2,756 matches
-
spirit eminamente ironic, niciodată dispus să înghită pe nemestecate idei primite de-a gata, decît ideea înregimentării sub faldurile (glorioase?) ale drapelului generaționist. La prima vedere, prozele scrise de Ioan Groșan în anii'80 sînt cele ale unui foarte înzestrat povestitor tradițional, obligat să se supună austerelor reguli formale impuse de moda textulistă. Epicul său cu forme rubensiene pare adesea sugrumat în uniformele desantiste, severe, lipsite de fantezie, cu două numere mai mici. Imaginația adesea excesiv de înfierbîntată a autorului este temperată
Textualismul planturos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10676_a_12001]
-
specifică unui scriitor inteligent, mereu lucid, care nu își pierde capul nici în fața sofisticatelor tehnici de asamblare a textului, nici în fața fascinantelor și adesea seducătoarelor căi ale epicului pur. În mod paradoxal, deși este un stilist de mare subtilitate, un povestitor situat binișor peste media congenerilor săi și un virtuoz al tehnicilor narative, Ioan Groșan mizează cu sublimă autoironie tocmai pe un soi de îndoială în privința calității sale de scriitor. Acest tip de realism, singurul din scrisul său referitor cu adevărat
Textualismul planturos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10676_a_12001]
-
fel, el reface întregul traseu, mai degrabă al conștiinței decît al umanității, de la Geneză și pînă la substituția sacrului prin estetic, însă înlocuiește discursul și fabulația obișnuită cu secvența definitorie care activează memoria și face din privitorul însuși propriul lui povestitor. Eva, Alungarea, Cain și Abel, Moise, Tablele legii, Dansul Salomeei, Scara lui Iacov, Maica Domnului, Ioan Botezătorul, Iisus, Sărutul lui Iuda, Flagelarea, Stigmatele, Pieta etc., dincolo de faptul că resuscită o iconografie cu o autoritate copleșitoare în istoria picturii, constituie, simultan
Vladimir Zamfirescu, între natură și cultură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10748_a_12073]
-
deopotrivă real și ireal. Evocarea produce același efect straniu ca la Sadoveanu în Hanu Ancuței. Martorii unei lumi crepusculare ne transmit ultimele ei semnale. O civilizație apusă sau un amestec de civilizații, cu reziduuri bizantine, sunt salvate în povestiri. Iar povestitorii - în principal: Milionarul și Generalul Marosin - creează impresia că vin din altă lume, acoperită sub un efect de irealitate, pentru că e o lume pierdută sau pe cale de dispariție. Reală pentru scriitor sau pentru povestitorii săi, lumea bănulesciană e fantastică pentru
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
bizantine, sunt salvate în povestiri. Iar povestitorii - în principal: Milionarul și Generalul Marosin - creează impresia că vin din altă lume, acoperită sub un efect de irealitate, pentru că e o lume pierdută sau pe cale de dispariție. Reală pentru scriitor sau pentru povestitorii săi, lumea bănulesciană e fantastică pentru cititori sau pentru ascultătorii direcți ai povestirilor. Povestirea are rol recuperator, e purtătoare a memoriei, dar nu poate instaura pe deplin verosimilitatea. Aceasta este, de altfel, una din sursele cele mai frecvente ale fantasticului
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
de bunul narator d'antan, care-ți întoarce pagina, îți potrivește ochelarii și-ți dă, dintr-o scenă en marche, atît cît poate să cuprindă o privire aruncată iute, ocoliș, împrejur. Florina Ilis delegă să vorbească soiul ăsta, ,patriarhal", de povestitor. Îi lasă pe cîte unii prinși ca-ntr-o figură de balet frîntă la jumătate, ca să-ți întoarcă binișor capul, într-o carte cu personaje duium, spre ce fac, la cîțiva pași distanță sau, dimpotrivă, în alt oraș, cine știe care alții
Train grande vitesse by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11001_a_12326]
-
