1,519 matches
-
iar drenajul a fost suprimat la 48 de ore după procedură. Dacă pierderile aeriene persistă după 48-72 ore de aspirație intrapleurală convențională, se recomandă abordul CTM, la pacienții stabili din punct de vedere al traumatismului. În cazurile dificile, cu pneumotorax posttraumatic persistent, se poate utiliza plerodeza prin CTM, sau se mai poate crea un lambou pleural pentru acoperirea defectului, care va fi fixat la țesutul pulmonar indemn. Extubarea pacienților e bine să fie făcută cât mai precoce (preferabil pe masa de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
sindromul postpericardectomie; - post infarct miocardic acut. 4. Pericarditele în bolile organelor vecine; - miocardite; - anevrism de aortă; - infarctul pulmonar; - pneumonia; - bolile esofagului. 5. Pericarditele din tulburările metabolice; - insuficiența renală (uremia); - mixedemul; - boala Addison; - diabet; - pericarditele cu colesterol. 6. Sarcina; 7. Pericardita posttraumatică; - plăgi toracice penetrante; - plăgi toracice nepenetrante; - iradiere mediastinală. 8. Pericardita neoplazică; - tumori primare; - tumori secundare; - leucemia; - limfoame. PERICARDITA FIBRINOASĂ (USCATĂ) ETIOLOGIE Virală, infarctul miocardic acut, reumatismul, neoplasmul, traumatismele, forme idiopatice etc. CLINIC De obicei sunt prezente febra, scăderea ponderală, astenia
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
41). Consolidarea prin înfundare se produce în 20-40 zile. Înfundarea poate depăși 3-4 cm și astfel poate apare o disfuncție ventilatorie restrictivă (spirometrie anormală la 57% dintre pacienți), cu durere persistentă la 49% dintre cazuri (Landerscaper, 1984) [9]. - Pectus excavatum posttraumatic este o entitate extrem de rară. Dacă necesită rezolvare chirurgicală (pe criterii funcționale sau estetice), se utilizează tehnicile recomandate pentru deformarea toracică malformativă: tehnica Ravitch, tehnica Nuss (Kim, 2007) [8]. - Sindromul de apertură toracică superioară posttraumatică este o entitate rară. Fracturile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
Landerscaper, 1984) [9]. - Pectus excavatum posttraumatic este o entitate extrem de rară. Dacă necesită rezolvare chirurgicală (pe criterii funcționale sau estetice), se utilizează tehnicile recomandate pentru deformarea toracică malformativă: tehnica Ravitch, tehnica Nuss (Kim, 2007) [8]. - Sindromul de apertură toracică superioară posttraumatică este o entitate rară. Fracturile primelor două arcuri costale cu constituirea de calus hipertrofic, leziuni ce semnifică un traumatism grav, sunt implicate în apariția sindromului (Mulder, 1973) [11]. Tehnicile chirurgicale utilizate sunt cele clasice, prin abord anterior, axilar, posterior sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
o infecție complexă de perete toracic (de tipul osteomielitei extensive), datorată de regulă țesuturilor reziduale necrotice sau corpilor străini. Tratamentul trebuie direcționat spre incizie, cu drenajul colecțiilor purulente și debridarea parietală corectă, seriată în mai mulți timpi. În contrast cu radionecrozele, plaga posttraumatică este lăsată deschisă și pansată repetat, până este perfect curată. Abia apoi se va trece la reconstrucție. Se utilizează lambouri musculocutanate și/sau marele epiploon, nu plase sintetice. Materialele sintetice intră totuși in discuție in cazul defectelor parietale foarte mari
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
sau marele epiploon, nu plase sintetice. Materialele sintetice intră totuși in discuție in cazul defectelor parietale foarte mari, în care nu se poate obține o bună stabilizare parietală doar cu lambourile musculocutanate. - Foarte rar, constatăm prezența unei hernii pulmonare parietale posttraumatice ce apare în general după traumatisme toracice inchise, cu leziuni musculare și fasciale, prin accidente de circulație. Localizarea cea mai frecventă este la nivelul fracturilor costale produse de centura de siguranță (May, 1995) [10]. Multe dintre ele nu sunt hernii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
