18,725 matches
-
Acasa > Strofe > Comic > PORCUL ȘI LEGEA Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pentru-o idee măreață Porcul a ieșit în față, Să ceară politic sfatul. Se poate stopa ignatul? Papagalul la tribună S-a repezit
PORCUL ŞI LEGEA de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1450717906.html [Corola-blog/BlogPost/352531_a_353860]
-
Acasa > Strofe > Comic > PORCUL ȘI LEGEA Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pentru-o idee măreață Porcul a ieșit în față, Să ceară politic sfatul. Se poate stopa ignatul? Papagalul la tribună S-a repezit să îi spună Că și porcul-i prins în lege Si singur... poate alege. Dar cum legea precizează Că doar carnea lui
PORCUL ŞI LEGEA de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1450717906.html [Corola-blog/BlogPost/352531_a_353860]
-
Publicat în: Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pentru-o idee măreață Porcul a ieșit în față, Să ceară politic sfatul. Se poate stopa ignatul? Papagalul la tribună S-a repezit să îi spună Că și porcul-i prins în lege Si singur... poate alege. Dar cum legea precizează Că doar carnea lui contează Fie sau nu e ignat, Tot ajunge la tăiat. Că are menirea-n sânge De-a da jerfa făr-a plânge, Fiind foarte apreciat
PORCUL ŞI LEGEA de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1450717906.html [Corola-blog/BlogPost/352531_a_353860]
-
nu e ignat, Tot ajunge la tăiat. Că are menirea-n sânge De-a da jerfa făr-a plânge, Fiind foarte apreciat In produse prelucrat. De nou amendament Va profita la monent, Mai întâi v-a fi sedat Si apoi sacrificat! Porcul amețit de sfat S-a pus dur pe guițat Si a zis cuprins de val: Aș mânca un papagal! Din volumul PRIN NEGURA REFORMEI Referință Bibliografică: Porcul și legea / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1816, Anul V
PORCUL ŞI LEGEA de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1450717906.html [Corola-blog/BlogPost/352531_a_353860]
-
Va profita la monent, Mai întâi v-a fi sedat Si apoi sacrificat! Porcul amețit de sfat S-a pus dur pe guițat Si a zis cuprins de val: Aș mânca un papagal! Din volumul PRIN NEGURA REFORMEI Referință Bibliografică: Porcul și legea / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1816, Anul V, 21 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PORCUL ŞI LEGEA de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1450717906.html [Corola-blog/BlogPost/352531_a_353860]
-
în așa fel încât, atunci când mielul urma să fie tăiat felii, să se aibă în perspectivă și gălbenușul, ca un simbol vesel al soarelui. Se știe că pe vremea aceea gălbenușurile aveau culoarea galben-portocaliu. Umplutura era unsă cu unsoare de porc și împănată cu slănină crestată și apoi introdusă în cuptor, după ce se scoteau pâinea și cozonacii. De obicei, înainte de Paști erau unii săteni care tăiau porci și vindeau carnea. Așa că făceam și flèchéne (grătare) de porc, în tèpșe (tavă), tot
MIEL UMPLUT ŞI ALTE BUNĂTĂŢI DE PAŞTI de FLORICA BUD în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Miel_umplut_si_alte_bunatati_de_pasti.html [Corola-blog/BlogPost/341654_a_342983]
-
că pe vremea aceea gălbenușurile aveau culoarea galben-portocaliu. Umplutura era unsă cu unsoare de porc și împănată cu slănină crestată și apoi introdusă în cuptor, după ce se scoteau pâinea și cozonacii. De obicei, înainte de Paști erau unii săteni care tăiau porci și vindeau carnea. Așa că făceam și flèchéne (grătare) de porc, în tèpșe (tavă), tot în cuptor. Nu lipseau piroșthile (sarmalele), fără de care nu putea să fie nicio sărbătoare lăsată de Domnul. De Paște nu se făceau atât de multe coptături
