1,516 matches
-
închipuire platonică din peștera preștiinței, lipsit de sentimente. Vocația epistemică a Economiei trebuie reconfirmată sub semnul urgenței. Atacurile dinspre științele experimentale propriu-zise se întețesc pe zi ce trece. Mai ales fizicienii (Bouchaud, 2008) reproșează economiștilor atitudinea de încadrare necondiționată în postulatele fondatoare. În acest fel deja pare evident impasul explicativ în care a ajuns teoria economică, realitatea refuzând să intre în enunțurile clasice. Teoria economică, pentru că a ajuns să-și fie suficientă sieși, este tot mai vădit insuficientă înțelegerii evoluțiilor recente
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
că hipnoza este o stare pasivă. Prezumții despre hipnoză și hipnoterapie Următoarele prezumții sunt prezente pe parcursul cărții și sunt declarate formal în acest punct deoarece au o influență considerabilă asupra felului în care sunt realizate psihoterapia și managementul stresului. Asemenea postulate fundamentale sunt prezente în toate psihoterapiile, deși nu sunt întotdeauna prezentate și adesea sunt alternative: starea hipnotică sau „transa” este naturală și apare fără inducerea formală de către „hipnoterapeut”; orice hipnoză este auto-hipnoză; oamenii au o minte inconștientă care are resursele
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Summa Theologiae a (sfântului) Toma d’Aquino să ne învețe altceva; Cugetările lui Pascal se scaldă în ape la fel de vâscoase; același lucru este valabil și pentru Descartes sau Malebranche; Critica rațiunii practice susține idei asemănătoare, reformulate conform scolasticii transcendentale a „postulatelor rațiunii practice” etc. Lume bună, eroi și heralzi ai istoriografiei dominante, icoane ale programelor oficiale, bătaia de cap preferată a aspiranților la doctoratul în filosofie sau la agregație - în ambele sensuri ale termenului -, toată această turmă, un vânat pentru lista
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
la soare, de la pasăre la poet, de la cețuri la ocean. Natura, la Lucrețiu, este acest imens poem al elanului vital scris cu o mână de particule elementare - nu de către zei, ci de către o forță-cauză fără altă rațiune și justificare decât postulatul ontologic: clinamen-ul. 6 Capriciu de atom. Preiau expresia capriciu de atom de la Bergson, care califică astfel faimosul clinamen, declivitatea atomică fără de care nimic nu s-ar fi întâmplat. Într-adevăr, niște atomi care cad în vid nu întâmpină nicio rezistență
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
particule, fără ca natura sau omul să poată apărea. În condițiile în care nicio conștiință nu face posibilă cunoașterea acestui proces, realul și nimicul ar coincide la infinit... Pentru a demonstra acest lucru, Lucrețiu postulează clinamen-ul, așa cum Kant va recurge la postulatele rațiunii pure practice: ca un argument necesar, a priori, pentru a justifica posibilul, deci realul, are loc o declinație. Cum? În mod insesizabil, ușor, imperceptibil. Să nu ne imaginăm vreun unghi drept, precis, casant, nu, ci un suflu, un capriciu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
încarnează această forță ce acționează în corpul însuși al materiei. Acolo unde filosofii idealiști vorbesc de Dumnezeu, dându-i nume multiple, Lucrețiu - și nu Epicur, la care această teză nu apare nicăieri în textele rămase - instalează o forță. Evident, acest postulat vine numai de la el - de altfel, este și ceea ce-l definește... -, dar de ce el și nu altul? După toate aparențele, pentru a salva materialismul de pericolul fatalist care îl pândește în caz contrar. Reducerea lumii la o pură și simplă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
susținând existența unei laturi mecanice directe intre agentul frustrant și reacția de răspuns a subiectului frustraț: cunoașterea stimului trebuie să ducă la prevederea reacției care-i va urma, sau dacă reacția este cunoscută, trebuie în mod implicit identificat stimulul (conform postulatului lui Watson). Acești cercetători interpretează, prin urmare, frustrația mai mult ca „reacție”, având în vedere doar acțiunile și mișcările executate de către subiectul frustrat, fără a lua în considerare faptul că aceleași acțiuni și mișcări pot avea, în plan psihologic, semnificații
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
care vor parti cipa la reuniune; - limitarea duratei dezbaterilor la o oră; - întreruperea dezbaterilor este posibilă numai în s ituații excepționale; - asigurarea resurselor necesare implementării ideil or rezultate în urma evaluării; sinectica - elaborată de William Gordon, are la bază următoar ele postulate: - creativitatea există sub formă latentă în fiecare individ; - creativitatea este mult mai apropiată de procesul emoțional decât de intelect sau rațiune; - oamenii cu moral scăzut sunt mai puțin creativi; - creația de grup este guvernată de aceleași legi ca cea individuală
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
metodologia folosită să fie adecvată acestora. De altfel, Charles Tilly, unul dintre sociologii contemporani majori, a scris un volum întreg dedicat principiului enunțat mai sus1. Formulat în alte cuvinte și într-o altă ordine de idei, principiul apare în sintagma „postulatelor dăunătoare” (pernicious postulates). Tilly deplânge faptul că sociologia este încorsetată într-o serie de asumpții moștenite din secolul trecut și găsește că acest neajuns transpare în mod deosebit în studiul schimbării sociale. El desemnează aceste cadre intelectuale drept „postulate dăunătoare