fie închis prin tehnica Sauerbruch-Doberer (utilizarea periostului mobilizat de pe coastele adiacente). În prezent se recomandă utilizarea de materiale plastice (GoreTex sau lambouri muscu-locutanate (Filosso, 2001) [6]. SECHELELE PLEURALE Cele mai frecvente sechele întâlnite în practica clinică sunt hemotoraxul organizat, pahipleurita posttraumatică și empiemul posttraumatic. Dintre cele extrem de rare, menționăm splenoza pleurală. Hemotoraxul organizat și pahipleurita Coagularea sângelui acumulat în cavitatea pleurală se produce și când acesta nu vine în contact cu aerul. Factorii favorizanți sunt reprezentați în principal de rupturile pulmonare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
tehnica Sauerbruch-Doberer (utilizarea periostului mobilizat de pe coastele adiacente). În prezent se recomandă utilizarea de materiale plastice (GoreTex sau lambouri muscu-locutanate (Filosso, 2001) [6]. SECHELELE PLEURALE Cele mai frecvente sechele întâlnite în practica clinică sunt hemotoraxul organizat, pahipleurita posttraumatică și empiemul posttraumatic. Dintre cele extrem de rare, menționăm splenoza pleurală. Hemotoraxul organizat și pahipleurita Coagularea sângelui acumulat în cavitatea pleurală se produce și când acesta nu vine în contact cu aerul. Factorii favorizanți sunt reprezentați în principal de rupturile pulmonare extensive, rupturile vasculare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
s-a oprit și poate fi efectuată după 1-3 zile de la traumatism, pentru a evita riscul de resângerare (Graeber, 2005) [7]. După 3 săptămâni de evoluție, se impune extirparea cheagului și decorticarea ple-uropulmonară prin toracotomie clasică (fig. 3.43). Empiemul posttraumatic Acumularea puroiului în cavitatea pleurală se produce cel mai frecvent prin infectarea unui hemotorax sau hemopneumotorax posttraumatic, prin evoluția unor leziuni nerecunoscute esofagiene sau traheobronsice, sau reprezintă una dintre complicațiile drenajului pleural (fig. 3.44). Problema infectării hemotoraxului suscită numeroase
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
resângerare (Graeber, 2005) [7]. După 3 săptămâni de evoluție, se impune extirparea cheagului și decorticarea ple-uropulmonară prin toracotomie clasică (fig. 3.43). Empiemul posttraumatic Acumularea puroiului în cavitatea pleurală se produce cel mai frecvent prin infectarea unui hemotorax sau hemopneumotorax posttraumatic, prin evoluția unor leziuni nerecunoscute esofagiene sau traheobronsice, sau reprezintă una dintre complicațiile drenajului pleural (fig. 3.44). Problema infectării hemotoraxului suscită numeroase discuții în literatură. Hemotoraxul coagulat în intregime se infectează mult mai rar decât cel în care se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
impune, căci poate face diagnosticul diferențial cu o contuzie pulmonară. Unele ajung la tratament chirurgical, fie datorită infectării și abcedării, fie confuziei de diagnostic cu o tumoră pulmonară. În aceste situații se efectuează rezecții pulmonare, fie reglate, fie atipice. Pneumatocelul posttraumatic Se dezvoltă în cavitatea unui hematom excavat. Poate apare și prin barotraumă. Se poate infecta, rezultând un abces pulmonar, sau se poate sparge în cavitatea pleurală, rezultând un pneumotorax. În ambele situații, intervenția chirurgicală se impune. Supurația parenhimatoasă Realizează aspectele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
Dacă corpul este radioopac, poate fi observat bine la examenul radiologic standard (fig. 3.45) sau examenul CT. Chirurgia toracoscopică este deosebit de utilă pentru înlăturarea corpilor străini din cavitatea pleurală, dar pentru cei intraparenchimatoși, toracotomia se impune. SECHELELE TRAHEOBRONȘICE Traheomalacia posttraumatică Se produce prin distrucția unor cartilaje traheale. Cicatrizarea unei necroze a peretelui traheal produse de sonda de intubație oro-traheală, menținută mult timp în poziție, este o cauză frecventă de apariție a traheomalaciei (Velly, 1991) [18]. Pereții traheali devin moi și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