MIEL UMPLUT ŞI ALTE BUNĂTĂŢI DE PAŞTI de FLORICA BUD în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Miel_umplut_si_alte_bunatati_de_pasti.html [Corola-blog/BlogPost/341654_a_342983]
-
unsă cu unsoare de porc și împănată cu slănină crestată și apoi introdusă în cuptor, după ce se scoteau pâinea și cozonacii. De obicei, înainte de Paști erau unii săteni care tăiau porci și vindeau carnea. Așa că făceam și flèchéne (grătare) de porc, în tèpșe (tavă), tot în cuptor. Nu lipseau piroșthile (sarmalele), fără de care nu putea să fie nicio sărbătoare lăsată de Domnul. De Paște nu se făceau atât de multe coptături ca la Crăciun, deorece nu erau frigidere și ele se
MIEL UMPLUT ŞI ALTE BUNĂTĂŢI DE PAŞTI de FLORICA BUD în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Miel_umplut_si_alte_bunatati_de_pasti.html [Corola-blog/BlogPost/341654_a_342983]
-
să le înșele vigilența. Când nu reușeau să obțină o pradă mai mare, se mulțumeau și cu bietele vrăbiuțe ce se hazardau să se apropie mai mult decât ar fi fost prudent de grăunțele păsărilor de curte și de trocul porcilor, ciugulind extaziate tot ce le cădea sub ciocurile vorace. Discuții aprinse însuflețiră în curând crângul. Într-un luminiș se adunaseră câțiva curioși, ascultând cu neîncredere și uimire poveștile năstrușnice ale unui cuplu de mierle, ce își lăsaseră auditoriul cu gurile
LEGENDELE PRIMĂVERII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1488390946.html [Corola-blog/BlogPost/375649_a_376978]
-
un pilaf, daca te organizezi bine. Am inceput articolul astfel pentru că revine constant și des “lacrămatia” referitoare la costul gătitului în caz de slow-coking, de care am “abuzat” din nou zilele astea. Am luat o bucată de piept de porc (2,5 kilograme) pe care am crestat-o pe piele din centimetru în centimetru, am frecat-o cu sare grunjoasa și piper abia zdrobit, am pus-o într-o tavă puțin adâncă, cu pielea-n jos, pe hârtie de
Porc, morcovi și niște varză de Chef Adrian Hadean by http://www.zilesinopti.ro/articole/11554/porc-morcovi-si-niste-varza-de-chef-adrian-hadean [Corola-blog/BlogPost/100252_a_101544]
-
mare viteză, o lingură de smântână dulce la fiecare 60 de grame de morcovi și puțină zeama de lime la urmă, pentru a face gustul mai sprinten. Am mai pus pe farfurie niște ceapă coapta-n coaja proprie, odată cu porcul din cuptor, două ore, nu zece. Toate astea împreună se poartă foarte bine. Daca-ti place porcul, iti place pentru că-i gras, iar prin gătirea îndelungată, partile grase capătă și o dulceata pe care n-o
Porc, morcovi și niște varză de Chef Adrian Hadean by http://www.zilesinopti.ro/articole/11554/porc-morcovi-si-niste-varza-de-chef-adrian-hadean [Corola-blog/BlogPost/100252_a_101544]
-
de lime la urmă, pentru a face gustul mai sprinten. Am mai pus pe farfurie niște ceapă coapta-n coaja proprie, odată cu porcul din cuptor, două ore, nu zece. Toate astea împreună se poartă foarte bine. Daca-ti place porcul, iti place pentru că-i gras, iar prin gătirea îndelungată, partile grase capătă și o dulceata pe care n-o întâlnești altfel. Legumele, pe de altă parte, gâtițe încet în unt își schimbă textura, gustul lor evoluează trecând
Porc, morcovi și niște varză de Chef Adrian Hadean by http://www.zilesinopti.ro/articole/11554/porc-morcovi-si-niste-varza-de-chef-adrian-hadean [Corola-blog/BlogPost/100252_a_101544]
-
Restaurant Tago din Iași Restaurant Tago din Iași oferă clienților și produse noi la prețuri speciale, astfel încât toți cei care îi calcă pragul să încerce noi experiențe culinare. Un nou meniu de sushi, oferte speciale la specialitatea casei, urechi de porc picante și bere din partea casei. Mulți sunt reticenți în a incerca Sushi dar experiență oferită de aceste produse este unică și de neuitat. Restaurant Tago este situat în apropierea pietonalului Ștefan cel Mare pe strada I.C. Brătianu. Citește tot... Restaurant
