1,578 matches
-
sub aspect anatomofiziologic, Însă numai printr-o repetare a montei la câteva generații; evitarea disteriilor (fătărilor greleă prin eliminarea femelelor cu bazinul Îngust, oricât de bun pedigriu ar avea; nu vor fi folosiți la montă reproducătorii timizi, fricoși sau iritabili; potrivirea perechilor trebuie să se facă În raport de Însușirile de bază pe care dorim să le realizăm și pe care le posedă perechea alcătuită (pază, urmă etc.); la formarea perechii se va ține cont de vârsta și de mărimea și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
la taine coapte/ Guri sosite-n miez de noapte/ Om și păsări, duhuri, fluturi,/ nu așteaptă să te scuturi./ Prea ești plin de rod și vrajă,/ vine furul, puneți strajă!! (...)” E limpede coincidența. Nici că se putea o mai strașnică potrivire între realitatea din grădina învățătorului și ficțiunea artistică din creația poetului. Domnu’ Ionescu a știut dintotdeauna că toți copiii de după gard, adică din curtea școlii sau de peste drum, ținteau la cerceii pomului uriaș. Păzea cireșele până se coceau bine, cam
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
fi văzute ca aflându-se într-un act continuu. Iar persistența viziunii a făcut posibilă apariția kinetoscopului, care a dus la expansiunea artei cinematografice. Din acest punct de vedere, filmul este un obiect de artă mecanic, unde creația constă în potrivirea și armonizarea straturilor artei cu scopul de a reda o succesiune de imagini expresive. Potrivit lui Ricciotto Canudo (Réflexions sur le septième art, 1923), filmul reprezintă a șasea artă întrucât realitatea filmului diferă de realitatea obișnuită. Filmul este o construcție și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și a celor situaționale. Dacă primele teorii postulau universalitatea trăsăturilor de personalitate (indiferent de particularitățile situației) în determinarea eficienței conducerii, celelalte decretau, dimpotrivă, primordialitatea situației (independent de trăsăturile sau de comportamentele liderului). Noile teorii încearcă să realizeze dezideratul empiric al potrivirii dintre persoană și situație. Teoriile contingenței pornesc de la următoarele idei generale: # 1) Conceperea și interpretarea conducerii într‑o manieră nouă, complexă, și anume nu numai ca o capacitate general umană capabilă de a fi exercitată doar de anumite persoane, oriunde
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
anumitor momente din evoluția grupurilor. Conducerea trebuie concepută ca o activitate care este în funcție atât de om, cât și de loc. 2) Accentuarea relației dintre persoană și situație, dintre trăsăturile și comportamentele conducătorului și particularitățile situației, mai mult, asigurarea potrivirii dintre comportamentele liderului și particularitățile situației. Un asemenea deziderat provine nu numai din rațiuni teoretice, adică din nevoia de a considera persoana și situația ca fiind realități complexe și dinamice, ci și din nevoi absolut practice. Viața a demonstrat că
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fost considerată ca fiind o teorie de tip normativ. Axându‑se pe posibilitatea antrenării, ea este mai degrabă în acord cu teoria lui Hersey și Blanchard, decât cu cea a lui Fiedler care, așa cum ne reamintim, propunea schimbarea situațiilor în vederea potrivirii lor cu stilul liderului. Instruirea și antrenarea liderilor în folosirea teoriei vor duce la o conducere mai eficientă, permițând liderilor să aleagă nivelul corespunzător de participare a subordonaților în procesul deciziei. Comportamentul liderului este în funcție de evoluția situațiilor, ceea ce îl determină
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau departamentele spre realizări uimitoare cum ar fi fondarea și dezvoltarea unor firme sau corporații de mare succes? Diferitele modalități explicative formulate până la un anumit moment dat s‑au dovedit a fi insuficiente. Unele dintre ele arătau, de exemplu, că potrivirea stilului de conducere la particularitățile situației ar fi cheia succesului. Nu cumva liderii ar trebui să creeze o serie de situații noi, în loc să se adapteze la cele existente, s‑au întrebat cercetătorii?) Altele susțineau că nevoile și condițiile subordonaților determină
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
eficiența prin caracteristici/criterii total diferite între ele? În mod sigur, nu! Și atunci, cărui fapt se datorează eficiența organizațiilor americane și japoneze? Răspunsul nu este greu de anticipat. Productivitatea înaltă a leadership‑ului american și japonez se datorează contingenței (potrivirii) criteriilor leadership‑ului eficient cu particularitățile și specificul celor două tipuri de societăți. Leadership‑ul american a fost practicat și a „prins” într‑o societate caracterizată printr‑o rată înaltă a mobilității individului, într‑o cultură care promovează normele independenței
