1,812 matches
-
a face unei oarecare fete ca să nu joace, se ia din urma dreaptă și din umbră și se îngroapă în dosul ușii; se zice că acea fată întotdeauna va fi la coadă. E bine a pune pe pragul ușei o potcoavă de cal, că apoi, aducînd cineva vreun fapt*, acesta se prinde de dînsa. Dacă află cineva vreo turnătură, adică vreun fapt în cărare, apoi e bine să ia foc viu, adică cărbuni aprinși, și ceva sare și să ia un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
peste rană un gologan de aramă de 1, 2, 5 ori 10 bani, puși după căutare, dați de stăpînul cu cînele. Mușteriu Ca să nu-ți plece mușteriul din prăvălie pînă nu va tîrgui, bate în prag sau sub prag o potcoavă de-a-ndăretele sau în toarsă invers, sau bate pe tejghea bani stricați. Cînd intri în o dugheană, dacă tîrîi picioarele, vei aduce noi mușterii, și dacă le tîrîi la ieșire, vei lua din mușterii. Muțenie Se crede că, dacă o femeie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
belșug. Se crede că făcînd doi ani un negoț, ca să fie el cu noroc, oamenii tre buie să deie mînile, care apoi să fie tăiete de-un al treilea. De Sf. Gheorghe cînd dai din casă, îți dai norocul. (Gh.F.C.) Potcoava găsită se bate deasupra ușii prăvăliei, că aduce noroc și mușterii. (Gh.F.C.) Tinerii cu păr alb au noroc. (Gh.F.C.) Noițele dacă sînt la mîna dreaptă sînt semn de noroc. (Gh.F.C.) Nuc Dacă cineva sădește nuci în grădină, cînd a ajunge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sta pe un scaun cu un picior, dar piciorul să fie din trei craci, cu siguranță că se mărită. Nu e bine să mănînci un ou uitat în foc, că nu te mai măriți. Fata, ca să se mărite, bagă o potcoavă de cal în foc și nu o scoate pînă ce se mărită. De la ușa cuiva nu e bine a se întoarce, c-apoi de la acea casă s-ar întoarce starostii*. Cel care pleacă la un drum și-și ia cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ieie mana de la vacile lor înconjură în noaptea spre Sf. Andrei vacile, mai 367 ales pe cele mulgătoare, cu mac, după cum merge soarele, și, înconjurîndu-le, presură sămînță tot de mac pe jos împrejurul lor. Dacă se înfierbîntă în foc o potcoavă de cal găsită, se pune în doniță și apoi se toarnă apă și se clătește cu dînsa donița; nu este pericol ca cineva să mai ieie mana de la vacă. Se crede că de la o vacă neagră strigoaicele nu pot lua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Baltagul (1930); Creanga de aur (1933); Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933); Nopțile de Sânziene (1934); Frații Jderi (1935, 1936, 1942); Divanul persian (1940); Ostrovul lupilor (1941); Țara de dincolo de negură (1926); Hanu Ancuței; Împărăția apelor (1928); Nicoară Potcoavă (1952); Anii de ucenicie (1944); Fantezii răsăritene (1946); Nada florilor (1951). Direcțiile prozei sadoveniene: a. Lumea târgurilor, plictisită de existența provincială; b. Viața oamenilor simpli, cu "dureri înăbușite"; c. Poezia naturii și istorii "cinegetice"; d. Proză memorialistică și scrieri de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
extras sarea activitate ce a încetat numai după 6 ani. TORRENS - lac tectonic în Australia, al doilea ca mărime după Eyre, stuat între Munții Flinders în est Ăvârful Hack - 1128 m) și Andamooka în vest Ă266 m). Lacul formează o potcoavă de mlaștini, lagune și sărături împreună cu laguna Spencer și lacul Frome. A fost descoperit în 1839 de către Edward J. Eyre, care l-a numit după numele guvernatorului Australiei de Sud. OCEANIA DISTRICTUL LACURILOR FIERBINȚI - complex de lacuri vulcanice în Insula
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
unei uitări protectoare, orfice: În sângele meu/ s-a înecat calul alb/ venea de departe/ înspumat/ în el se-necase/ un cal împărat/ cu frâu de mătase/ și-n calul acela/ alt cal se-necase/ El venea de departe/ cu potcoavele sparte/ de unde lumina se naște/ și nu-i nici ce bea, nici ce paște/ Eu l-am adus să se-adape/ din nesfârșirea unicei ape/ fără izvoare/ O, Doamne, cu câtă sete/ bea calul alb din râul Lethe". Și în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
necesitând un capital mic și sigur". Posibilitățile, judecate prin prisma disponibilităților, erau corelate cu necesitățile, ce i se păreau imperative: "deschiderea minelor, mai ales de fier, este neapărată pentru Moldova, întrucât astăzi nici cea mai mică unealtă de plumb, nici o potcoavă, nici un cui măcar, nu se face în țară fără să se aducă fier de peste hotare. Plătind mari sume, Moldova aduce fierul trebuitor din Germania, Anglia, până și din Siberia [...], când zac mari cantități de minereu aproape de Bistrița, în poziții avantajoase