cm, se suturează defectul esofagian și cel traheal, cu interpunere de mușchi. Dacă defectul este mai mare, este necesară rezecția de trahee cu anastomoză T-T. Stenozele traheale și bronhice Sunt sechele de o deosebită gravitate, dar sunt foarte rare posttraumatic, cele mai multe fiind iatrogene. Stenoza traheală se manifestă prin dispnee, tahipnee, stridor, tahicardie, cianoză la efort, iar stenoza bronșică prin bronșiectazii, abces pulmonar, sau atelectazie. Există modalități de tratament conservator și chirurgical. Dintre tehnicile conservatoare cele mai utilizate sunt dilatațiile și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
corpi străini, substanțe caustice, sau sunt iatrogene. Cea mai frecventă sechelă este stenoza esofagiană. Această entitate nu se deosebește de stenoza produsă prin mecanisme netraumatice. Diagnosticul și tratamentul ei vor fi detailate în capitolul privind patologia esofagiană. SECHELE DIAFRAGMATICE Relaxarea posttraumatică Aproximativ 11% din leziunile diafragmatice implică lezarea nervului frenic. Leziunea se poate produce: la nivel cervical (motocicliști ce cad pe umăr), sau toracic. Secțiunea nervului este ireparabilă. Dacă se produce doar o neuropraxie, recuperarea poate fi obținută după 6-8 săptămâni
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
neuropraxie, recuperarea poate fi obținută după 6-8 săptămâni. Paralizia nervului frenic se manifestă clinic prin mișcări paradoxale ale diafragmului, acumulare de secreții bronșice și atelectazie pulmonară. Radiografia toracică și examenul CT stabilesc diagnosticul. Tratamentul constă în cura chirurgicală a relaxării posttraumatice, fiind descrise numeroase procedee chirurgicale. Hernia diafragmatică în faza cronică Lezarea diafragmatică poate fi omisă în cadrul diagnosticului traumatizatului. Această situație apare mai frecvent în plăgile diafragmatice, decât în traumatismele închise (Symbas, 2005) [17]. Ulterior externării pacientului poate urma o fază
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
procedee chirurgicale. Hernia diafragmatică în faza cronică Lezarea diafragmatică poate fi omisă în cadrul diagnosticului traumatizatului. Această situație apare mai frecvent în plăgile diafragmatice, decât în traumatismele închise (Symbas, 2005) [17]. Ulterior externării pacientului poate urma o fază latentă a herniei posttraumatice care este asimptomatică, sau să apară semnele clinice date de tulburările digestive secundare viscerului herniat. Se pot asocia durerile precordiale si dispneea, prin comprimarea organelor intratoracice. Dacă survine strangularea viscerului abdominal, sunt prezente dureri abdominale colicative, cu iradiere spre torace
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
din cauzele de deces sunt date de traumatismele aortei. Ruptura aortică imediată, ruptura izolată a intimei, dezvoltarea de anevrisme, asocierea cu lezarea cordului, contuzia miocardică face din acest capitol etiologic o urgență în sine. În ordinea severității leziunilor aortice parietale posttraumatice putem întâlni: hematom parietal, hemoragie parietală cu lacerație intimală, lacerația mediei, lacerație parietală totală, pseudoanevrismul și hematomul periadventicial. - Iatrogene - Disecțiile aortice pot apare și în urma unor proceduri chirurgicale cardiace, intervenționale (angioplastii), masaj cardiac. Disecția aortică poate apare imediat după chirurgia
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
Studiul traumatismelor cerebrale și a consecințelor acestora Impactul traumelor cerebrale este adeseori privit cu neglijență în patologia psihiatrică. Însă chiar traumatisme minore ale unor arii vulnerabile pot cauza probleme pe termen lung. Brain imagistica SPECT este esențială în evaluarea funcțională posttraumatică pentru o mai bună înțelegere a deficitelor funcționale și răspunsului la diferite tratamente. Tipic, semnele decelate prin SPECT în traumatismele cerebrale cuprind: focare de activitate redusă, frecvent cu dispoziție diagonală (de exemplu: scăderea activității în lobul prefrontal anterior stâng și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