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dintre acestea fiind chiar anterioare celor propuse de Thomas. Reține astfel atenția modelul propus de Lewis Pondy (1967). Autorul american, care a scris în anii ’60 − considerați ca fiind punctul culminant al teoriilor contingenței interesate nu de conflicte, ci de potrivirea/adaptarea strategiei unei persoane la cadrele și circumstanțele particulare ale situațiilor −, a postulat cel puțin două idei importante cu privire la conflict, și anume: conflictul este un fenomen natural, specific, interior organizațiilor; conflictul nu este neapărat bun sau rău în sine. # Conflictul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și a locului de muncă (redefinirea muncii; redefinirea și clarificarea rolurilor ; îmbunătățirea mediului fizic) •programarea eficientă a timpului de lucru • schimbarea structurii și proceselor organizaționale (sisteme de recrutare, selecție și remunerare) • exerciții fizice colective și programe de sănătate Scop: îmbunătățirea potrivirii dintre angajat și organizație. • socializarea anticipatorie • ameliorarea comunicării, luării deciziilor, managementul conflictelor • dezvoltarea organizațională • managementul carierei • proiectarea unei politici organizaționale competitive, axată pe tehnologii moderne de management; • efectuarea unor studii periodice de diagnoză organizațională. Scop: instituționalizarea proceselor și serviciilor de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
însoțesc mesajul verbal și sînt constituenți ai actului de comunicare. De altfel, gestualitatea coverbală este uneori denumită gestualitate discursivă. Însușirea coverbal se aplică deopotrivă fenomenelor cognitive legate de producerea vorbirii (precum mișcarea ochilor) și fenomenelor de interacțiune (schimburi de priviri, potriviri proxemice), dar nu se aplică fenomenelor ce țin de materialitatea vocii (accent, timbru, debit, intonație), cărora li se rezervă trăsătura paraverbal, și nici fenomenelor care însoțesc situația de comunicare, dar în mod clar disociabile de producerea enunțului (de exemplu, ostilitatea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
considerat drept etalon, rulând analiza factorială pe întregul set de date, la un moment de timp. Apoi, ținând constante saturațiile factorilor, la valorile rezultate din primul model, am rulat modelul pentru fiecare țară în parte și am calculat indicii de potrivire ai modelului (index of fit), asigurându-mă în acest mod că folosesc aceeași măsură pentru religiozitate în toate țările și că măsor același lucru în toate cazurile. Am repetat apoi analiză pentru momente de timp diferite (1993 și 2000) asigurându
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
talentul marelui povestitor s-a vorbit mult, ca și despre capacitatea lui de a da limbii virtuți nebănuite. Această capacitate avea drept suport, dincolo de cumpănirea magică a cuvintelor, fie că este vorba despre alegerea acestora, fie că este vorba despre potrivirea lor prin îngemănare. Respingînd bănuiala că s-ar putea considera filolog și că ar putea să discute despre limba literară de pe această poziție <footnote Vezi Mihail Sadoveanu, În legătură cu limba literară, în „Ethnos. Revistă de grai, studiu și creație romînească“, Focșani
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
gen reflectă parțial caracteristicile de gen natural ale referentului, la fel ca în multe alte limbi 5. Într-un astfel de sistem de organizare a genului, în principiu, masculinul și femininul sunt atribuite referenților animați, iar neutrul, referenților inanimați. Această potrivire generalizată între caracteristicile referentului și genul substantivului corespunzător caracterizează sistemele de gen strict semantice, destul de rare între limbile lumii. Un astfel de sistem semantic există în limbile dravidiene, printre care și limba kannada. În această limbă, sensul unui substantiv este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
numelui subiect. Prin urmare, acordul nu este direcțional, impus de un termen altuia (de exemplu, impus de nume verbului sau adjectivului), ca în teoriile derivaționale, ci static. El se obține când prin constrângeri formale se obține o compatibilitate (unificare sau potrivire) între indicii a două elemente. Aceste constrângeri nu sunt impuse de un termen altuia, ci de gramatică, de limbaj 17. Pollard și Sag (1994: 60-99) au distins trei tipuri de acord: acordul index (care are loc când indicii elementelor lingvistice
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dar având profunde rădăcini europene, care face ravagii în cele mai diverse domenii ale societății contemporane: cultură, educație, politică etc. Un expert militar american, William S. Lind, a remarcat mai multe asemănări frapante ale acestui mutant cu marxismul clasic, de la potrivirea de "principii și valori" comune până la coincidențe terminologice ("societate socialistă multilateral dezvoltată" și "multiculturalism dezvoltat", de-o pildă). "Ambele ideologii sunt totalitare", de un exclusivism și o intransigență la limită cu absurdul, frizând comicul, am zice, dacă dincolo nu s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vreo dezamăgire. Știi, scumpa mea, iarăși mă simt la capătul spațiului îngăduit de hârtie și deci trebuie să închei. Cu cea mai curată iubire, te îmbrățișez și te sărut cu mult dor și drag, al tău, Sandy. P.S. Încă o potrivire. Scrisoarea ta este începută ca și a mea de pe pagina unde ar fi trebuit să înceapă. Coincidență... Aceste rânduri le-am terminat la ora 5 și 25. Mâine le voi expedia și poate luni cel târziu le vei primi. Sunt