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru fier, ar fi neapărat trebuitoare pentru Moldova, nu numai pentru că se sporește pe tot anul capitalul țărei, dar încă și în privirea industrială și iconomică este neapărată. Adevărul <este> că astăzi nici cea mai mică unealtă de plug, nici o potcoavă, nici un cui ș.a. nu se face în țară, pentru care să nu se aducă fierul de peste hotar. Plătind mari some, Moldova aduce fierul trebuitori din Germania, Anglia, pân și din Siberia, când zac mari și îmbelșugate pături de fier-piatră aproape de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
se poate dovedi că și o baie de f<i>er măreață, organizată în Moldova, poate să aducă un bun venit și sigur. Nici să poate tăgădui aceasta luându-să aminte că în toată țara nu să întrebuințază nici un cui, nici o potcoavă sau cea mai măruntă unealtă agronomică, care să nu fie făcută din f<i>er, cu grele cheltuiele de transport aduse din Austria, Anglia, pân și din Siberia. Tributul ce pe tot anul Moldova plătește staturilor străine pentru f<i
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ca la un pământ îndepărtat, exotic, în totală opoziție cu Occidentul civilizat. După cum observă Jonathan Harker la începutul romanului Dracula, odată ce ai părăsit Vestul și ai intrat în Est, ai impresia că toate superstițiile din lume s-au adunat în potcoava Carpaților 86. Atât în articole, cât și în roman, Transilvania este surprinsă ca un tărâm la marginea lumii, unde orice este posibil, spre deosebire de lumea din centrul și vestul Europei, în care modernitatea și civilizația erau pregnante. La fel ca jurnaliștii
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
interesa în mod special numele celor care se dedaseră la jafuri și la alte atrocități, Simionescu a procedat întocmai indicându-i pe următorii: „...în fruntea acestor țărani am văzut pe N. Strâmbu, D. Stratan, Gh. Mardari din Parpanița și Gh. Potcoavă și Cost. A Andrioaei și tot atunci mercuri am văzut pe V. Bulgar aducând de dinapoi pe Leibiș Goldștein cu capul spart, pe cari l’am luat și ascuns în casa mea și V. Bulgar îmi impută că de ce i
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cereau să le dea pământ (subl.ns.)”. De teama mulțimii înfuriate și vindicative, arendașul Nacht s a ascuns, firește, așa că, după cum relatează martorul întâmplării, „...au năvălit în casă mai mulți oameni între care i’am cunoscut pe D. Stratan, Gheorghe Potcoavă, Mihalache Rusu, Ion Crăciun și V. Bulgaru (...)”. Fiind luat prin surprindere, se pare că Herșcu Nacht n-a avut timp să-și găsească un ascunziș convenabil așa că țăranii de mai sus, ca și alții pe care martorul nu i-a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
-și frece mâinile de bucurie deoarece, „...mai pe urmă s’a întors înapoi, mi’au stricat geamurile și mi’au furat câteva ciubote și ciuboțele și câteva piei”. Cunoscându-i pe atacatori, sărmanul Șloim i-a încondeiat imediat anchetatorilor: „Ghiță Potcoavă, Ghiță Hodorcă, Mihai și Vasile Hodorcă, D. Stratan, C. a Andrioaei, N. Strâmbu, V. Strâmbu, N. Lungu, Ion Crăciun și alții ale căror nume le’am uitat”. Din fericire, zicem noi. Acțiunile punitive ale țăranilor au continuat și a doua
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
jefuind în schimb l-a văzut și auzit îndemnând oamenii la asalt asupra prăvăliilor evreiești din Negrești. În sfârșit, Strul Moscovici Călărașu, casap de 48 de ani, relata judelui-instructor Grigoriu atacarea prăvăliei lui Avram Raiter, de către Gheorghe Mardare și Gheorghe Potcoavă din Parpanița, ca șefi ai răsculaților, urmați de o gloată imensă din care martorul nu a avut timp să recunoască pe cineva deoarece, potrivit declarației sale, „...am fugit unde am văzut cu ochii”. Ca o completare interesantă, omisă de ceilalți
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
refugiați pe teritoriul județului Fălciu, după 22 iunie 1941. Și de aici ne vom permite să cităm câteva nume: Terlescu Victor (1916, Șapte Sate, Lăpușna, preot la Ghermănești); Sancu Ioan (1900, Munteni, Lăpușna, secretar la comuna Gorban); Feodat Grosu (1888, Potcoava, Ismail, preot la Scopoșeni, Fălciu); Nicolae Zadic (1900, Tomai, Cahul, cântăreț bisericesc la Vetrișoaia); Fustei Ilie (Hâncești, Lăpușna, preot la Grumezoaia); Gurie Melnic (1910, Mănăstirea Hancu, Lăpușna, preot la Giurgești, Fălciu); Vichente Borceag (1907, Vărzărești, Lăpușna, preot la Leoști), ș
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
