1,898 matches
-
concrete. 41 Vezi Stăniloae (1939). 42 Ne amintim că aceasta se referă la sentimente care se regăsesc în toți indivizii, în toate conștiințele vezi capitolul anterior. 43 Reziduurile nu pot fi observate direct, ci sunt un fel de forțe ce potențează acțiunea umană; la baza reziduurilor se află instincte, sentimente, stări de spirit vezi și Bădescu (1994); O'Dea (1955) sau Aspers (2001). 1 Anunțată de fapt la sfârșitul celui de-al treilea capitol. 2 Ceea ce Garfinkel (1967:68) numea cultural
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și în inima ei. Răspunzînd acestui imperativ recuperator și operînd cu mijloacele științelor sociale, cartea teologului și sociologului Ion Petrică încearcă să furnizeze un diagnostic al asumării religiozității în instituțiile de asistență socială din România, probând cum orientarea religioasă intrinsecă potențează perceperea suportului social sau implicarea comunitară non-formală. În cadrul demonstrației sale, autorul semnalează rolul variabilelor religioase în necesara reformă a sistemului de asistență socială. Privită ca resursă intrapersonală și relațională semnificativă, religiozitatea însoțește orice reașezare comunitară, iar activarea sa poate contribui
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Preocuparea principală care ne-a ghidat în demersul nostru de cercetare a fost să evaluăm măsura în care profilul identitar al angajaților unei direcții de protecția copilului dintr-un județ din vestul României se configurează într-o structură specifică, care potențează implicarea socială a acestora în comunitate. Sigur, în conformitate cu rezultatele avute la cercetarea la nivel național care privea relația dintre Biserica locului și DGASPC al fiecărui județ din România, am considerat importantă și evaluarea științifică a orientării religioase a angajaților unei
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
sunt: Doctors of Nursing Practice (http://doctorsofnursingpractice.ning.com/), Lawyer's Forum (http://lawyerforum.org/index.html). 4. Artă și cultură. Comunitățile formate pe criterii estetice permit construcția unui cadru socio-tehnic în care pluralitatea ideilor și a formelor de manifestare potențează actul creativ. Membrii comunității se întrunesc online pentru a-și împărtăși ultimele creații, pentru a primi un feedback de la ceilalți sau pentru a realiza împreună creații noi. Comunitățile virtuale de acest tip permit, alături de formele artistice clasice, manifestări noi, de
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
care l-am numit "marea evadare", după titlul filmului american. Două-trei milioane de români, în orice moment am face recensământul, se găsesc de fapt în străinătate. Fenomenu-l a corectat anumite patologii mai vechi și persistente ale raportării României la Occident, potențate de izolare. "Marea evadare" a făcut ca o fracțiune semnificativă statistic a populației cel puțin 15%, dacă nu cumva 30%, socotind și rudele care au mers doar în vizită să aibă o experiență directă a străinătății. Fenomenu-l e cu totul
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
culturii române model de excelență și integrare universală, dar și model de afirmare până la paroxism a valorilor locale este spectaculoasă în anii '90, tocmai când căzuse comunismul și existau atâtea alte inspirații și deschideri. Mitologia generației de aur '27 era potențată după 1989 de emoții, ambiții, programe și sensibilități noi. Ea era contrapusă uriașului val de occidentalizare, civilizație de consum, superficialitate, secularizare, subculturi contra-culturale și iconoclaste. În fața acestui tsunami de modernizare consumistă și modernitate globală, la care România avusese doar sporadic
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și inflexiunile vocii vor nuanța mesajul, tonul și volumul fiind adecvate contextului; ritmul vorbirii nu trebuie să fie monoton, ci să marcheze ideile formulate; schimbările de ritm semnalează trecerea la altă secvență discursivă, iar pauzele expresive au rolul de a potența semnificația mesajului; dicția va fi atent controlată, prin articularea corectă a tuturor sunetelor și prin accentuarea cu rol expresiv a cuvintelor cheie. 3.3. Componenta nonverbală Limbajul nonverbal (limbajul corpului) întregește firesc mesajul transmis în comunicarea directă, fiind caracterizat prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
această lume să trecem ne e scris / Ca visul unei umbre și umbra unui vis. (M. Eminescu) Enumerația este o figură de stil care constă în realizarea unei coordonări sintactice în scop expresiv. Integrat întro serie categorială, fiecare termen își potențează semni ficația prin raportare la ceilalți termeni: Proști și genii, mic și mare, sunet, sufletul, lumină - / Toates praf... (M. Eminescu); Căci eu iubesc / și flori, și ochi, și buze, și morminte. (L. Blaga) Gradația numește un tip de coordonare sintactică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se pare evident faptul că Gheorghidiu reprezintă un etalon al intelectualului, ilustrând perfect tema inadaptării. În primul rând, el trăiește adevărate drame ale absolutului, fiindcă, în cazul lui, rațiunea și pasiunea nu intră în conflict, ci se circumscriu și se potențează reciproc. Este destul să comparăm iubirea lui Ștefan pentru Ela, vizând perfecțiunea, cu iubirile efemere ale lui Titu Herdelea ori cu dragostea juvenilă a lui Felix Sima pentru Otilia. În al doilea rând, întregul roman demonstrează că pentru Gheorghidiu viața