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de mult înnobilează inimile și sufletele scânteia de iubire pe care Dumnezeu a zidit o în fiecare din noi. Ce fericit mă simt când mă gândesc că la baza unirii noastre nu a stat nici un alt considerent decât acel al potrivirii inimilor și sufletelor noastre. Ce ne-ar folosi de am avea jumătate din lume, iar inimile și sufletele noastre nu ar fi capabile de sentimente care să ne ridice din rândul vulgului! Știu că nu importă cât a trăit cineva
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cei șapte arestați, pe 2 noiembrie 1940 au mai fost asasinați subofițerii: Ion Stănciuc, Nicolae Zăinescu, Nicolae Bularda, Gheorghe Niculescu, Constantin Popescu-Jandarmul (toți în celula 10) alături de Petre Tudor (celula 18), fost jandarm, însă arestat din greșeală, doar din cauza unei potriviri de nume. Singura victimă a masacrului de la Jilava care a scăpat cu viață a fost tot un jandarm, plutonierul Nicolae Ciurea. La 20 decembrie 1940, plutonier Sandu Mihaiu, șef de post în comuna Măgurele, a fost ridicat de Octavian Găină
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
invers citit este drac! ca și cartea de identitate identity card drac invers, cum citesc evreii de la dreapta la stînga, vine tocmai pe fruntea din fotografia în chenar mic! timpul fără prețul scris, îl capătă în interpretarea ta, crezi în potriviri? sînt însurat tot cu o Gabrielă, la Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, hramul mănăstirii, biserica în sat tot Sfinții Arhangheli! la cota 950 mi-e casa, Cozănești, pînă nu-mi iau vite mari nu cresc nici găini, rămîn în timpul trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
obiectului" cunoscut. De fapt, actul vizează "obiectul" într-un orizont propriu, înnăuntrul căruia semnificație are doar faptul că ceva este; și este "obiectul", dar numai întrucât cele două "poziții" ("puneri") logice, anume subiectul și obiectul, nu-și etalează diferența, ci "potrivirea" totală: sunt una. Orice produs al constituirii judicative apare, întâi, în acest mod: copacul din fața mea (percepția acestui copac) sau conceptul de floare. Pozițiile (funcționale) logice, S și P, par a surveni într-un moment secund, chiar dacă "obiectele" lor corespunzătoare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acolo, au fost ucise și s-au preschimbat în mucava cărți fundamentale pentru cultura română. Unică șansă pentru "ruinurile" din noul val să revină cât de cât în atenția contemporanilor. Că, altfel, nemurirea prin literatură nu-i cu putință: nici o potrivire cu tiparul străvechi. Care "soare dulce și mult mai fericit"? * M ircea Sântimbreanu a scris, de-a lungul a sute de ședințe, mii de pagini în carnetele devenite, încă de pe atunci, faimoase. Au fost editate ni se spune în prefața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
individuale sau grupale. Dimensiunea exprimată de această orientare are la un pol (5) stăpînirea, autoritatea (mastery), ce pune accentul pe acțiune activă și control (ambiție, succes, îndrăzneală, competență), iar la polul opus se situează (6) armonia, care subliniază nevoia de potrivire echilibrată cu mediul înconjurător (unitatea cu natura, protejarea mediului înconjurător, frumusețea lumii) (Smith, Dugan, 1996, p. 234). 9.10.3. Modelul lui H.D. Trompenaars Perspectiva teoretică reunită în modelul psihologului intercultural olandez include șapte dimensiuni ale sistemului de valori: universalism
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
participanții la cercetare trebuiau să efectueze evaluări reciproce ale emoțiilor exteriorizate de membrii celeilalte culturi. Totodată, H. Markus și S. Kitayama (1991) au organizat în Japonia o anchetă psihosociologică în care subiecții erau puși să aprecieze în limba propriei țări "potrivirea" a 20 de perechi de emoții diferite, care aveau o doză importantă de similaritate în limba engleză. S-a observat că unele perechi au parte de o evaluare asemănătoare, iar altele sînt considerate ca "neavînd prea multe în comun", iar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
evaluare asemănătoare, iar altele sînt considerate ca "neavînd prea multe în comun", iar dimensiunea care diferențiază între cele două culturi este angajarea-dezangajarea în relațiile sociale. Prin urmare, atunci cînd registrul relațional era unul angajant, se proba o similaritate importantă în "potrivirea perechilor de emoții", iar cînd registrul dominant era dezangajant, aveam de-a face cu diferențe substanțiale între cele două culturi ("tristețe" și "deprimare", bunăoară, erau alăturate simbolic "firesc" în SUA, dar nu și în Japonia). D. Matsumoto (1989, 1992a, 1992b
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]