2,303 matches
-
ca urmare a reformelor și politicilor de îndepărtare de comunism. Avem de a face cu o problemă teoretică în jurul căreia s-au purtat multe dezbateri în anii care s-au scurs după 1989, generând implicații politice semnificative: problema sfârșitului tranziției postcomuniste. Imediat după revoluția din decembrie 1989, toată lumea - populația, politicienii și intelectualii deopotrivă - a acceptat că societatea românească începe o perioadă de tranziție. Dar în condițiile dominației ideologiei cotidiene cu privire și la socialism și la capitalism, nu era câtuși de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
această tranziție. De mai multe ori, politicienii români au încercat să-i proclame sfârșitul și de fiecare dată au fost contraziși fie de populație, fie de grupurile politico-teoretice care erau nemulțumite de rezultatul obținut. În dezbaterea prelungită cu privire la sfârșitul tranziției postcomuniste, nimeni nu a reușit să fie suficient de convingător pentru simplul motiv că nu existau criterii unanim acceptate cu privire la rezultatul tranziției. Or, tranziția postcomunistă poate fi considerată încheiată în momentul în care noua formă de organizare a societății românești a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fie de grupurile politico-teoretice care erau nemulțumite de rezultatul obținut. În dezbaterea prelungită cu privire la sfârșitul tranziției postcomuniste, nimeni nu a reușit să fie suficient de convingător pentru simplul motiv că nu existau criterii unanim acceptate cu privire la rezultatul tranziției. Or, tranziția postcomunistă poate fi considerată încheiată în momentul în care noua formă de organizare a societății românești a ajuns să fie stabilă, în sensul că regulile sale fundamentale nu se mai modifică. Acest lucru părea de nerealizat în condițiile în care fiecare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
României la UE. Acest proces de integrare politică și economică a României în Uniunea Europeană are consecința că stabilizează regulile organizării sociale în societatea românească; ele mai pot oscila doar între limitele acceptabile pentru societatea occidentală dezvoltată. Cu acest prilej, tranziția postcomunistă românească se încheie. Dar asta nu înseamnă că se încheie orice formă de tranziție. Căci, în ciuda faptului că tranziția postcomunistă - adică îndepărtarea de comunism și apropierea de organizarea socială specifică societății occidentale - a avut loc, România nu intră, automat, într-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sociale în societatea românească; ele mai pot oscila doar între limitele acceptabile pentru societatea occidentală dezvoltată. Cu acest prilej, tranziția postcomunistă românească se încheie. Dar asta nu înseamnă că se încheie orice formă de tranziție. Căci, în ciuda faptului că tranziția postcomunistă - adică îndepărtarea de comunism și apropierea de organizarea socială specifică societății occidentale - a avut loc, România nu intră, automat, într-o perioadă de evoluție, adică într-o perioadă în care direcțiile mari de schimbare a societății sunt stabilite prin mecanisme
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
faptul că au fost concepute să poată include societăți atât de diverse ca cele care compun, în prezent, Uniunea Europeană. Resursele acestei libertăți de alegere cu privire la dezvoltarea societății românești se datorează unei conjuncturi cu totul excepționale, rezultat al interferenței dintre tranziția postcomunistă și integrarea europeană. Cele două procese nu au fost paralele. Tranziția postcomunistă românească și-a croit, vreme de aproape un deceniu, un drum al ei, care a fost destul de brutal și radical modificat de integrarea europeană. Am putea spune chiar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ca cele care compun, în prezent, Uniunea Europeană. Resursele acestei libertăți de alegere cu privire la dezvoltarea societății românești se datorează unei conjuncturi cu totul excepționale, rezultat al interferenței dintre tranziția postcomunistă și integrarea europeană. Cele două procese nu au fost paralele. Tranziția postcomunistă românească și-a croit, vreme de aproape un deceniu, un drum al ei, care a fost destul de brutal și radical modificat de integrarea europeană. Am putea spune chiar că au avut loc două tranziții diferite și succesive, dar la fel de bine
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
avut loc două tranziții diferite și succesive, dar la fel de bine am putea considera că primei tranziții - în mare măsură românească - i-au fost aduse corecturi semnificative ca urmare a condițiilor impuse de integrarea europeană. Totul pleacă de la faptul că tranziția postcomunistă s-a desfășurat în asemenea condiții interne și internaționale, încât baza sa socială autohtonă a contat prea puțin în determinarea caracteristicilor tranziției. În 1989, cei care au răsturnat comunismul au fost muncitorii industriali. Fără revolta acestora, susținută atât de tehnocrația
