1,040 matches
-
Complicați și creștinii ăștia din India: între catolici, ortodocși și iacobiți eu mă pierd întotdeauna. Unii, din statul Tamil Nadu și din Kerala, țin de patriarhul siriac al Antiohiei, alții de Sfântul Scaun de la Roma. Imposibil de tranșat. Debarcând acolo, portughezii au ars arhivele acestor eretici. Reverendul manifestă indulgență pentru nepriceperea mea dar mă bate iar la cap cu cauza lui dreaptă. Vă dați seama? Biserica noastră a fost fondată în '53 de apostolul Iacob, când a debarcat pe coasta noastră
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
irlandez isl. - islandez it. - italian înv. - învechit lat. - latin let. - leton lit. - lituanian lusj. - lusaciana de jos luss. - lusaciana de sus m. - masculin magh. - maghiar n. - neutru neg. - negație nom. - nominativ nord. - nordic pers. - persan pol. - polon pop. - popular port. - portughez pref. - prefix prep. - prepoziție prus. - prusian răd. - rădăcină reg. - regional rom. - român rs. - rus sb. - sârb sbcr. - sârbocroat scand. - scandinav skr. - sanscrit sl. - slav sp. - spaniol subst. - substantiv sued. - suedez tăt. - tătar tc. - turc tr-sl. - traco-slav ucr. - ucrainean v. - vechi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
că poporul s-a dovedit mai lucid decât elitele politice; ar trebui să se caute calea spre o Europă policentrică, să se pună la punct un cadru mai flexibil. De ce să-i aliniez eu pe sicilieni cu scoțienii sau pe portughezi cu polonezii etc.? Eu sunt încântat să-i văd diferiți, cu obiceiurile lor. Toată America e formată din minorități, orice sar spune, dar de fapt nu există majorități, nu există decât minorități, chiar și partidele americane sunt partide între ghilimele
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
sau Asiei vin să sporească mișcarea de imigrație, care începea să slăbească, cu atît mai mult cu cît conflictul se încheiase brusc, iar tinerii din zonele rurale fuseseră decimați. Totuși, imigrația europeană a cunoscut noi zile de înflorire odată cu venirea portughezilor. Apoi imigranții au devenit în majoritatea lor africani, sosind din Maghreb și apoi din Africa neagră. Conflictele care au sfîșiat țările lor de origine au provocat un aflux de imigranți din sud-estul asiatic și de kurzi sau etnici tamil. Europa
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
mai puțin turistic al basarabenilor spre Portugalia, o „nebunie” asumată în speranța unui câștig pentru familiile lor abandonate. Însă orice ar face, oricât ar încerca să-și schimbe soarta, din nefericire, moldovenii rămân în bătaia amenințării Răsăritului. Marele vecin al portughezilor este... Oceanul Atlantic, cu care e mult mai ușor să întreții relații bazate pe sinceritate și respect reciproc. Mă apropii de peretele din sticlă ce desparte sala de așteptare a aeroportului de lumea de afară. În stânga mea observ un terminal în jurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
abia reținută, meniul afișat. Și chiar înțelegem... Observ călătorii - foarte gălăgioși - care așteaptă zborul spre Lisabona. În rumoarea sălii amplificată pe măsură ce ne apropiem de momentul îmbarcării, printr-un joc al asociațiilor auditive, ți se pare că răsună vorbe românești. Sunt portughezi, în majoritatea lor de clasă socială mai modestă. Este frapant să constați, din nou, cât de mult evocă femeile lusitane înfățișarea țărăncilor noastre: aceleași mâini așezate în poală, aceleași priviri împăcate, mângâind lucrurile cu o anume blândețe. Vorbesc repede, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ca un rest de orgoliu: câți își pot permite o asemenea plăcere? VASILE GÂRNEȚ: La 17.00 am programată o primă „epifanie cu public”: o lectură la Institutul de Cultură Italian din Portugalia, moderată de Pedro Tamen, cunoscut critic literar portughez („faimos chiar”, cum mi-l recomandă Vera, o fată drăguță din comitetul de organizare local). Tot el este și administrator al Fundației Gulbenkian din Lisabona, care editează două dintre cele mai importante reviste culturale portugheze, Coloquio/Artes și Coloquio/Letras
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
seamănă cu un contabil pensionat. Omul înțelege că e vorba de Pessoa, dar îi pronunță numele „Psoa”, ușor frustrant pentru mine, obișnuit cu o altă sonoritate a numelui autorului Cărții neliniștirii. (De altfel, am constatat încă în prima zi că portughezii nu spun Lisabona, ci „Lișboa”, aglutinând într-un fel de plăcintă muzicalitatea românească a numelui acestui oraș fermecător.) De ce nu este nimeni la această oră la casa lui Pessoa? Păi, e o zonă periferică, localnicii nu prea se interesează de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de unde sunt. Îmi zâmbesc amabili, dar n-au auzit de Moldova. Merg și mă gândesc amuzat cum ar suna, transpus pe pământ lusitan, acel refren basarabean, ridicol și patetic, produs de un poet patriot de la noi (îl invoca pe Eminescu): „portughez cosmopolit și demolator de valori naționale, Pessoa să te judece!”. VITALIE CIOBANU: Înregistrăm al doilea eșec al zilei, în fața porților zăvorâte ale cimitirului Prazeres, unde am vrut să vizităm mormântul lui Carol II - care și-a aflat sfârșitul la Lisabona