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
sintagma „postulatelor dăunătoare” (pernicious postulates). Tilly deplânge faptul că sociologia este încorsetată într-o serie de asumpții moștenite din secolul trecut și găsește că acest neajuns transpare în mod deosebit în studiul schimbării sociale. El desemnează aceste cadre intelectuale drept „postulate dăunătoare” și se sprijină pe date istorice pentru respingerea lor. „Trebuie să păstrăm problematica secolului al XIX-lea, dar să renunțăm la aparatul intelectual al secolului al XIX-lea”2. Problematica, validă în continuare pentru Tilly, se regăsește în titlul
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
2. Problematica, validă în continuare pentru Tilly, se regăsește în titlul lucrării sale: Care sunt procesele pe scară largă ce pot fi distinse? Care sunt structurile sociale care trec prin aceste procese? Cum ar trebui comparate aceste structuri și procese? „Postulatele dăunătoare” sunt enumerate de Tilly ca opt presupoziții teoretice greșite cu care lucrează sociologii: (1) Societatea funcționează ca o totalitate, alcătuită dintr-o mulțime de societăți autonome distincte, separate. (2) Comportamentul social este explicat prin condiționarea minții individuale de către societate
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de integrare. (7) Patologia socială reprezintă rezultatul presiunii generate de o schimbare socială prea rapidă. (8) Conflictul și constrângerea sunt divizate în ilegitime (schimbare și dezordine) și legitime (servesc integrării și controlului). Toate acestea sună foarte familiar. În dreptul fiecăruia dintre „postulatele” identificate de Tilly putem înscrie un număr mare de nume de sociologi, mai mult sau mai puțin celebri, care și-au asumat presupoziția respectivă. Tilly propune în locul conceptelor și metodologiilor lor datate (și dăunătoare) unele noi, adecvate atât temelor sale
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
condițiile utilizării de aparate ajutătoare. Căci apariția primelor semne de oboseală, ce se pot manifesta prin exacerbarea tonusului muscular, poate conduce la modificarea posturii, cu unele consecințe legate de apariția durerii sau chiar unele manifestări dezagreabile. Cunoașterea și respectarea acestor postulate au o importanță deosebită, mai ales dacă posturarea se realizează prin intermediul unor dispozitive și amenajări. Fiind construite artizanal, aceste dispozitive trebuie să fie adaptate dimensiunilor pacientului și în acord cu cerințele unei bune posturări. Posturile terapeutice sunt menținute un anumit
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
diverșilor ingineri sau artiști, teorii care la începutul mileniului al treilea par scenarii de science-fiction. Dacă se acceptă faptul că știința cuprinde între granițele ei un gram de ficțiune, iar ficțiunea accede la statut ontologic corporal, prin concretizările tehnologice, atunci postulatele tehnoculturale ale ființei postumane sunt legitimate. Teoreticienii și oamenii de știință postmoderni susțin o asemenea ipoteză, astfel că imaginarul cultural actual nu este decât o construcție a contextului existențial recent. Aceste modele schimbabile de subiectivitate, identitate și corporalitate corespund noilor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
la o interfață Web cu participanți din mai multe locații, au putut fi controlați de la distanță, Stelarc ilustrează modul în care trupul său poate fi manipulat în timp real prin Internet. Concepția de bază a artistului este, în cadrul tuturor acestor postulate teoretice pe care le probează prin performările sale artistico-tehnologice, că ne aflăm la sfârșitul metafizicii bazate pe principiile fiziologiei umane. Tehnologia este, pentru Stelarc, cea care definește ceea ce este uman, deoarece constituie o parte a naturii umane. Prin urmare, teoria
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
teleperformativitate și „reactivare” în procesul de adaptare la condiția imortalității. Pe de altă parte, arta cyborgică a lui Stelarc, ca și cea a altor tehnoartiști ai spațiului digital, este subversivă și poate fi interpretată într-o direcție opusă propriilor sale postulate teoretice. Dacă afirmațiile discursului său sunt extreme și greu de acceptat fără o perspectivă critică, performările sale artistice, în special cele de după 1995, derulate în contextul Internetului, chestionează în mare măsură corporealitatea din spațiul virtual. În momentul în care nu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
alarmă și deschid priviri circumspecte, dar pe de altă parte, inițiază un discurs localizat la o extremă la fel de vicioasă. Polemizând cu fenomenele extreme (ex-terminisă ale spațiului virtual, discursul criticului figurează el însuși în teritoriul metastazelor tehnoculturale, al exceselor și al postulatelor ex-statice. În timp ce critică afirmațiile utopice ale cercetătorilor tehnologiei virtuale, eseistul deplânge sfârșitul utopiei, ca țel ideal imaginat de om, în contextele extinderii la nesfârșit și a extenuării tuturor posibilităților: utopicul îndeplinit înseamnă pierderea oricărei utopii, a oricărei credințe sau speranțe