care preotul luteran din Roșia aduce la cunoștința lumii destinul unei comunități și al unei civilizații (dispărute între timp) dar și unul din capitolele cele mai tulburi din istoria României. În decursul a șapte ani, debutul literar tîrziu al acestui povestitor înnăscut s-a transformat spectaculos într-un story de succes de care autorii sud-estului european nu prea sunt obișnuiți să aibă parte aici, în Apus. Originile acestei popularități literare se află deopotrivă în calitatea ,scriiturii" lui Eginald Schlattner și în
Eginald Schlattner - Viața ca poveste și izvor de povești by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11016_a_12341]
-
o mai bună percepere a relatării sale, mai întâi câteva remarci asupra limbajului utilizat. O limbă moldovenească cu iz regional, cu tendințe arhaizante și aproape total lipsită de neologisme. Caracteristică valabilă, de altfel, pentru întreaga manieră de a scrie a povestitorului Sadoveanu, dar subliniată de directa sau indirecta reproducere a modului de exprimare basarabean. O atenție specială merită acordată terminologiei utilizate pentru a desemna națiunile. Atât călătorul, cât și cei vizitați de dânsul sunt considerați moldoveni. Dacă e întrebat cine este
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
sub un unghi deformator convenabil - posterității. Un al doilea personaj pregnant al acestei piese realizate cu economie de mijloace, fără risipă de vorbe, gesturi, culoare locală. Al treilea și cel mai important este tovarășul lui Pavel, adus în cadru ca Povestitor al trecutelor întâmplări și garant al autenticității lor. S-a înțeles că e vorba despre Isus Cristos, nu cel biblic, dar cel creat și instrumentalizat dramatic de către Alina Mungiu-Pippidi. Acest "Isus" (să-l punem între ghilimele) născut de autoare are
Fictiuni by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10134_a_11459]
-
dar cel creat și instrumentalizat dramatic de către Alina Mungiu-Pippidi. Acest "Isus" (să-l punem între ghilimele) născut de autoare are blândețea modelului primar, derivată însă în slăbiciune. Multe dintre intrările lui în dialog sunt precedate de câte o indicație relevantă: "Povestitorul s-a retras într-un colț și plânge", "Isus își ia capul în mâini și începe să plângă", "Povestitorul țipă", "Povestitorul vine la ea, blând", "Isus cu blândețe". Și întregul lui comportament este al unui om răvășit de episoadele prin
Fictiuni by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10134_a_11459]
-
are blândețea modelului primar, derivată însă în slăbiciune. Multe dintre intrările lui în dialog sunt precedate de câte o indicație relevantă: "Povestitorul s-a retras într-un colț și plânge", "Isus își ia capul în mâini și începe să plângă", "Povestitorul țipă", "Povestitorul vine la ea, blând", "Isus cu blândețe". Și întregul lui comportament este al unui om răvășit de episoadele prin care a trecut, derutat, zăpăcit deopotrivă de proiectul divin inițial și de cel pe care Pavel încearcă acum să
Fictiuni by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10134_a_11459]
-
modelului primar, derivată însă în slăbiciune. Multe dintre intrările lui în dialog sunt precedate de câte o indicație relevantă: "Povestitorul s-a retras într-un colț și plânge", "Isus își ia capul în mâini și începe să plângă", "Povestitorul țipă", "Povestitorul vine la ea, blând", "Isus cu blândețe". Și întregul lui comportament este al unui om răvășit de episoadele prin care a trecut, derutat, zăpăcit deopotrivă de proiectul divin inițial și de cel pe care Pavel încearcă acum să-l materializeze
Fictiuni by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10134_a_11459]
-
