1,723 matches
-
Craiova, 1931; Reprezentație de adio, Craiova, 1932; Belfer îndrăgostit, Craiova, 1934; Escapada, Craiova, 1935; Castelul preutesei, Craiova, 1942; Chipuri de copii, București, 1944; Împăcare, București, 1947; A deraiat un expres, București, 1957; Vâltori, București, 1958; Stea de cinema, îngr. și postfață George Muntean, București, 1971. Traduceri: Boris Galin, Schițe, București, 1956 (în colaborare cu M. Friedman); L. Davâdov, Uriașul din Ural, București, 1956 (în colaborare cu Paul Verbițchi). Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, V, 76-77, 203; Perpessicius, Opere, II, 266-267, 303-305, IV
DONGOROZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286826_a_288155]
-
Ibrăileanu, București, 1971; B.P. Hasdeu, Iași, 1972; Reacții critice, Iași, 1973; Lecturi posibile (T. Maiorescu, G. Ibrăileanu), Iași, 1978; Mihai Eminescu. Interpretări, I-II, Iași, 1982-1986; Clasici și moderni, București, 1987; Eminescu tânăr sau „a doua mea ființă”, îngr. și postfață Gheorghe Drăgan, Iași, 1999. Ediții: B.P. Hasdeu, Pagini alese, pref. edit., București, 1968; G. Ibrăileanu, Campanii, pref. edit., București, 1971, Mihai Eminescu, pref. edit., Iași, 1974, Studii literare, introd. edit., Iași, 1986 (în colaborare cu Lenuța Drăgan); Vladimir Streinu, Eminescu
DRAGAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
Alexandru Cojan, București, 1991, vol. II: Pribeag în țara mea, îngr. Alexandru Condeescu, pref. Alexandru Cojan, București, 1996; Sfințenia - împlinirea umanului (Curs de teologie mistică) (1935-1936), îngr. Teodosie Paraschiv, Iași, 1993; Dostoievski și creștinismul rus, Cluj-Napoca-București, 1998; Poezii, îngr. și postfață Aureliu Goci, București, 1998; Spiritualitatea poeziei românești, pref. Alexandru Condeescu, postfață Paul Dugneanu, București, 1998; Iisus prin grâu, București, 2001. Traduceri: Émile Verhaeren, Belgia însângerată, București, 1916; Rabindranath Tagore, Sadhana. Calea desăvârșirii, București, 1922; Rainer Maria Rilke, Povestiri despre bunul
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
De aceeași natură sunt contribuțiile privitoare la Tudor Arghezi (în ipostază de monah și de comentator al ortodoxiei românești) și Al. Mateevici. A alcătuit culegeri din opera lui Galaction (articolele despre Eminescu, publicistica de călătorie, memorialistica, scrierile despre Basarabia). O postfață la „amintirile din gulag” ale preotului Vasile Țepordei desfășoară istoria pe scurt a Basarabiei culturale interbelice și dă un inventar al scriitorilor basarabeni (sau numai născuți în Basarabia) din secolul al XX-lea. SCRIERI: Pe urmele lui Gala Galaction, București
CUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286582_a_287911]
-
Hârlav și Nicolae Bârna, pref. Eugen Simion, București, 2000-2002; Calendarul după Caragiale, alcătuit de Călin Andrei Mihăilescu, Liviu Papadima, Rodica Zafiu, București, 2002; Momente, I-II, îngr. și pref. Ion Vartic, București, 2002; Parodii în versuri și proză, îngr. și postfață Florentin Popescu, pref. Alexandru Condeescu, București, 2002; Publicistică, pref. Viola Vancea, București, 2003. Traduceri: Alexandre Parodi, Roma învinsă, Sibiu, 1887. Repere bibliografice: Constantin Dobrogeanu-Gherea, Opere complete, VI, București, 1979, 215-241, 328-358, 396-431, VII, București, 1980, 267-290; Titu Maiorescu, Opere, II
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
științifică, este C. în volumul Cultura poetică (1999). A tradus integral poveștile Fraților Grimm și poezii de Teresa de Ávila, iar în colaborare cu soțul său, Ioan Constantinescu, a transpus, în 1998, Amnezia, comedie de Henning Krauss. SCRIERI: Povestiri biblice, postfața autoarei, Iași, 1990; Teoria literaturii, Iași, 1991: Arta grădinii, București, 1992; Evreul stereotip (Schiță de istoria culturii), București, 1996; Exotismul în literatura română din secolul al XIX-lea, Iași, 1998; Cultura poetică, București, 1999; Dicționar de personaje biblice și reprezentarea
CONSTANTINESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286381_a_287710]
-
1931-1937), pref. Victor Durnea, Iași, 1994; Pagini de jurnal, I-III, îngr. Traian Filip, Mircea Filip și Adrian Munțiu, pref. Dan Grigorescu, București, 2003. Traduceri: T.E. Lawrence, Cei șapte stâlpi ai înțelepciunii, București, 1937, ed. București, I-II, îngr. și postfață Adrian Anghelescu, București, 1993; Eugene O’Neill, Straniul interludiu, București, 1939, Din jale se întrupează Electra, București, 1943 (în colaborare cu Margareta Sterian), Dramele mării și ale pământului, București, 1946, Drame din marea dragoste, București, 1947, Teatru, I-III, București
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
cu accente naturaliste, când de un melancolic, duios lirism. SCRIERI: Din lacrămi, Craiova, 1899; Peste mări și țări, I-II, București, 1922-1923; Conu Enake, Craiova, [1928]; Schițe, București, [1936]; Însemnările lui Safirim, București, 1936; ed. pref. Al. Piru, îngr. și postfață Octavian Lohon, Craiova, 1983. Repere bibliografice: Mihail Sadoveanu, N. M. Condiescu, „Peste mări și țări”, VR, 1922, 6, 1924, 9; Șerban Cioculescu, „Conu Enake” de N. M. Condiescu, ADV, 1928, 13 638; Perpessicius, Opere, VI, 373-377, VII, 242-244, VIII, 282-284
CONDIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
das neue Europa, Augsburg, 1991 (în colaborare cu Henning Krauss); Mircea Dinescu. Dichter und Bürgerrechtler. Neue Gedichte, Dokumente, Analysen, Augsburg, 1992 (în colaborare cu Henning Krauss și Klaus P. Prem). Traduceri: Novalis, Cântece religioase. Creștinătatea sau Europa, pref. Anton Rauscher, postfața trad., Iași, 1996; Ludwig Tieck, Heinrich von Kleist, Hanswurst emigrant. Despre teatrul de marionete, Iași, 1997; Henning Krauss, Amnezia, Iași, 1998 (în colaborare cu Viorica S. Constantinescu). Repere bibliografice: Ileana Berlogea, Caragiale în contextul dramaturgiei universale, CNT, 1974, 32; Mircea
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
den romanischen Ländern”, „Weimarer Beiträge”, „Interferențe culturale româno-germane”, „Contribuții ieșene de germanistică”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Lettre internationale” (ediția română) etc. Studiile publicate aici (Despre problemele periodizării literaturii române, Literatura română a anilor ‘70, Literatura română de după 1944), postfețele semnate la traducerile unor romane precum Creanga de aur (M. Sadoveanu), Bietul Ioanide și Scrinul negru (G. Călinescu), Delirul (Marin Preda) și, nu în ultimul rând, medalioanele despre scriitorii români redactate în cadrul unor prestigioase lexicoane (Lexicon fremdsprachiger Schriftsteller, Leipzig, 1977-
BEHRING. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285675_a_287004]
-
jurnal al lecturilor critice. SCRIERI: Țepeneag. Introducere într-o lume de hârtie, București, 1998; Comentarii critice, București, 2001. Ediții: I. L. Caragiale, Opere, I-II, pref. Eugen Simion, București 2000 (în colaborare cu Stancu Ilin și Constantin Hârlav); Leonid Dimov, Versuri, postfața edit., București, 2000; Dumitru Țepeneag, Prin gaura cheii, pref. edit., București, 2001. Traduceri: Emil Cioran, Silogismele amărăciunii, București, 1992; ed. București, 2000. Repere bibliografice: N. Oprea, Țepeneag și onirismul estetic, „Calende”, 1998, 1-5; Octavian Soviany, Clasicul Țepeneag, CNT, 1998, 26
BARNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]
-
predilecție reprezintă și obiectul principal al demersurilor sale critice și eseistice. A prezentat o serie de scriitori români ( G. Călinescu, Veronica Porumbacu, Aurel Rău, Marin Sorescu), în medalioane literare, respectiv în recenzii și cronici literare în revista „Nagyvilág” și în postfețele unor volume de traduceri publicate de editurile unde a lucrat. A urmărit cu atenție noile orientări ale literaturii române moderne, precum și realizările esteticii și istoriei literare românești contemporane. Astfel documentat, B. întocmește aproape toate articolele privitoare la literatura română pentru