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Antonio, așa s-a recomandat, mă ascultă cu atenție, măgulit de vorbele mele, dar păstrând în privire o undă de îndoială. „Cum credeți că se va termina partida România - Portugalia din faza grupelor?”, mă întreabă. Îi răspund că vor învinge portughezii, dar șansa românilor sunt celelalte două partide, cu Germania și Anglia, în care pot lua punctele necesare pentru a se califica mai departe. Odată „stabilit” clasamentul grupei, putem da glas și îndoielilor care ne macină. Antonio spune că portughezii sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
învinge portughezii, dar șansa românilor sunt celelalte două partide, cu Germania și Anglia, în care pot lua punctele necesare pentru a se califica mai departe. Odată „stabilit” clasamentul grupei, putem da glas și îndoielilor care ne macină. Antonio spune că portughezii sunt ghinioniști, dispun de o generație de jucători foarte buni, dar n-au câștigat nici un titlu important. Figo are momente de scădere în joc, care influențează întreaga echipă. Îmi exprim și eu, la rându-mi, îndoielile și un mai vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Teixeira (poet), Ana Luisa Amaral (poetă, și ea, și autoare a unei cărți de cântece pentru copii) și Inñs Pedrosa (jurnalistă și romancieră). Cu ultima am avut deja ocazia să discut, chiar să încrucișăm niște fraze polemice pe tema „iubirii” portughezilor pentru americani. Ceilalți abia urmează să se desprindă din grupul încă anonim al coechipierilor noștri. Până pe la 10, când ne vom urni din loc, asistăm la învălmășeala gării, facem poze pe întrecute pe fundalul unui mare afiș „Ler Lisboa”, așezat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vorbe cu mai multă lume, dar rețin îndeosebi pe doi scriitori din generația noastră: Felicitas Hoppe - o fată sclipind de inteligență, plină de nerv și umor - scrie proză și nu-și ascunde, zâmbind, curiozitatea de a cunoaște niște confrați români. Portughezul Paulo Teixeira, omul care ne povestise mai devreme despre podul Vasco da Gama - un ins de statură mică, ochelarist, cu chelie și barbișon, foarte vesel și el -, ne descoase în legătură cu soiurile de cafea pe care le preferăm, declarându-se un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
uit prin geam și-mi pare că întrezăresc în aerul tremurător de deasupra crestelor încinse fantoma cuneiformă a lui Don Quijote. Semn că fierbințeala a străpuns pereții vagonului. VASILE GÂRNEȚ: Mă întreb, probabil o fac și ceilalți, dacă standardele fixate de portughezi pe perioada găzduirii Trenului Literaturii vor putea fi atinse și de celelalte țări prin care vom trece. Vor exista numaidecât sincope și disfuncționalități. Urmează să traversăm Polonia, țările baltice, dar mai ales Rusia și Belarus, unde economia e la pământ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
care citesc Carlos Casares (Spania), Asli Erdogan (Turcia), Herkus Kuncius (Lituania), Paulo Teixeira (Portugalia). Nu are loc un dialog propriu-zis pe subiectul anunțat. Moderatorul, care vorbește destul de mult, făcând introduceri flamboante, conversează mai ales cu scriitorul spaniol și cu cel portughez, pentru că lituanianul și turcul răspund aproape monosilabic la provocările acestuia. Cred că s-a greșit la selecția participanților. Cei doi confrați, din Turcia și Lituania, nu au prea multe tangențe cu faimoasa cultură hispano-americană. Lituanianul a spus ceva despre o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
locului -, un enorm abces fluorescent, apărut în preajma Parcului Leopold. Conciergeria parcului, o clădire cu două caturi, probabil un edificiu remarcabil pe vremuri, acum pare o construcție mică și tot mai anonimă. Reușim să prindem câteva secvențe din meciul românilor cu portughezii, la o cafenea în care e instalat un televizor mare pentru clienți, dar dacă nu comanzi ceva, stăpânul se uită cu ochi răi la tine. După ce au făcut, acum câteva zile, remiză cu Germania - un meci pe care nu l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de Bruxelles Warande - o grădină botanică în care luăm masa în picioare, pe trepte sau la pervaz, cum apucă fiecare. „Bufet suedez”. Frugal și neglijent. După banii care se învârt pe aici, ai zice că-i o sfidare la adresa noastră (portughezii - mult mai limitați în fonduri - s-au dovedit cei mai ospitalieri și mai