Cultelor și Instrucțiunii Publice, tuturor școlilor din Principatele Române și se referea la creația populară a nației lui, privitor la „datinele poporului, de la naștere, la Înmormântare și În alte ocazii solemne”, chestionar la care a lucrat, mai cu seamă, Împreună cu „povestitorul popular” Ion Creangă, așa cum Îl denumise marele său prieten, Mihai. În ziarul Timpul din 1 aprilie 1882, Eminescu scrie o notiță bibliografică asupra revistei „Columna lui Traian”, ce reapăruse atunci, În care amintește despre răspunsurile unor Învățători harnici și conștiincioși
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
subtile. Tectonica straturilor temporale și a grupurilor sociale nu e caracterizată de mișcări violente sau de rupturi de sens și semnificație. Prozatorul a lăsat experimentalismul abrupt și provocator în seama scrierilor sale de tinerețe și s-a transformat într-un povestitor din ce în ce mai tradiționalist, care triumfă în romanul Femeie, iată fiul tău. Nimic perimat în el, astăzi! Mărturisesc că romanul m-a descumpănit la prima lectură și nici acum la a doua nu m-am dumirit ușor. }esătura epică pare încâlcită și
O narațiune rizomatică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10785_a_12110]
-
încoace, scriitorul e nostalgic, retrospectiv, concret în evocările prin intermediul povestirilor, realist, în bună măsură regionalist în recuperarea ținutului bănățean. Primul Sorin Titel e predominant vizual, autor de scenarii cinematografice, pe când al doilea Sorin Titel e predominant auditiv, un foarte bun povestitor, posibil autor de scenarii radiofonice. Simetria e, desigur, discutabilă, ca orice schematizare, pentru că există elemente comune de la o etapă la alta. Dar e evident că perspectiva socială a prozei lui Sorin Titel se deschide promițător spre ultimele romane. De asemenea
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
ploaie măruntă pe frunziș. Se auzea geamătul înăbușit al martirului, discret ca o foșnire. Obrazul victimei era îndreptat spre tavan și-mi puteam imagina ochii, privirea extatică. Am rămas cu ochiul lipit de gaura din perete. Să mă crezi, murmură povestitorul cu un murmur care te putea face să te gândești la rușine (de fapt nu-i era rușine); înainte de orice am simțit o uriașă plăcere de-a mă găsi acolo, de-a vedea ce vedeam. Tremuram; nu de teamă, nici
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
de pe alt tărîm, printre uși ce se se deschid și se inchid singure și obiecte cu forme stranii. Nichita Danilov este un optzecist atipic. Fantezist inconturnabil, poet și prozator de mare rafinament stilistic, Nichita Danilov este, la nivelul prozei, un povestitor de factură clasică (modele cele mai la îndemînă sînt Creangă, dar și povestitorii ruși) ale cărui relatări mustesc însă de simboluri, înțelesuri parabolice, intertextualitate și aluzii livrești. Oricum, nimic din scrisul său de pînă acum nu îl recomandă ca pe
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
și obiecte cu forme stranii. Nichita Danilov este un optzecist atipic. Fantezist inconturnabil, poet și prozator de mare rafinament stilistic, Nichita Danilov este, la nivelul prozei, un povestitor de factură clasică (modele cele mai la îndemînă sînt Creangă, dar și povestitorii ruși) ale cărui relatări mustesc însă de simboluri, înțelesuri parabolice, intertextualitate și aluzii livrești. Oricum, nimic din scrisul său de pînă acum nu îl recomandă ca pe un posibil autor de literatură science fiction. Mașa și extraterestrul este un roman
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
nici nu pretindea că ar fi. În scris însă avea o forță a opțiunii de-a dreptul miraculoasă. Citindu-l îți venea să crezi că desparte apele. În ultimii ani apărea din cînd în cînd la televizor, scînteietor în replici, povestitor cult și observator fără teamă al prostiilor debitate la nivel înalt. Treptat, însă, extraordinara oralitate a lui Alexandru Paleologu a intrat în reflux. Simțind că i-au scăzut puterile, acest bîrfitor de geniu, s-a retras treptat din arenă. Cînd