în lobul occipital drept sau în lobii temporali anterior și posterior) și în unele cazuri marcată hiperactivitate a ariilor situate în jurul leziunii. În multe cazuri după un traumatism cerebral se constată creșterea activității centrului „off” din girusul cingulat. Documentarea leziunilor posttraumatice are numeroase aplicații practice: pentru copii și tinerii care au nevoie de servicii de îngrijire specializată, copii cu tulburări de integrare în colectivitate și tulburări de comportament, în medicina legală și pentru a da familiei un motiv să-i înțeleagă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
are un rol tot mai mare în evaluarea timpurie a traumatologiei cerebrale. Leziunile de trunchi, leziunile axonale difuze (LAD), traumatologia vasculară și contuziile corticale hemoragice sunt foarte bine evidențiate prin tehnica RMN. Unii autori recomandă ca toți pacienții cu leziuni posttraumatice medii și severe să fie evaluați prin RMN, într-o perioadă de aproximativ două săptămâni după traumatism [4-6]. FRACTURILE CRANIENE În TCC, fractura craniană poate să nu fie diagnosticată dacă se folosește radiografia convențională, astfel efectuarea CT-ului este obligatorie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
3 medie și deasupra meatului auditiv extern, ce se notează cu „A”. Măsurarea distanței dintre tăblia osoasă internă și septul pelucid se notează cu „B”. Formula de calcul este: DLM = A/2-B (fig. 3.17). HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ Hemoragia subarahnoidiană (HS) posttraumatică apare în mod obișnuit concomitent cu hematoame intra- sau extraaxiale. CT-ul poate pune în evidență HS de diverse mărimi. Apar imagini liniare hiperdense la nivelul șanțurilor și girurilor emisferice, coasei creierului, marginilor libere ale incizurii tentoriale, acumulări hiperdense (hemoragice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
HIGROMA SUBDURALĂ Higroma este o colecție lichidiană situată în spațiul subdural, secundar unei brese la nivelul arahnoidei. Pe investigația CT și RMN se vizualizează o colecție hipodensă, cu densități sau semnal similare cu cele ale LCR-ului. Poate să apară posttraumatic sau după degradarea unui hematom (fig. 3.19 și 3.20). LEZIUNI INTRA-AXIALE CONTUZIA CEREBRALĂ Contuziile cerebrale reprezintă leziuni traumatice primare ce afectează substanța cenușie superficială, pot fi edematoase sau hemoragice. Sunt produse prin impactul direct al suprafetei corticale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
forma unor leziuni cavitare, în hiposemnal T1, FLAIR (fig. 3.22). HEMATOM INTRAPARENCHIMATOS Hematomul intraparenchimatos (HIP) reprezintă o colecție hematică prezentă în substanța cerebrală, relativ bine delimitată de țesuturile din jur, care se 82 poate dezvolta ca și hematom imediat posttraumatic, sau în decurs de câteva ore, prin confluarea zonelor de contuzie hemoragică. Diagnosticul diferențial cu hematoamele primare post hipertensive se face prin prezența unor leziuni asociate: fractura craniană, colecții hematice subdurale, contuzii sau dilacerări în alte zone ale creierului (fig
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
câteva ore, prin confluarea zonelor de contuzie hemoragică. Diagnosticul diferențial cu hematoamele primare post hipertensive se face prin prezența unor leziuni asociate: fractura craniană, colecții hematice subdurale, contuzii sau dilacerări în alte zone ale creierului (fig. 3.23). HEMORAGIA INTRAVENTRICULARĂ POSTTRAUMATICĂ Din punct de vedere imagistic, pe investigația CT apare o colecție lichidiană hiperdensă (cu densități aproximative de 70-90 UH) prezentă în toți ventriculii cerebrali sau numai în anumite zone ale lor (fig. 3.24). LEZIUNI AXONALE DIFUZE Leziunea axonală difuză
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
investigația CT apare o colecție lichidiană hiperdensă (cu densități aproximative de 70-90 UH) prezentă în toți ventriculii cerebrali sau numai în anumite zone ale lor (fig. 3.24). LEZIUNI AXONALE DIFUZE Leziunea axonală difuză (LAD) este un tip de leziune posttraumatică frecventă în TCC închise. LAD apar secundar unor forțe de forfecare, produse prin mecanism de accelerație și rotație. Leziunile reprezintă microhemoragii la nivelul joncțiunii cortico-medulare, în corpul calos, în centrii semiovali, în substanța cenușie profundă și în trunchiul cerebral (în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]