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de jăratic se sugerează prezența unei divinități tutelare care protejează casa, căminul, fericirea cuplului familial. Epitetul din structura umbra dulce reliefează atmosfera învăluitoare, calmă, răspândind pacea în spațiul protector al casei. Imaginea sinestezică pe care o creează acest epitet este potențată prin opoziția cu vrăjmășia vremii deafară. Strofa se încheie cu o comparație care valorizează maximal pacea căminului. Compararea focului ce licărește [...] ca o piatră de rubin sugerează nu numai culoarea rubinie a jăraticului, ci și căldura căminului, a iubirii, asemuite
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Ape, sugerând ideea că umanitatea renaște cu fiecare generație, trăgându și forța perpetuării din apele primor diale. Personificarea (realizată prin epitet personificator) grandioaselor palate prin sintagma săli orgolioase pune în evidență trufia omenirii care a durat monumente ce sfidează timpul. Potențată prin antiteza cu umedele caverne, sintagma personificatoare surprinde și progresul umanității, forța sa creatoare. 8. Din punctul meu de vedere, poezia lui Ion Barbu (care este inclusă în etapa parnasiană) poate fi considerată o formă particulară a lirismului obiectiv. Un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
întări controlul ideologic pe care-l avea șeful de partid asupra maselor. Tezele din iulie constituiau o punte de legătură către modelul autorilor din China și Coreea de Nord, care-l impresionase atît de mult. Mai mult decît atît, propunerile aveau să potențeze și mai mult cultul personalității lui Ceaușescu, un țel care a ieșit clar în evidență la cel de-al X-lea Congres al Partidului. La sfîrșitul lunii iulie, Bucureștiul a găzduit a 25-a sesiune a CAER. Consiliul a aprobat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
deosebită», cu cultura universală creștină a vremii sale, Dionisie poate fi considerat ca unul din ctitorii de seamă ai spiritualității europene. Prin ortodoxia operelor sale și prin crearea erei creștine, azi în vigoare la aproape toate popoarele lumii, Dionisie a potențat rețeaua unei unități și continuități în toată lumea creștină și necreștină.” Când se vorbește despre ctitorii evului mediu, se numesc trei personalități: filosoful Boețiu, Sfântul Benedict de Nursia și învățatul monah Cassiodorus, fără ca numele lui Dionisie Smeritul să fie amintit
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
organizează substanța sub forma unor îndemnuri scrise la persoana a II-a singular sau plural care accentuează dinamismul comunicării conceptelor. De asemenea, la fel ca la poetul latin, tonalitatea este, în general, una familiară ceea ce sporește forța persuasivă a versurilor, potențând totodată transmiterea mesajului. Dincolo de aceasta, există însă aceeași siguranță a autorității pe care autorul nu o ascunde prin vreo mimare artistică a modestiei regulile sunt transmise pe un ton sigur, clar cu aspect de maximă. Numeroase exemple însuflețesc discursul, sporind
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
are." Se întărește ideea profund clasică referitoare la riscul obscurizării sensului, chiar al pierderii totale a acestuia prin apelul la un stil, o expresie mult prea încărcată. De altfel, ceea ce se sugerează la nivel general este că expresia trebuie să potențeze conținutul, rămânând la stadiul de vehicul al acestuia și intrând în armonie deplină cu sensul: " Expresia frumoasă, ca neschimbatul soare, / Însuflețește-o lume cu raza-i lucitoare, / O aurește, însă n-aduce vătămare. / Expresia e straiul gândirii omenești: / Te prinde
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
și cultural. Important este ca acest text să trezească aceleași sentimente și atitudini și să aducă în atenție aceleași idei ca originalul. De aceea, cineva poate cunoaște literatura europeană, de exemplu, fără să cunoască toate limbile continentului, iar fenomenul este potențat și de faptul că marile opere literare sînt anturate de lucrări interpretative ce aduc precizări în legătură cu trăsăturile și cu valoarea originalului. Traducerea textelor filozofice este pusă și ea uneori sub semnul îndoielii, dar de data aceasta din alte motive, deoare-ce