Dialog cu Paleologu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10832_a_12157]
-
cînd am citit Bunul simț ca paradox. Sînt în cartea asta două mici povestiri: una despre Petre Țuțea, cealaltă despre Dumitru Stăniloae. Cea dintîi vorbește despre imbecilitate, și imbecilizarea filosofilor de partid din anii deschiderii, pornind derutant de la Petre Țuțea, povestitorul ajunge la o ședință a Academiei de reabilitate filosofică a lui Blaga. Pe culoar, filosofii de partid supărați pe Henri Wald că și-a permis să-i prezinte scuze, postum, lui Blaga. ,Era deja seară. Am stat acolo ce-am
Dialog cu Paleologu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10832_a_12157]
-
a lui Jacqueline pentru Eterna Reîntoarcere și împlinirea prin recursivitate a vieții. Tot el este și cel prin care se închide circular romanul, întîlnindu-se, în final, cu primii naratori. Cu toate că lipsește o supravoce care să-i unească pe cei patru povestitori, cititorul fiind lăsat să-și proiecteze propriul fundal textual, coeziunea romanului nu este în pericol, fiind asigurată de elementele compoziționale. Ceea ce atrage atenția încă de la început este polisemia, păstrată și în română, a adjectivului din titlu. Tonul nostalgic al fiecărui
Paris - temă cu variațiuni by Oana Purice () [Corola-journal/Journalistic/3994_a_5319]
-
-ngriji de ziua de mîine”. Niciunul dintre naratori nu impune o viziune sau alta. Mai mult, ele par complementare, iar acest lucru este întărit și de stările prin care trec personajele. Inițial, anii legați de Condé apar luminoși: satisfacția primului povestitor că niciunui client al cafenelei nu i se cerea să își dezvăluie trecutul, că prezentul era singurul important; idealul spre care Jacquline se îndrepta: „ce fericire să plutești în aer și să cunoști, în sfîrșit, acea senzație de lipsă de
Paris - temă cu variațiuni by Oana Purice () [Corola-journal/Journalistic/3994_a_5319]
-
este facilă. Avem pe scenă și copii care au crescut aici, iar acum au 13 ani. Este ușor să intri în joacă, iar spectacolele sunt în așa fel făcute încât copilul să înțeleagă absolut tot. Proza este foarte clar spusă, povestitorul este tot timpul alături, iar muzica este atât de frumoasă... De asemenea, baletul, luminile, costumațiile - totul explică ce se întâmplă și atunci publicul pleacă lămurit de subiectul respectiv. Pentru a reuși în viață, un copil are nevoie de modele? Cu
Interviu emoționant cu Felicia Filip, în prag de aniversare. Secrete nedezvăluite până acum-VIDEO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41193_a_42518]
-
specială, vie, dură și directă”. Întâmplările nu sunt culese aleatoriu, ci ordonate astfel încât să alcătuiască răspunsuri la cele mai arzătoare probleme ale celor care fug „după cele necesare traiului zilnic, în sensul pur al cuvântului, ca puși la curent electric”. Povestitorii șoferi provin din diverse categorii sociale, de la analfabeți la masteranzi (deși, ironizează Khaled al-Khamissi, „nu am întâlnit încă șoferi de taxi cu doctorat”). Întâlnim, astfel, înțelepți calmi sau revoluționari agitați, vorbăreți sau taciturni, negustori buni sau visători perdanți, cerșetori mincinoși
Povești din traficul egiptean by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3862_a_5187]
-
să se asocieze. Triplu B va fi, deci, înlocuitorul lui Korczak, după cum e și înlocuitorul adevăratului bunic. Din copilărie și până la maturitate, naratoarea este subjugată de acest pseudo bunic care, conform tradiției evreiești, concurează și obține în familie rolul de „povestitor”. Însușirea lui de a născoci, de a modifica faptele, de a nu se sinchisi de inadvertențe și de a lăsa ca lucrurile să plutească în vag face deliciul familiei care se amuză discret sau mai pe față pe socoteala lui
Înlocuitorul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4079_a_5404]