BELLA György (2.XII.1923. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285692_a_287021]
-
I-II, București, 1966; Noaptea, București, 1967; Litanii, București, 1967; Teatru, București, 1968; Frunzele tale, București, 1968; Crengi, București, 1970; Poezii, București, 1970; XC. Poeme inedite, îngr. Mitzura și Baruțu T. Arghezi, București, 1970; Frânturi, București, 1970; Poezii, îngr. și postfață Nicolae Manolescu, București, 1971; Din pragul casei, București, 1972; Poeme noi, pref. Al. Piru, Craiova, 1972; Versuri și proze, pref. Graziella Ștefan, București, 1973; Călătorie în vis, București, 1973; Poemele țărânii, îngr. și pref. Mircea Iorgulescu, 1973; Pensula și dalta
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
Cantemir, Anton Pann, T. Maiorescu, M. Eminescu, I. L. Caragiale, N. Iorga, T. Arghezi, M. Sadoveanu, Lucian Blaga, T. Vianu, G. Călinescu ș.a., constituind un adevărat „florilegiu gnomico-sapiențial al literelor române” (Nicolae Balotă). Traducerile și le însoțește cu studii introductive sau postfețe în care prezintă autorii și operele traduse. Prin numeroasele sale articole, interviuri, recenzii, reportaje răspândite în periodice, B. a contribuit la cunoașterea literaturii și culturii românești în rândurile cititorilor maghiari. SCRIERI: Fără interpret, București, 1972; ed. (Tolmács nélkül), București, 1972
BEKE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285676_a_287005]
-
din Moldova, introd. Lucia Cireș, Iași, 1982 (în colaborare cu Lucia Cireș); Balade din Moldova, introd. edit., cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1986. Traduceri: Arnold van Gennep, Riturile de trecere, introd. Nicolae Constantinescu, postfața trad., Iași, 1996 (în colaborare cu Nora Vasilescu), Formarea legendelor, introd. Petru Ursache, postfața trad., Iași, 1997 (în colaborare cu Crina Ioana Berdan), Totemismul, pref. trad., Iași, 2000. Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
Moldova, introd. edit., cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1986. Traduceri: Arnold van Gennep, Riturile de trecere, introd. Nicolae Constantinescu, postfața trad., Iași, 1996 (în colaborare cu Nora Vasilescu), Formarea legendelor, introd. Petru Ursache, postfața trad., Iași, 1997 (în colaborare cu Crina Ioana Berdan), Totemismul, pref. trad., Iași, 2000. Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Datcu, Dicț. etnolog., I, 70-71; Petru Ursache, Romanul comunitar, CL, 1999
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
vechi și a ceii noao, tr. Samuil Micu, Blaj, 1795; ed. (Biblia sau Testamentul Vechi și Nou), t. I-V, Buzău, 1854-1856; ed. Sibiu, 1856-1858; Biblia de la Blaj. 1795, ed. jubiliară, coordonator Ioan Chindriș, pref. Lucian Mureșan și Camil Mureșan, postfețe Ioan Chindriș și Eugen Pavel, Roma, 2000. Repere bibliografice: Aurel Crăciunescu, Mitropolitul Andreiu și Sf. Scriptură, „Revista teologică”, 1909, 440-457; Ioan Bălan, Biblia de la Blaj, „Cultura creștină”, 1914, 5, 6; Ioan Modrigan, Zenovie Pâclișanu, Cum a apărut Biblia lui Clain
BIBLIA DE LA BLAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
și pref. N. Albu, Cluj-Napoca, 1976; Discursuri, îngr. Ștefan Manciulea și Ion Buzași, pref. Ion Buzași, Cluj-Napoca, 1984; Opere, îngr. Carmen-Gabriela Pamfil, vol. I, introd. Gavril Istrate, București, 1987, vol. II, introd. Mioara Avram, București, 1992; Pagini literare, îngr. și postfață Ion Buzași, București, 1999. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 125-128; Ioan Stoian, Der Grammatiker Timotheus Cipariu, Leipzig, 1905; Ilie Dăianu, Timotei Cipariu, București, 1937; Ștefan Manciulea, Timotei Cipariu și Academia Română, Blaj, 1941; Ștefan Manciulea, Contribuții noi la viața și activitatea
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
