuda tuturor dezbaterilor privind adevăratul sens al
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
discuție; de exemplu, în ciuda tuturor dezbaterilor privind adevăratul sens al conservatorismului, aproape toate definițiile îl consideră fie o ideologie, fie o atitudine. Însă, așa cum am afirmat mai devreme, nici măcar acest tip de consens nu poate fi întâlnit în literatura consacrată populismului. Și totuși, odată cu sfârșitul anilor 1990, s-au făcut pași importanți în dezbaterea privind definiția populismului. Acest progres este legat de apariția unor noi contribuții care vizează să formuleze o definiție a populismului capabilă să depășească problema glisării conceptuale (i.e.
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fie o ideologie, fie o atitudine. Însă, așa cum am afirmat mai devreme, nici măcar acest tip de consens nu poate fi întâlnit în literatura consacrată populismului. Și totuși, odată cu sfârșitul anilor 1990, s-au făcut pași importanți în dezbaterea privind definiția populismului. Acest progres este legat de apariția unor noi contribuții care vizează să formuleze o definiție a populismului capabilă să depășească problema glisării conceptuale (i.e. aplicarea conceptelor la cazuri noi) și pe cea a dilatării conceptuale (i.e. distorsiunea care apare atunci când
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
nu poate fi întâlnit în literatura consacrată populismului. Și totuși, odată cu sfârșitul anilor 1990, s-au făcut pași importanți în dezbaterea privind definiția populismului. Acest progres este legat de apariția unor noi contribuții care vizează să formuleze o definiție a populismului capabilă să depășească problema glisării conceptuale (i.e. aplicarea conceptelor la cazuri noi) și pe cea a dilatării conceptuale (i.e. distorsiunea care apare atunci când un concept nu se potrivește unor cazuri noi). Pentru a răspunde acestor dificultăți, au fost întrebuințate două
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cel mai mic numitor comun al tuturor manifestărilor unui fenomen particular. Chiar dacă tipul radial de clasificare dispune de un potențial important pentru anumite sectoare ale științelor sociale, suntem sceptici în privința avantajelor pe care acesta ar putea să le ofere studiului populismului 2. În primul rând, din moment ce eticheta de populism a fost atașată unei varietăți atât de mari de fenomene, este dificil să obținem un consens privind atributele definitorii ale populismului, astfel încât să putem construi o asemănare de familie (Sikk, 2009). Cu
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
unui fenomen particular. Chiar dacă tipul radial de clasificare dispune de un potențial important pentru anumite sectoare ale științelor sociale, suntem sceptici în privința avantajelor pe care acesta ar putea să le ofere studiului populismului 2. În primul rând, din moment ce eticheta de populism a fost atașată unei varietăți atât de mari de fenomene, este dificil să obținem un consens privind atributele definitorii ale populismului, astfel încât să putem construi o asemănare de familie (Sikk, 2009). Cu alte cuvinte, definiția radială a populismului poate conduce
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în privința avantajelor pe care acesta ar putea să le ofere studiului populismului 2. În primul rând, din moment ce eticheta de populism a fost atașată unei varietăți atât de mari de fenomene, este dificil să obținem un consens privind atributele definitorii ale populismului, astfel încât să putem construi o asemănare de familie (Sikk, 2009). Cu alte cuvinte, definiția radială a populismului poate conduce la un fel de pseudo-consens: "Acordul privind un termen, poate ascunde o neînțelegere cu privire la sensul său. Îmbrățișarea diversității conceptuale poate duce
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
eticheta de populism a fost atașată unei varietăți atât de mari de fenomene, este dificil să obținem un consens privind atributele definitorii ale populismului, astfel încât să putem construi o asemănare de familie (Sikk, 2009). Cu alte cuvinte, definiția radială a populismului poate conduce la un fel de pseudo-consens: "Acordul privind un termen, poate ascunde o neînțelegere cu privire la sensul său. Îmbrățișarea diversității conceptuale poate duce la mărirea confuziei" (Weyland, 2001: 3). În fapt, utilizând o definiție radială, se poate întâmpla ca diferiții
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
său. Îmbrățișarea diversității conceptuale poate duce la mărirea confuziei" (Weyland, 2001: 3). În fapt, utilizând o definiție radială, se poate întâmpla ca diferiții autori să râmână la propriile lor definiții, în loc să ajungă la o înțelegere comună a aspectelor fundamentale ale populismului. Prin urmare, versiunea clasică a clasificării, reprezintă calea cea mai bună de a consolida claritatea conceptuală și de a stimula cunoașterea cumulativă, mai cu seamă atunci când vine vorba de studiul comparat al populismului. Acest aspect conduce la următoarea întrebare: cum
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
o înțelegere comună a aspectelor fundamentale ale populismului. Prin urmare, versiunea clasică a clasificării, reprezintă calea cea mai bună de a consolida claritatea conceptuală și de a stimula cunoașterea cumulativă, mai cu seamă atunci când vine vorba de studiul comparat al populismului. Acest aspect conduce la următoarea întrebare: cum poate fi obținută o definiție minimală a populismului. Nu este lipsit de importanță să menționăm aici că majoritatea conceptelor de populism, împărtășesc, fie și implicit, ideea potrivit căruia acesta se referă întotdeauna la