Restaurant Tago Iasi by http://www.iasi4u.ro/stire/restaurant-tago-iasi/ [Corola-blog/BlogPost/95904_a_97196]
-
această stare o adevărată platoșă. În scurtele pauze de care au parte, atunci când trage din țigară, lângă Bert se simte dezarmat. Este primul om pe care l-a întâlnit, căruia poate să i se destăinuie : râvnește să devină porcarul batalionului. Porcii sunt animale docile, inteligente, uneori mai inteligente ... Citește mai mult (privesc înapoi cu aceeași nedumerire!...)Stănciou este unul dintre camarazii din plutonul lui Bert ; un tânăr îmbătrânit înainte de vreme. Nu a avut parte de carte, nu a fost dat la
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adrian_li%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
această stare o adevărată platoșă. În scurtele pauze de care au parte, atunci când trage din țigară, lângă Bert se simte dezarmat. Este primul om pe care l-a întâlnit, căruia poate să i se destăinuie : râvnește să devină porcarul batalionului. Porcii sunt animale docile, inteligente, uneori mai inteligente ... XXVII. VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD), de Adrian Lițu, publicat în Ediția nr. 2089 din 19 septembrie 2016. Erica a găsit plicul de la Albert deasupra pernei, așezat cu grijă de mama sa
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adrian_li%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
în locuri dinainte stabilite, unde le țineau până cădea zăpada. Locuri ca: Izvoru’ Măgurii (La Soci), Adâncata, Valea Lupului, Capu’ Pleșii, Plaiu’ Mare, Cheișoara, Dosu’ lu’ Mahoe, Capu’ Dealului, Șesuri, Râncurele, Bircei, Colnic, Mânjina, Dealu’ Sasului, Boboțea, Chiceră, Măgura, Piscu’ Porcului, Pleșcioară, Teiș, Făgețel - se umpleau cu târle de oi. Mulți plăteau pe cei cu oi ca să-și pună târlele pe locurile lor, sau să și le pască și pe acolo, fiindcă târlitul era, și mai este încă, un mod natural
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
Cât a zăcut la pat, picioarele i se umflaseră ca butucul, sufla tare greu și tușea îngrozitor, trebuie să fi avut ceva și pe la plămâni. În acea perioadă, toată ziua n-ar fi mâncat decât cartofi prăjiți în untură de porc topită din slănină, cu jumările scorojite. Când și când îi mai cerea bunică-mii, căreia eu îi spuneam mama-mare, să-i pună câte un ou peste cartofii prăjiți. Hobzoaica se cam săturase de la o vreme de poara asta a lui
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
Se scula biata Hobzoaica din viu’ nopțî, frământa aluat, decupa din el romburi, pe care apoi le cresta la mijloc și trecea un capăt prin crestătură, după care le lăsa o țâră, să să hodinească. Apoi încingea untură limpede de porc într-o tigaie și-i prăjea bine-bine scoverzi lui moșu’ Hobza. Deși nu împlinisem încă șase ani când s-a prăpădit, i-am reținut perfect aceste tabieturi ale lui, ca și icnetul acela inimitabil - „Hooobza!”, pe care-l slobozea întotdeauna
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
exprimarea profesorului înregistrează nuanțări de-a lungul secvențelor ce alcătuiesc schița. El are plăcerea de a le adresa cuvinte injurioase pe care le vom enumera în ordinea frecvenței cu care sunt folosite: bou (de șapte ori), măgar (de șase ori), porc (de cinci ori), prostovan (de patru ori), loază (de trei ori), prost (de două ori), vită (o dată), râtan ( o dată), animal ( o dată). Din punct de vedere semantic ele denumesc prostia: prost, prostovan și lipsa de educație, de maniere: animal, loază, măgar