en Espagne: Al. Busuioceanu, Paris, 1962; Un român prin Grecia, Paris, 1967; Morior ergo sum, München, 1981; Bessarabia. Disputed Land Between East and West, München, 1985; ed. (Basarabia, pământ românesc disputat între Est și Vest), București, 1993; ed. tr. și postfață Matei Cazacu, București, 2001; Catrene definitorii diezate, München, 1987; Metaerotism imaginar, München, 1990; Spicuiri din lirica americană contemporană, München, 1993; Scrieri, vol. I: Versuri, pref. Iordan Chimet, postfață Barbu Cioculescu, vol. II: Traduceri, pref. Roxana Sorescu, vol. III: Proză, București
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
e voalat de măști animaliere care acoperă chipurile persoanelor reale, le transformă în personaje literare, dezvăluindu-le caracterul. Alegoria propune o substituire evaluativă, aici degradantă. C. își programa să respecte principiul estetic al „descoperirii prin acoperire”, amintit de el în postfața romanului. Cartea are o vie motivație psihologică, fiind și autobiografică. Autorul se deghizează sub masca Inorogului, personaj spiritual, charismatic, de care se teme toată fauna inferioară lui, drept care este urmărit, spre a fi exterminat. Titlul atrage atenția asupra încifrării figurative
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
subtitlul anunță structura clasică („în douăsprezece părți împărțită”) și inserțiile gnomice („cu 760 de sentenții frumos împodobită”). Știind că utilizează un procedeu cu totul nou în literatura română cultă, C. însoțește textul propriu-zis al romanului de două prefețe și o postfață către cititor, texte prin care atrage atenția asupra noutății literare, substituirilor alegorice, structurii etc. Romanul mai are și alte două elemente de paratext; pentru traducerea neologismelor, o „scară” a cuvintelor străine (imediat după prefață) și o „scară a cuvintelor ieroglificești
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
Folclor din ținutul Rădăuților, pref. Vasile Adăscăliței, Suceava, 1969 (în colaborare cu Vasile Adăscăliței); Cântece și strigături din județul Botoșani, pref. edit., Botoșani, 1980; Ediții: Petru Caraman, Literatură populară, introd. edit., Iași, 1982, Descolindatul în Orientul și în sud-estul Europei, postfața edit., Iași, 1997, Studii de etnografie și folclor, postfața edit., Iași, 1997 (în colaborare cu Ovidiu Bârlea). Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; I.C. [Ion Cuceu], Folclor poetic. Cântece și strigături
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
în colaborare cu Vasile Adăscăliței); Cântece și strigături din județul Botoșani, pref. edit., Botoșani, 1980; Ediții: Petru Caraman, Literatură populară, introd. edit., Iași, 1982, Descolindatul în Orientul și în sud-estul Europei, postfața edit., Iași, 1997, Studii de etnografie și folclor, postfața edit., Iași, 1997 (în colaborare cu Ovidiu Bârlea). Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; I.C. [Ion Cuceu], Folclor poetic. Cântece și strigături din județul Botoșani, AAF, 1981; Ion Cuceu, Caietele Arhivei
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
und Krise des modernen Romans, Stuttgart, 21955, 34. 2 F.K. Stanzel, Die typischen Erzählsituationen im Roman. Dargesteltt an "Tom Jones", "Moby-Dick", "The Ambassadors", "Ulysses" u.a., Viena-Stuttgart 1955 și Die typischen Formen des Romans (1964), ediția a zecea cu o postfață, Göttingen, 1981. 3 Thomas A. Sebeok (ed.), The Tell-Tale Sign. A Survey of Semiotics, Lisse (Olanda), 1957, 60. 4 T.A. Sebeok, The Tell-Tale Sign, 17. 5 M. Pfister compară modurile de comunicare ale textelor dramatice și narative (20 ș
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Der Ich-Roman", în: Zur Poetik des Romans, ed. Volker Klotz, Darmstadt, 1965, 128. 192 Kurt Forstreuter, Die deutsche Ich-Erzählung. Eine Studie zu ihrer Geschichte und Technik, Berlin, 1924, 44. 193 Acest lucru este adevărat cel puțin pentru discuția generală. În postfața sa la noua ediție a operelor lui Spielhagen referitoare la teoria romanului, Hellmuth Himmel a atras atenția asupra faptului că mai mulți teoreticieni remarcaseră "non-identitatea autorului și a naratorului", chiar înainte de Spielhagen. Vezi F. Spielhagen, Beiträge zur Theorie und Technik
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]