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
calea cea mai bună de a consolida claritatea conceptuală și de a stimula cunoașterea cumulativă, mai cu seamă atunci când vine vorba de studiul comparat al populismului. Acest aspect conduce la următoarea întrebare: cum poate fi obținută o definiție minimală a populismului. Nu este lipsit de importanță să menționăm aici că majoritatea conceptelor de populism, împărtășesc, fie și implicit, ideea potrivit căruia acesta se referă întotdeauna la confruntare între popor și establishment. Așa cum a arătat Margaret Canovan (1981: 294): "Fără excepție, toate
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cunoașterea cumulativă, mai cu seamă atunci când vine vorba de studiul comparat al populismului. Acest aspect conduce la următoarea întrebare: cum poate fi obținută o definiție minimală a populismului. Nu este lipsit de importanță să menționăm aici că majoritatea conceptelor de populism, împărtășesc, fie și implicit, ideea potrivit căruia acesta se referă întotdeauna la confruntare între popor și establishment. Așa cum a arătat Margaret Canovan (1981: 294): "Fără excepție, toate formele de populism implică o formă de apel la popor și de preamărire
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
lipsit de importanță să menționăm aici că majoritatea conceptelor de populism, împărtășesc, fie și implicit, ideea potrivit căruia acesta se referă întotdeauna la confruntare între popor și establishment. Așa cum a arătat Margaret Canovan (1981: 294): "Fără excepție, toate formele de populism implică o formă de apel la popor și de preamărire a acestuia, toate formele de populism sunt, într-un fel sau altul antielitiste". Din această perspectivă, se pare că fiecare manifestare a populismului reprezintă o critică a existenței minorităților puternice
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
potrivit căruia acesta se referă întotdeauna la confruntare între popor și establishment. Așa cum a arătat Margaret Canovan (1981: 294): "Fără excepție, toate formele de populism implică o formă de apel la popor și de preamărire a acestuia, toate formele de populism sunt, într-un fel sau altul antielitiste". Din această perspectivă, se pare că fiecare manifestare a populismului reprezintă o critică a existenței minorităților puternice, care într-un fel sau altul obstrucționează voința oamenilor de rând. Urmând această intuiție și racordându
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
1981: 294): "Fără excepție, toate formele de populism implică o formă de apel la popor și de preamărire a acestuia, toate formele de populism sunt, într-un fel sau altul antielitiste". Din această perspectivă, se pare că fiecare manifestare a populismului reprezintă o critică a existenței minorităților puternice, care într-un fel sau altul obstrucționează voința oamenilor de rând. Urmând această intuiție și racordându-ne la mai vechile contribuții ale unuia dintre autorii acestui capitol, vom defini populismul drept o ideologie
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fiecare manifestare a populismului reprezintă o critică a existenței minorităților puternice, care într-un fel sau altul obstrucționează voința oamenilor de rând. Urmând această intuiție și racordându-ne la mai vechile contribuții ale unuia dintre autorii acestui capitol, vom defini populismul drept o ideologie rarefiată, care consideră că societatea poate fi separată în două grupuri omogene și antagonice: "poporul virtuos" și "elita coruptă" și care argumentează că politica ar trebui să fie expresia voinței generale a poporului (Mudde, 2007: 23, 2004
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
consideră că societatea poate fi separată în două grupuri omogene și antagonice: "poporul virtuos" și "elita coruptă" și care argumentează că politica ar trebui să fie expresia voinței generale a poporului (Mudde, 2007: 23, 2004: 543). Acest lucru înseamnă că populismul este, în esență o formă de politică morală, și asta pentru că distincția dintre "elite" și "popor" este în primul rând precumpănitor morală (pur versus corupt) și nu o distincție situațională (poziție de putere), socio-culturală (etnie, religie) sau socio-economică (clasă). Mai
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sau socio-economică (clasă). Mai mult, ambele categorii (poporul și elita) sunt, până la un anumit punct, "semnificanți vizi" (Laclau, 1977), din moment ce populiștii sunt cei care construiesc sensul exact al poporului și al elitei (de la Torre, 2000; Stanley, 2008). Mai precis, definim populismul ca o ideologie rarefiată, care are trei concepte fundamentale (poporul, elita, și voința generală) și două noțiuni cărora se opune direct (elitismul și pluralismul) (Mudde & Rovira Kaltwasser, în curs de apariție). Fiind o "ideologie rarefiată" și manifestând un nucleu limitat
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și voința generală) și două noțiuni cărora se opune direct (elitismul și pluralismul) (Mudde & Rovira Kaltwasser, în curs de apariție). Fiind o "ideologie rarefiată" și manifestând un nucleu limitat atașat unui spectru mai larg de concepte politice (Freeden, 1998: 750), populismul poate fi atașat altor ideologii, fie ele dense (liberalism, socialism) sau rarefiate (ecologism sau naționalism). Această flexibilitate ideologică este ceea ce Paul Taggart (2000) numește "natura cameleonică a populismului". Însă, acest aspect nu trebuie să ne distragă atenția de la caracteristicile de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]