129,018 matches
-
notă explicativă nr. 41, p. 476. footnote> putere . . Printr-o viață vrednică și fără de păcat ne facem, așadar, asemenea lui Dumnezeu, căci „Creatorul a dat vrednicie deosebită făpturii noastre prin aceea că, făcând-o după chipul Său, i-a oferit posibilitatea de a se face asemenea cu Sine, dăruindu-i și alte daruri”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, cap. IX, PSB, vol. 30, p. 30. footnote>. Asemănarea cu Dumnezeu - ὁμοίωσις - este desăvârșirea omului în virtuți, în bine, este
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
de hainele de piele și primește veșminte noi, luminoase. Chipul este eliberat de tirania patimilor și redobândește frumusețea cea dintâi, originară, frumusețe ce a fost pierdută prin păcat. Apoi, inteligența îi este străbătută de un foc purificator care îi redă, posibilitatea înțelegerii duhovnicești a realităților și capacitatea deschiderii către adevărul revelat. Hristos luminează inteligența de iluziile naturale și transformă astfel structura sa. Rezumând, se poate că prin Botez, chipul „își redobândește puterea de a se crea liber și lipsit de necesitate
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
o civilizație extraordinară, cu realizări deosebite în toate domeniile, ale cărei valori sunt transmise și valorizate de către multe alte societăți, de-a lungul mai multor secole. Revenind la studiul fenomenului muzical arabo-andaluz, acesta oferă cercetătorului de formație muzicală clasică occidentală posibilitatea și privilegiul de a se confrunta și a analiza o muzică în care tradiția existenței și a contopirii creației și interpretării în cadrul actului artistic este o practică curentă. În vreme ce în muzica de factură clasică europeană tradiția improvizatorică nescrisă cunoaște un
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
însuși textul muzical. Ce înțelegem prin „text”? Există pentru aproape fiecare operă multiple variante. În muzica de tradiție orală, ne-notată, acest lucru este normal. Rămâne la fel de normală acceptarea variantelor și pentru muzica cu autor cert, fixată în scris, potrivit posibilităților oferite de sistemele notaționale de care creatorul a dispus? Problema textului original și a înțelegerii corecte a acestuia nu a preocupat întotdeauna pe muzicieni. Sau nu îndestul. Între gândul creator fixat în manuscris și textul tipărit, care urma să fie
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
bine temperat în 1722 până în anul 1837, anul ediției Czerny), mentalitate ce a generat introducerea în textul original, nud de orice indicație de interpretare, a unor elemente de expresie, dinamică, frazare și articulație specifice epocii romantice și pianului, instrument cu posibilități mult diferite de ale celui original, clavecinul (chiar și notele nu au scăpat de corectare, în sensul respectării unei gândiri vertical-armonice). Când Carl Czerny, ajutat de Griepenkerl și Roitzsch, a întreprins editarea operei complete pentru clavecin a lui J.S.Bach
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
facă. Iar necesitatea unei asemenea ediții în acea epocă nu mai trebuie demonstrată: originalul lui Bach, lipsit de aproape orice indicații de interpretare, e deconcertant pentru un muzician neexperimentat, pentru elev și chiar pentru profesorii de mică anvergură, lipsiți de posibilități mai largi de informare. Ediția revizuită valorează cât o absolut necesară lecție de interpretare. A fost deci un mare merit al lui Czerny de a fi făcut accesibilă și înțeleasă muzica lui Bach, în momentul trezirii interesului pentru aceasta. Czerny
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
obnubilat. O modificare similară este descrisă de F. Lerdahl/R. Jackendoff în Sonata în La major K. 331 de Mozart. În analiza acestora<footnote F. Lerdahl, R. Jackendoff, op.cit. pag. 65, 66 footnote>, tema variațiunilor din partea I ar oferi două posibilități de grupare (egal îndreptățite în viziunea autorilor): a) Anacruzic, începând a doua celulă melodică cu ultima optime din prima măsură (ex.3a) și continuând cu același tip de relații care vor fragmenta consecventul frazei. b) Cruzic, pe bara de măsură
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
În Corrente, arcuri de legato puse fără nici o noimă, cu același scop de a crea anacruze în fiecare măsură. În plus ritmul punctat este transcris în ortografia ternară din sec.19 (conform ideii tradiționale de adaptare ritmică) dar care, îngrădind posibilitățile de citire, nu poate deveni obligatorie. Ex. 6: J. S. Bach Partita I în Sib major, Menuet a. Urtext b. Ed. Germer Menuetul este prin definiție lipsit de anacruze, dar adaosurile de articulație și dinamică le creează în fiecare măsură
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