În dribling la coada șirului. Recomandări: deplasarea și Întoarcerea se execută În viteză. (fig. nr. 33) Fig. nr. 33 Ex. 11. Pase În pătrundere la nivelul interilor (fig. nr. 34) Fig. nr. 34 Ex. 12. Pase succesive În formație de potcoavă: fiecare jucător atacă poarta și apoi pasează spre dreapta. Când mingea ajunge la ultimul jucător, acesta va pasa peste semicerc jucătorului opus, reluându-se pasarea. După 5-6 execuții se schimbă sensul de circulație a mingii (fig. nr. 35). Obs.: Prinderea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de finalizare și coordonare. IV.4.1. Sisteme de joc În atac Sistemul de atac cu un pivot Sintagma "sistemul de atac cu un pivot" a apărut datorită așezării specifice a jucătorilor: cinci dintre ei sunt dispuși sub formă de potcoavă, la diferite distanțe față de poartă (8 -14m), iar unul este plasat În apropierea semicercului spațiului de poartă. În acest sistem de atac, apar următoarele posturi: două extreme, doi interi, un centru (coordonator sau conducător de joc), un pivot și un
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Începători se vor putea deplasa ținându-se de mâini, iar cei mai avansați vor corela deplasarea lor și cu alte procedee ale mișcării În teren. Ex. 2. Deplasări laterale prin mișcare de translație urmărind mingea pasată Între atacanții dispuși În potcoavă. Ex. 3. Jucătorii sunt dispuși În zona centrală, pe perechi: inter centru și apărători. Se exersează atacarea adversarului cu minge și retragerea la semicerc, deci colaborarea Între doi apărători aflați În zone Învecinate (fig. nr. 171). Ex. 4. Jucătorii sunt
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
iar apărătorii execută deplasări Înainte pentru atacarea adversarului cu mingea și retragere oblică până În dreptul pivotului care acționează static (pentru a efectua marcaj la acesta) (fig. nr. 172). Ex. 5. Jucătorii sund dispuși astfel: atacanți (cinci dintre ei dispuși În potcoavă și un pivot pe semicerc) și apărători. Atacanții pasează Între ei din om În om, iar din când În când pivotul și extremele Încearcă să circule pe semicerc. Prin deplasări laterale apărătorii urmăresc mingea, ieșind și atacând jucătorii de care
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
B.18. a) Regăsiți tema-titlu a acestei descrieri. b) Observați organizarea secvenței (planul textului). c) Arătați că există în acest text mai multe izotopii. (p1) Mîrțoaga era lungă și deșirată, cu picioarele împleticite, cu coama rară, cu copitele roase, cu potcoavele clămpănind; pofilul îi rupea coada; pe crupă avea o rană care îi sîngera. (p 2) În șaua din care aproape că nu se zărea, tras în spate de o valiză și avînd în față o geantă mare de scrisori trecută
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
poșta d'Auray ca fiind adevărata temă-titlu a secvenței și mîrțoaga și cavalerul ca fiind PĂRȚI. b) La nivelul organizării secvenței, se vede că (p 1) descrie mîrțoaga atribuindu-i PROPRIETĂȚI ("lungă", "cu picioarele împleticite", "deși-rată" etc.) și PĂRȚI ("pofil", "potcoave", "coadă", "crupă" etc.); (p 2) arată poziția stăpînului și îl compară în general cu o maimuță; (p 3) descrie anumite PĂRȚI ale corpului cavalerului ("cap" și "gambe"), cît și îmbrăcăminte ("pălărie", "mantou", "pantaloni", "ciorapi", "papuci"). În final, (p 4) descrie
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
al doilea. Ultima parte din (p 4) este încadrată de termenii "toate acestea" și "acest tot". Marcînd astfel fuziunea celor doi "actori", fuziune subliniată de utilizarea dominantă a adjectivului același. c) O primă izotopie referențială este focalizată pe mîrțoagă: pofil potcoave copite crupă coadă șa armătură. O a doua izotopie referențială este focalizată pe cavaler, cu termeni proprii chiar meseriei de cavaler și alți termeni proprii personajului ca ființă umană (inclusiv îmbrăcămintea): cavaler om îmbrăcăminte șa cap pălărie de pînză armătură
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
direcție, demarcajul, angajarea jucătorilor la semicerc, aruncarea la poartă din săritură, cu pași încrucișați sau adăugați, aruncare la poartă de la semicerc. Handbal III 43 C. Faza a III-a a atacului: organizarea atacului. Componente: pase din alergare ușoară, pase în potcoavă, pase în pătrundere succesivă. D. Faza a IV-a a atacului: atacul în sistemele cu unul și cu doi pivoți, pozițional sau în circulație. Componente: circulații de minge, circulații de jucători, atacuri succesive, încrucișare simplă și dublă, combinații în triunghi
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]