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acestea trebuie redate în mod sensibil, căci, în poezia filozofică, poetul trebuie să exprime prin imagini, prin ceva concret, ceea ce în filozofie se exprimă în mod abstract 329. Dacă filozofia se bazează pe idei, iar sentimentalitatea creatoare de poezie este potențată de idei, rămîne de explicat de ce ideile filozofiei ajung în situația de a realiza o astfel de potențare. În acest sens, trebuie avut în vedere ce înseamnă "idee filozofică" și trebuie precizat că și ideile științifice pot deveni idei filozofice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pentru explicarea unui alt număr de probleme și cînd este eliberată de latura fenomenală, materială sau experimentală, rămînînd numai expresie a idealității care vizează realitatea sau o parte a ei. Pe de altă parte, sentimentul poetic, deși trăit individual, este potențat de o idee general umană și este perceput ca o idee în legătură cu această trăire. Această idealitate a sentimentului imprimă reprezentării textului poetic sigiliul universalității și, prin urmare, trecerea dincolo de sfera ocazionalului și a individualului, astfel că se reprezintă împrejurări și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
reacție a rațiunii sau o reacție a sensibilității și de aceea transmiterea de sine poate fi a unui autor rațional sau a unui autor sensibil. Autorul rațional nu este, desigur, lipsit de sensibilitate și, de aceea, așa cum ideea (filozofică) poate potența sentimentul în cazul poeziei, trebuie admis că și sentimentul poate potența ideea filozofică în cazul filozofului. Există însă exigența ca ideea astfel potențată să fie într-adevăr filozofică, să se integreze unei concepții filozofice veritabile sau să participe la realizarea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
transmiterea de sine poate fi a unui autor rațional sau a unui autor sensibil. Autorul rațional nu este, desigur, lipsit de sensibilitate și, de aceea, așa cum ideea (filozofică) poate potența sentimentul în cazul poeziei, trebuie admis că și sentimentul poate potența ideea filozofică în cazul filozofului. Există însă exigența ca ideea astfel potențată să fie într-adevăr filozofică, să se integreze unei concepții filozofice veritabile sau să participe la realizarea unei astfel de concepții. De altfel, trebuie observat că manifestarea sensibilului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
la realizarea unei astfel de concepții. De altfel, trebuie observat că manifestarea sensibilului sub forma sentimentului conduce tot la formulări și la argumentări de tip rațional. Astfel, de exemplu, necesitatea rațională de a stabili destinul și rostul vieții omenești este potențată în mod deosebit de impulsul sentimental de a afla ce se întîmplă cu omul după moarte. În acest context, se impune imperativul de a discuta despre suflet, despre latura spirituală a omului, singura ce poate fi avută în vedere în legătură cu această
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
poporului din care face parte și a timpului în care trăiește. Fiind mai eliberată de determinările naționale, spațiale și temporale și reflectînd mai pregnant spiritul unui individ, acest tip de poezie se deschide în mai mare măsură spre resorturile care potențează acest individ în efortul său de a realiza, cu ajutorul imaginilor, o lume în sine și pentru sine. Prin urmare, dintre creatorii de literatură, poetul este cel mai predispus în antrenarea eului propriu, trăirea, sentimentul fiind prin excelență fenomene individuale. O
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mijloace proprii literaturii, iar dacă un asemenea scop nu există și nu se urmărește decît frumosul artistic (deci o "finalitate fără scop", cum preciza Im. Kant), atunci opera este de artă literară sau de literatură propriu-zisă, chiar dacă imaginile conținute sînt potențate de idei filozofice. De aceea, arată G. Ibrăileanu, "dacă ar fi să definim arta literară, ea ar fi crearea dezinteresată a frumosului prin limbă (cuvinte)"351. Nu aceasta este însă situația creatorului de filozofie, a cărui operă se realizează cu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
idei filozofice, acestea nu sînt redate ca în filozofie, ca produse ale cunoașterii raționale sau drept construcții raționale și, prin aceasta, ca niște idei valabile în sine, existente prin ele însele și pentru ele însele. În poezie, sentimentul poate fi potențat de idee, fiindcă ideea este trăită, este o idee cu participare sentimentală, trecută în imagine și, prin aceasta, asumată. Lumea de idei a filozofiei se adaugă cosmosului extinzîndu-i limitele cu alte galaxii, lumea de imagini a poeziei intensifică fenomenele galactice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Valéry, opera unui poet e "un fragment perfect constituit dintr-un edificiu imaginar" (Variété, I). Limbaj eminamente codificat tinzând spre completitudine, confesiune cu reverberații specifice vremii, poezia contemporană participă cu mijloacele sale la intelectualizarea emoției; viața și demersul cogitativ se potențează reciproc, deși nu de puține ori rostirea abstractă, frigidă, barează zborurile. Începutul (antisentimental) de nou mileniu, unul marcat de absurd și violențe planetare, început neliniștit și răsturnător, dă probe tot mai dese de o "dezvrăjire a lumii..." Pentru o necesară
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]