pentru concertele de Mozart, considerate a fi fost, unele, notate incomplet. Unde și cât poate sau trebuie să fie ornamentat? Ce funcție pot și trebuie să îndeplinească adaosurile? Se spune că Bach era criticat de contemporani pentru că nu lăsa posibilitatea ornamentării libere de către interpreți, notând totul, chiar și variantele înflorite (Les agréments) ale Sarabandelor, destinate repetării variate a unei mișcări lente ce amenința să devină fastidioasă. Bach reprezintă, în acest domeniu, un pol al austerității. În schimb, în muzica lui
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
deoarece se dovedește încă de la început grija lui Dumnezeu manifestată pe două planuri: mai întâi raiul era menit să fie nu numai un loc al fericirii paradisiace a primilor oameni, ci și loc special în care aceștia ar fi avut posibilitatea să crească în comuniunea cu Dumnezeu până la asemănarea lor cu Creatorul. Al doilea sens ni-l dă Cuviosul Nichita Stithatul. El zice că Dumnezeu, știind dinainte despre căderea protopărinților noștri, a făcut lumea pentru urmașii lor ca parte a Proniei
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
lor cu Creatorul. Al doilea sens ni-l dă Cuviosul Nichita Stithatul. El zice că Dumnezeu, știind dinainte despre căderea protopărinților noștri, a făcut lumea pentru urmașii lor ca parte a Proniei divine. Omul, chiar după pierderea raiului, avea astfel posibilitatea să cunoască pe Dumnezeu prin contemplația naturală a celor create. Deci toată zidirea acestei lumi văzute și simțite [...] s-a făcut ca un rai mai mare tuturor oamenilor, înainte de cel pregătit și sădit lui Adam în Eden [...] Pentru că știind, ca
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
și desăvârșirea acestei naturi. Dar realizarea lor presupune participarea activă a omului la planul lui Dumnezeu, colaborarea lui - cu toate facultățile sale - cu voința divină, libera deschidere a întregii sale ființe la harul lui Dumnezeu. Omul a fost creat cu posibilitatea de a realiza aceste virtuți și a început chiar să le pună în practică. El avea virtuțile în germen. Dar lui îi revenea sarcina de a le face să sporească până la desăvârșire. Astfel înțeleg Sfinții Părinți porunca divină dată primilor
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Mihălcescu, op. cit., p. 127. footnote>. Dacă de la început omul ar fi fost nemuritor ar fi fost Dumnezeu, iar dacă ar fi fost muritor, atunci Dumnezeu este principiul morții. Măreția sa consta din voința liberă de a alege dintre cele două posibilități. În starea primordială, Adam a avut nemurirea potențială, pose non mori și slava potențială, dar s-a dezbrăcat de ele prin cădere, împreună cu toți urmașii. Prin păcat, oamenii au fost readuși la moartea care era și nu era proprie naturii
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
moartea<footnote Vladimir Lossky, apud Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 284. footnote>. Pentru teologia veche, ca cea a Sfântului Irineu, Adam nu era nici muritor în chip necesar, nici nemuritor în chip necesar. Natura acestuia era maleabilă, bogată în posibilități, putând fi hrănită de har și transformată de el până la a putea depăși toate riscurile îmbătrânirii și morții. Posibilitățile morții existau; dar existau pentru a fi făcute imposibile. De fapt aceasta era proba impusă libertății lui Adam: pomul vieții în
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Sfântului Irineu, Adam nu era nici muritor în chip necesar, nici nemuritor în chip necesar. Natura acestuia era maleabilă, bogată în posibilități, putând fi hrănită de har și transformată de el până la a putea depăși toate riscurile îmbătrânirii și morții. Posibilitățile morții existau; dar existau pentru a fi făcute imposibile. De fapt aceasta era proba impusă libertății lui Adam: pomul vieții în centrul Raiului și hrana nemuririi oferite de acesta ofereau posibilitatea nemuririi...Trebuie să te hrănești din Dumnezeu pentru a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
până la a putea depăși toate riscurile îmbătrânirii și morții. Posibilitățile morții existau; dar existau pentru a fi făcute imposibile. De fapt aceasta era proba impusă libertății lui Adam: pomul vieții în centrul Raiului și hrana nemuririi oferite de acesta ofereau posibilitatea nemuririi...Trebuie să te hrănești din Dumnezeu pentru a atinge în mod liber îndumnezeirea. Și Adam n-a făcut-o<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 284. footnote>. Scriitorul filocalic Calist Catafygiotul făcând referire la bunurile de care se
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