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nici de intelectualitatea disidentă - existentă deja în acea perioadă -, nici de clasa mijlocie a comunismului românesc. În decembrie 1989, muncitorii industriali au respins comunismul și au răsturnat regimul politic comunist, dar nu ei vor stabili direcțiile de dezvoltare ale tranziției postcomuniste. Dimpotrivă, în ciuda puterii excepționale de care au dispus în primele luni de după revoluție și a revoltelor cu care au punctat primul deceniu al tranziției, muncitorii industriali nu au jucat nici un rol semnificativ în conturarea direcțiilor tranziției postcomuniste. Eforturile acesteia, coordonate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dezvoltare ale tranziției postcomuniste. Dimpotrivă, în ciuda puterii excepționale de care au dispus în primele luni de după revoluție și a revoltelor cu care au punctat primul deceniu al tranziției, muncitorii industriali nu au jucat nici un rol semnificativ în conturarea direcțiilor tranziției postcomuniste. Eforturile acesteia, coordonate politic și modelate de tranziția spontană a societății și economiei, au fost orientate în schimb către crearea unei clase sociale de capitaliști români. Vom urmări în continuare evoluția acesteia. Ceea ce merită subliniat acum este faptul că, în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
către crearea unei clase sociale de capitaliști români. Vom urmări în continuare evoluția acesteia. Ceea ce merită subliniat acum este faptul că, în primul deceniu de tranziție, societatea românească a dispus de un grad de libertate suplimentar, chiar în raport cu alte societăți postcomuniste, rezultat al unei slăbiciuni sau lipse de interes a capitalului occidental și al politicienilor țărilor occidentale dezvoltate. Să nu uităm că prăbușirea comunismului a fost rezultatul combinației dintre două categorii de factori: unii interiori, generați de propria sa evoluție, iar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
spațiu geo-economic și politic de expansiune pe care mai întâi americanii, iar apoi europenii se grăbesc să-l ocupe. Prăbușirea comunismului în estul Europei ridică probleme noi capitalismului dezvoltat. În 1989-1991, comunismul european dispare, iar noile țări intrate în tranziție postcomunistă apelează la capitalul occidental pentru susținerea tranzițiilor și pentru dezvoltare. Cronologic vorbind, este ultimul venit pe lista celor care apelau la resursele de dezvoltare ale Occidentului. Țările din fostul lagăr comunist nu puteau alege un moment istoric mai prost pentru
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pentru integrarea a doar 20 de milioane de concetățeni au fost atât de mari, încât au temperat rapid dorința de expansiune a Europei dezvoltate pentru o bună bucată de vreme. Abia în a doua parte a primului deceniu al tranziției postcomuniste începe procesul de integrare a societăților foste comuniste din Europa Centrală, urmărind în linii mari granițele fostului Imperiu Austro-Ungar. Viziunea politică a unei Europe unite a fost însă mai puțin susținută financiar și economic. Globalizarea, care părea să fie o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
puțin a nou-venitelor țări est-europene. În aceste condiții restrictive de expansiune limitată și în etape a Europei dezvoltate către est, țările care au rămas mai multă vreme la periferia zonelor de expansiune imediată au beneficiat de o perioadă de tranziție postcomunistă lăsată în mare măsură la discreția acestora. În aceste țări (și mai ales în acestea) s-a format o nouă clasă de capitaliști autohtoni care au preluat controlul economiei și au modelat forma de organizare socială - în principal sistemele de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și au modelat forma de organizare socială - în principal sistemele de distribuție și redistribuție în societate - în funcție de propriile lor interese. România a fost o astfel de țară în tot primul deceniu al tranziției. Ca urmare, principala bază socială a tranziției postcomuniste românești în această perioadă au construit-o nu clasele sociale proaspăt ieșite din comunism, mai ales muncitorii industriali, ci această nouă clasă de capitaliști români, principalii beneficiari atât ai proceselor de privatizare, cât și ai redistribuirii veniturilor statului. Deși puternic
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capitaliști români, principalii beneficiari atât ai proceselor de privatizare, cât și ai redistribuirii veniturilor statului. Deși puternic influențată politic și ideologic de lumea occidentală, România nu a fost admisă în interiorul acesteia decât după mai bine de un deceniu de tranziție postcomunistă proprie, dispunând astfel de un grad de libertate suplimentar în conturarea societății postcomuniste. Acest grad de libertate suplimentar a permis triumful tranziției spontane în raport cu tranziția coordonată politic și, în final, preluarea tranziției coordonate politic de principalii actori ai tranziției spontane
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