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
radicalizează discursul postmodernist care ia în considerare modalitățile de reconstruire a eului și a corpului, prin chirurgia plastică sau prin corelarea fitness-dietă, aducând în centrul discuției noi tehnici de adaptare a personalității la reconfigurațiile trupului. Unul dintre cele mai frecvente postulate ale acestei mișcări merge în direcția considerării generației începutului de mileniu drept generația umană „ultimă” sau tranzitivă, punctul „singularității” sau al rupturii în evoluție, dincolo de care emerge postumanul (specii mixte sau transgenice, sisteme organic-tehnologice, clone, inteligențe artificiale etc.Ă. Un
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ale acestei mișcări merge în direcția considerării generației începutului de mileniu drept generația umană „ultimă” sau tranzitivă, punctul „singularității” sau al rupturii în evoluție, dincolo de care emerge postumanul (specii mixte sau transgenice, sisteme organic-tehnologice, clone, inteligențe artificiale etc.Ă. Un postulat contradictoriu, controversabil și vulnerabil întrucât are la bază dorința lepădării de trup și de constrângerile acestuia și simultan axarea pe corporalitate sau pe întrupare, chiar dacă în forme sintetice. De reținut că anumite valori ale umanismului modern (libertatea, egalitatea, responsabilitatea, autonomia
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
optimism dinamic, ordine spontană și inteligență tehnologică (vezi Regis, 1994, sau More, 1994Ă. Dorind să depășească în mod explicit umanismul, transumanismul transgresează umanul însuși, împreună cu barierele acestuia, deschizându-se înspre acceptarea entuziastă a unei forme de viață (trans-/ post-/ supraăumane. Postulate extreme din biologia evolutivă și inteligența artificială, straniul cybermisticism (un fel de proiectare a speranțelor religioase în formele seculare ale tehnologismului - vezi mai josă, previziunile cu iz științifico-fantastic, toate acestea îi discreditează pe transumaniști, cu toate că o parte dintre profetizările lor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
discurs radical, propunem o perspectivă situată între discursul optimist de promovare a postumanului (și a transumanuluiă și critica extremă a acestuia. Așadar, recurgem la o critică a entuziasmului tehnoștiințific în diverse accepții ale acestuia, de la viața și inteligența artificiale la postulatele tehnologiste cvasireligioase ale omniscienței și ale nemuririi, dar și la o temperare realistă și pragmatică a criticii speculative de tip Virilio sau Baudrillard. Acest tip de postumanism critic moderat recunoaște necesitatea continuării finitudinii umane pentru supraviețuirea ființei umane în noi
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
putem găsi răspunsuri „totale”, aflate la granița omniscienței. Mai degrabă pledăm pentru perspective plurale și parțiale asupra condiției (postăumane, subversive adesea, însă materiale și finite, microperspective aplicabile fiecărei probleme în parte. Într-o infinitate de simulări, puncte de vedere și postulate, existența și cunoașterea postumane nu pot decât să rămână finite și incomplete, relative și insuficiente, subiective și senzoriale, oricât de multe „îmbunătățiri” și augmentări tehnologice s-ar aduce ființei umane. Atracția și fascinația care se manifestă astăzi pentru ființa cyborgică
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
redistribuiri, intensificarea piețelor de schimb etc. Jurisdicțiile mari se pot confrunta cu probleme serioase când răspund cu aceeași politică unor sisteme diferite, de exemplu ecologice, sau problemelor unei populații heterogene. 3.5.2. Guvernanța flexibilă În literatura de specialitate există postulatul conform căruia dispersia guvernanței de-a lungul mai multor jurisdicții este mult mai flexibilă decât concentrarea guvernanței la nivelul unei singure jurisdicții. O guvernanță eficientă presupune ajustarea jurisdicțiilor prin compromisul dintre virtuțile și viciile centralizării (Alesina și Spolaore, 1997; Marks
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
produce această modificare, se dezvoltă în ființa umană o trebuință psihologică profundă de a se vedea pe sine însuși, de a fi văzut de alții ca fiind într-adevăr independent. Acesta este conceptul care constituie nucleul andragogiei. Andragogia pleacă de la postulatul că cea mai adâncă nevoie pe care o simte un adult este de a fi tratat ca un adult, adică precum o persoană independentă, cu respect.” (Knowles, 1970) În al doilea rând, spre deosebire de învățarea la copii, învățarea adulților se axează
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în el. Sau celui ce recunoaște în el inconsistența devenită forță și hăul devenit lume. Tocmai de aceea, exasperarea poartă în spate masca exasperării, iar conștiința ironică a mimării, masca acestei conștiințe. Scrisorile sunt documentetc "Scrisorile sînt documente" Adevărul și postulatele contradictoriitc "Adev\rul [i postulatele contradictorii" Când este vorba despre un sceptic, așa cum e Cioran, care, în plus, face și figură de cinic sofist, problema adevărului n-ar trebui să se pună. Îndoiala exclude, oricum, orice fel de militantism. Pentru
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]