limitele sale bine fixate, delimitate de saturare și nesăturare, de lăcomie și rea întrebuințare, de împreunările legiuite naturale și cele contrare firii și destrăbălări, reprezentând cunoștința răului. Arătând că aceste lucruri necesare unei vieți firești - dar atât de vulnerabile datorită posibilităților spre rău pe care le oferă prin depășirea unor limite sunt accesibile prin simțire, Cuviosul Nichita Stithatul ajunge să vorbească despre o cunoștință îmbinată a binelui și a răului prin simțire, cunoștință prin care moare omul când se împărtășește de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
și răului<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., p. 4. footnote>. Dar, Dumnezeu nu Se comportă pasiv în fața căderii lor: ei sunt scoși de la pomul vieții și printr-o retragere a acestui pom de la posibilitatea lor de vedere. Lumea devine netransparentă și producătoare de moarte și de corupție nu numai prin fapta oamenilor, ci și prin actul lui Dumnezeu, Care-Și retrage unele energii ale Lui din ea. Faptul că se spune că pomul vieții
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
fundamentul învățăturii despre îndumnezeirea noastră, așa de scumpă Sfinților Părinți<footnote J. Meyendorff, Le Christ dans la Théologie byzantine, Paris, Les Editions du Cerf, 1969, p. 106. footnote>. Hristos S-a întrupat ca să sfințească natura umană și să-i confere posibilitatea îndumnezeirii. Sfântul Atanasie a rezumat astfel această dogmă: Dumnezeu s-a făcut om pentru ca omul să devină Dumnezeu<footnote Sf. Atanasie cel Mare, De incarnatione Verbi, 54, P.G., XXV, col. 192. footnote>, dogmă ce constituie, de altfel, sinteza Ortodoxiei. Ideea
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
II, 8 la Epistola către Galateni, P.G., LXI, col. 647. footnote>, pentru că fiecare om este unic în fața lui Dumnezeu și mai valoros decât toate galaxiile la un loc, deoarece numai pe om l-a făcut Dumnezeu după chipul Său, cu posibilitatea de a ajunge la asemănarea cu El și a poseda prin har ceea ce El posedă prin fire; omul este și veriga de legătură dintre lume și Dumnezeu, căci în firea omenească s-a amestecat o anumită înrudire cu Divinitatea<footnote
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Către cei ce se scandalizează de fărădelegile și n I Ică jr., Edit. persecuțiile comise și despre Pronia lui Dumnezeu, VIII, 6-9, trad. de Ioa Deisis, Sibiu, 2003, pp. 287-288. footnote>. Prin Învierea Sa din morți ni s-a dat posibilitatea de a ne împărtăși de viața veșnică prin mila lui Dumnezeu. Sfinții Părinți nu vorbesc de moartea lui Hristos, fără să o pună în legătură imediată cu Învierea Domnului. Sfântul Ioan Damaschin subliniază faptul că, deși momente distincte și distanțate
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
fundamentul învățăturii despre îndumnezeirea noastră, așa de scumpă Sfinților Părinți<footnote J. Meyendorff, Le Christ dans la Théologie byzantine, Paris, Les Editions du Cerf, 1969, p. 106. footnote>. Hristos S-a întrupat ca să sfințească natura umană și să-i confere posibilitatea îndumnezeirii. Sfântul Atanasie a rezumat astfel această dogmă: Dumnezeu s-a făcut om pentru ca omul să devină Dumnezeu<footnote Sf. Atanasie cel Mare, De incarnatione Verbi, 54, P.G., XXV, col. 192. footnote>, dogmă ce constituie, de altfel, sinteza Ortodoxiei. Ideea
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
II, 8 la Epistola către Galateni, P.G., LXI, col. 647. footnote>, pentru că fiecare om este unic în fața lui Dumnezeu și mai valoros decât toate galaxiile la un loc, deoarece numai pe om l-a făcut Dumnezeu după chipul Său, cu posibilitatea de a ajunge la asemănarea cu El și a poseda prin har ceea ce El posedă prin fire; omul este și veriga de legătură dintre lume și Dumnezeu, căci în firea omenească s-a amestecat o anumită înrudire cu Divinitatea<footnote
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Către cei ce se scandalizează de fărădelegile și n I Ică jr., Edit. persecuțiile comise și despre Pronia lui Dumnezeu, VIII, 6-9, trad. de Ioa Deisis, Sibiu, 2003, pp. 287-288. footnote>. Prin Învierea Sa din morți ni s-a dat posibilitatea de a ne împărtăși de viața veșnică prin mila lui Dumnezeu. Sfinții Părinți nu vorbesc de moartea lui Hristos, fără să o pună în legătură imediată cu Învierea Domnului. Sfântul Ioan Damaschin subliniază faptul că, deși momente distincte și distanțate
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
nu citise diagnosticul înscris în fișa medicală de prof. dr. Gundarov, dat în urma analizelor biologice primite, a vizionării unor fotografii și apariții la televiziune. Gundarov a comunicat medicilor ucraineni că Victor Iuscenko este bolnav de lepră, caz în care există posibilitatea ca Iușcenko să fi infectat pe toți cei care au venit în contact direct cu el. Printre aceștia se numără Hillary Clinton, George Bush, Colin Powell, Traian Băsescu, Iulia Timoșenko, Anglea Merkel, alți lideri mondiali. Diagnosticul a fost ascuns cu
Două ştiri şocante dau fiori pe mapamond! [Corola-blog/BlogPost/93785_a_95077]