veniturilor statului. Deși puternic influențată politic și ideologic de lumea occidentală, România nu a fost admisă în interiorul acesteia decât după mai bine de un deceniu de tranziție postcomunistă proprie, dispunând astfel de un grad de libertate suplimentar în conturarea societății postcomuniste. Acest grad de libertate suplimentar a permis triumful tranziției spontane în raport cu tranziția coordonată politic și, în final, preluarea tranziției coordonate politic de principalii actori ai tranziției spontane. Pe măsură ce noile sisteme de distribuție se stabilizau, societatea își restrângea gradul de libertate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politic și, în final, preluarea tranziției coordonate politic de principalii actori ai tranziției spontane. Pe măsură ce noile sisteme de distribuție se stabilizau, societatea își restrângea gradul de libertate în privința reorganizării pe principii noi și, la începutul secolului al XXI-lea, tranziția postcomunistă nu mai dispunea de resurse interne pentru alegeri alternative. Or, exact în acest moment începe tranziția pentru integrarea europeană, care presupune, între altele, modificarea radicală tocmai a sistemelor de distribuție și redistribuție în societate. De data aceasta, decizia politică de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
populația activă în agricultură - ajungând să importe mai multe alimente decât este în stare să exporte. Dincolo de faptul că era orientat mai ales spre ocuparea pieței interne, capitalul european investit în România era mic. Până la sfârșitul primului deceniu al tranziției postcomuniste, investițiile străine directe în România erau de ordinul sutelor de milioane de dolari, depășind doar accidental aceste valori. Volumul mic al investițiilor străine directe în economia românească se datora, în parte, rezistenței politice și administrative pe care noua clasă de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fragmentară a societății românești în regiunea de dezvoltare europeană. Faptul că o anumită integrare a societății românești în cea europeană va avea loc este o certitudine. Ceea ce rămâne încă incert este cât de mult din societatea românească produsă de tranziția postcomunistă se poate integra în noua societate europeană. Problema principală a României constă în faptul că ea nu este alcătuită dintr-o singură societate, ci din mai multe, cu legături relativ slabe între ele și a căror unitate este asigurată în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
evoluție: fluxul forței de muncă și fluxul capitalurilor. Postcomunismul românesc a fost caracterizat de un puternic dezechilibru în favoarea Occidentului în ambele aceste fluxuri, iar balanța transferului de forță de muncă (incluzând expertiza) și de capital, cel puțin în primul deceniu postcomunist, este puternic dezechilibrată în favoarea Occidentului dezvoltat. În toată această perioadă, România a fost exportator net și de forță de muncă calificată, și de capital. În privința forței de muncă, România a început prin a se încadra în marele flux internațional de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
centre urbane europene drept zone în curs de dezvoltare - decât în societatea românească. Același lucru se întâmplă și cu fluxurile de capital, deși ele au fost mai puțin studiate. Sigur este faptul că, cel puțin în primul deceniu al tranziției postcomuniste, România a fost un exportator net de capital al cărui volumul este imposibil de estimat, chiar și cu aproximație. Însă ce certitudine, în toată această perioadă, balanța de cont curent a țării a fost puternic negativă, iar dezechilibrul s-a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Însă ce certitudine, în toată această perioadă, balanța de cont curent a țării a fost puternic negativă, iar dezechilibrul s-a accentuat în paralel cu creșterea investițiilor străine directe în România. În primii ani ai celui de-al doilea deceniu postcomunist ea a atins recorduri istorice, și continuă să crească. Mai mult, deficitul de cont curent al României a fost de fiecare dată mai mare decât volumul investițiilor străine în țară, iar creșterea deficitului de cont curent a mers în paralel
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a acestei societăți și care exprima, în esență, dorința ei de înnoire tehnologică. Efectele au fost însă distrugătoare - căci, invers decât își dorea tehnocrația industrială a comunismului, mitul nu a fundamentat un efort național de înnoire tehnologică, ci o politică postcomunistă de privatizare fără restructurare ce a contribuit substanțial la criza economică din primul deceniu al postcomunismului. Alte asemenea mituri au fost susținut, politic, precum cel care se referea la ineficiența economică a „coloșilor industriali”. Prin coloși industriali se înțelegeau marile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de capital în domeniul comunicațiilor, al construcțiilor de automobile, al industriei aviatice, al instituțiilor financiare și bancare etc. La fel de puțin susținută teoretic era și prelungirea, pe cale politică, în postcomunism a mitologiei comuniste cu privire la economie și societate. Un grup de politicieni postcomuniști, răspândiți inițial în mai multe partide politice - de la PSM, PS, PUNR etc. și până la PRM -, iar apoi reuniți, cea mai mare parte în PRM, au capitalizat electoral pe seama mitologiei comuniste cu privire la economie și societate, valorizând excesiv virtuțile economiei comuniste și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]