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
de cinci ori), prostovan (de patru ori), loază (de trei ori), prost (de două ori), vită (o dată), râtan ( o dată), animal ( o dată). Din punct de vedere semantic ele denumesc prostia: prost, prostovan și lipsa de educație, de maniere: animal, loază, măgar, porc, râtan, vită. Singurul care denumește atât prostia, cât și lipsa de educație este cuvântul bou. Din punct de vedere etimologic cuvintele amintite au origini diferite: latină: porc Majoritatea sunt termeni literari, rât este regional, iar prostovan este familiar și popular
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
denumesc prostia: prost, prostovan și lipsa de educație, de maniere: animal, loază, măgar, porc, râtan, vită. Singurul care denumește atât prostia, cât și lipsa de educație este cuvântul bou. Din punct de vedere etimologic cuvintele amintite au origini diferite: latină: porc Majoritatea sunt termeni literari, rât este regional, iar prostovan este familiar și popular. De remarcat că pentru denumirea aceleiași noțiuni sunt folosite două cuvinte, unul literar și unul regional: porc și râtan, unul literar și unul familiar și popular: prost
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
punct de vedere etimologic cuvintele amintite au origini diferite: latină: porc Majoritatea sunt termeni literari, rât este regional, iar prostovan este familiar și popular. De remarcat că pentru denumirea aceleiași noțiuni sunt folosite două cuvinte, unul literar și unul regional: porc și râtan, unul literar și unul familiar și popular: prost și prostovan. Atât în limba comună, cât și în vorbirea lui Marius Chicoș Rostogan, cu sensul propriu și cu trăsătura + uman sunt folosite numai cuvintele prost și prostovan. Celelalte cuvinte
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
literar și unul familiar și popular: prost și prostovan. Atât în limba comună, cât și în vorbirea lui Marius Chicoș Rostogan, cu sensul propriu și cu trăsătura + uman sunt folosite numai cuvintele prost și prostovan. Celelalte cuvinte: animal, loază, măgar, porc, râtan, vită în vorbirea comună au un sens propriu, denotativ și trăsătura - uman și un sens figurat, metaforic, depreciativ, căruia îi corespunde trăsătura + uman. Marius Chicoș Rostogan folosește aceste cuvinte numai cu sensul figurat preluat din limba comună, lui fiindu
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
mă boule, și vițăversa!, „Mergi la loc, boule!, „Dar pe Natura aia, cine au făcut-o, mă prostovane?, „Nu așa, loază.”, la dativ și nominativ plural, în aprecierile care se fac la adresa întregii clase: „le spun boilor”, „ Apoi dacă-s porci”, cât și în comparații: „Nu cuvânta doară ca râtanii, vorbește ca școlerii.” Ele devin simple stereotipii, care, așa cum spunea profesorul, au rol de încurajare, de vreme ce sunt folosite atât în relație cu elevii mediocri, cât și cu cei eminenți și sunt
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
deranjează exprimarea batjocoritoare a profesorului, ci faptul că îi amenință cu bătaia. Subiectivismul profesorului determinat de cauze extralingvistice, îl face să împartă clasa în două, pe de o parte elevul Popescu declarat „un școler emininke” și pe de altă parte „porcii eilanți.” Un elev pocnește plesnitori de peretele din spate, ceea ce-l aduce pe Marius Chicoș Rostogan, într-o stare de enervare ce crește pe măsură ce gestul elevului obraznic se repetă, iar elevii spun că acesta este Popescu. Vocabularul dascălului devine principala
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]