generoși până acum cu scriitorii din Trenul Literaturii!). Andrei Bodiu îmi povestește scene de la Parlamentul European și-mi spune că a avut un reading destul de reușit la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de titluri din literatura lor, pe care le-am văzut în librăriile din Franța, cred că au suficiente motive să-și permită niște divagații mai îndrăznețe... Se dau câteva party-uri pentru scriitorii din Literatur Express, organizate de comunitatea rușilor, a portughezilor și a spaniolilor din regiune. Nu merg la nici o întâlnire. Va fi mare înghesuială, discuții improvizate, care nu se ridică niciodată peste nivelul unor șuete prietenești, de care avem, oricum, destule în tren. VITALIE CIOBANU: Dimineața, la micul dejun, Richard
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Literaturii. În special cu ucrainenii, care „țin” cu România dintr-o solidaritate a vecinilor, mai ales că selecționata lor nu participă la turneul final. Ies cu Vitalie să bem câteva beri... Nemții sunt dărâmați, au pierdut cu 0:3 în fața portughezilor și sunt eliminați, după un meci în care au avut câteva bune ocazii la început, inclusiv o bară la scorul de 0:0, dar găsesc puterea să ne felicite pentru victoria României. Bietul Eric Ribeck, antrenorul Germaniei, este făcut cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
o reprezintă acești tineri sau fațadele occidentalizate ale birourilor și ale magazinelor de lux din capitala rusă pe fundalul... restului copleșitor, scufundat în primitivism, pauperitate, supușenie oarbă și imperialism revanșard. VASILE GÂRNEȚ: Mă întâlnesc cu elvețianca Corinne Desarzens și cu portughezul Paulo Teixeira. Corinne mă salută în rusă, pare mai optimistă decât la Sankt-Petersburg. Are și de ce. Camera de hotel e mai drăguță și, în general, atitudinea gazdelor de la Moscova e alta. Acum este ghida lui Paulo, care are o privire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
singur vinovat, „imperialismul rusesc”, dar refuză și din motive de politețe („cum se poate, chiar așa, doar ne găzduiesc?!”), alții nu semnează din scrupul, pentru că nu cunosc prea bine realitățile războiului din Cecenia. Printre cei mai reticenți, mi se par portughezii și spaniolii... Scriitorii ruși sunt, la rândul lor, foarte supărați. Îl văd pe Varlamov cum mă privește cu destulă dușmănie, dar nu are curajul să se apropie și să-mi vorbească, să se indigneze. Discut, în schimb, cu Nazim Orudzev
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
doctorat la Varșovia. Îi scriu adresa de e-mail pe un pliant și ne promitem să păstrăm legătura... S-a făcut destul de târziu, mi-e frig și foame. VITALIE CIOBANU: Batem străzile până spre miezul nopții, o echipă multinațională - români, lituanieni, portughezul Paulo Teixeira și doi cehi. Ajungem într-o zonă traversată de o rețea deasă de linii de tramvai, blocuri cenușii din anii ’60 înțesate cu birouri și reclame. Pe undeva, pe aici, trebuie să fie și redacția Gazetei Wyborcza, condusă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sunt „rezolvate”, din păcate, cu ajutorul armelor. Istoria mai veche sau mai nouă ne demonstrează cu prisosință acest adevăr trist. Pe de altă parte, înțeleg perfect că astăzi, ținând cont de realitățile lumii în care trăim, nu putem pretinde ca un portughez sau un canadian, de exemplu, să gândească la fel ca un ucrainean sau un lituanian. Au trăit experiențe de viață total diferite. Așa că nu putem generaliza, neglijând nuanțele. Aș aminti aici expresia celebră a maestrului William Blake: Only idiots generalize
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
înainte. Istoria țării mele este prea lungă și complexă pentru a încerca s-o explic în acest scurt răspuns. Dacă vă uitați pe hartă, veți observa că în Peninsula Iberică, pe care noi o împărțim fără probleme cu prietenii noștri, portughezii, Spania are o poziție geografică foarte interesantă. Jumătate din teritoriu aparține spațiului mediteraneean, cealaltă - spațiului atlantic. Aș spune că această apartenență a noastră la două spații geografice distincte a fost ca un adevărat motor pentru istoria Spaniei. Grecia și Roma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pe această auto-Încredere se reduceau la principiul: nici să nu vă Îndoiți de mine! Credeți Într-o virtute marțială care, de pe vremea Seniorului Shingen, n-a cunoscut niciodată Înfrângerea. Dar civilizația Înaintează ca un cal În galop. Barbarii din Miazăzi - portughezii - revoluționaseră arta războiului, prin introducerea armelor de foc. Cât de trist era că Takeda Shingen nu avusese Înțelepciunea de a prevedea acest lucru. Kai, apărată de munți, de râpe și de râuri, era Îndepărtată de miezul lucrurilor și izolată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]