1,132 matches
-
eseu, cum îi plăcea autorului să mai numească lucrarea sa, a rezultat dintr-o practică inițială de cercetări în fizică, părăsite în favoarea unor îndatoriri de a preda la universitate istoria și filosofia științei. Pentru că a reușit să vadă limitele concepțiilor pozitiviste despre știință de la mijlocul secolului trecut, ținând seama și de observațiile câtorva filosofi neoraționaliști, Th. Kuhn și-a formulat propria concepție despre dezvoltarea științei. Modelul său de schimbare a paradigmelor științei a rezultat mai mult din eforturile de unificare decât
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Anglia, sau cu proiectul secession-ului vienez. Criticul trece în revistă trei teorii principale, întrebuințându-l de data aceasta pe Guyau cu Problemele esteticii contemporane și Arta din punct de vedere sociologic, și care identifica trei categorii, trei atitudini interpretative: pozitivistă, evoluționistă și idealistă. Pozitiviștii consideră arta drept un joc, un divertisment futil, un spectacol al facultăților reprezentative, evoluționiștii înțeleg arta ca o nevoie umană vitală, iar idealiștii interpretează arta ca revelație a unei gândiri divine într-o formă, al unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
secession-ului vienez. Criticul trece în revistă trei teorii principale, întrebuințându-l de data aceasta pe Guyau cu Problemele esteticii contemporane și Arta din punct de vedere sociologic, și care identifica trei categorii, trei atitudini interpretative: pozitivistă, evoluționistă și idealistă. Pozitiviștii consideră arta drept un joc, un divertisment futil, un spectacol al facultăților reprezentative, evoluționiștii înțeleg arta ca o nevoie umană vitală, iar idealiștii interpretează arta ca revelație a unei gândiri divine într-o formă, al unui suflet într-un corp
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cu cât o operă va fi mai inutilă, cu atât ea va avea șansa de a câștiga în frumusețe, aici Theophile Gautier constituind un reper inconturnabil: "Arta supremă, aceea unde jocul atinge un maximum, este ornamentația, dragostea pentru formă". Teoria pozitiviștilor rimează cu teoria artei pentru artă a lui Theophile Gautier. Bachelin consideră că arta dezinteresată de utilitate, de bine, de adevăr conduce la diletantism la unii și la cultul exclusiv al formei la alții. Formula idealistă apropie pe om de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și a cărții lui Darwin despre descendența omului: „A fost odată o maimuță, pe vremile cele, / Trecură veacuri și părul i se făcu inele, / Pe urmă alte veacuri, și din deget pocni fantezist / Și deveni, iată, un om și un Pozitivist.“ Suntem informați că Dawrin a fost afectat îndeosebi de atacurile bine-cunoscutului scriitor Samuel Butler. Nepot al directorului școlii în care fusese elev copilul Charles, Butler a publicat în 1879 o carte (Evolution old and new, or the Theory of Buffon
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și progresează prin etape succesive. Apoi Istoria se va împărți în Istoria istoricilor care reînvie Trecutul pentru a reflecta asupra lui în prezent, Istoria teoreticienilor care caută factorul său dominant sau determinant, Istoria filozofiilor Devenirii Umanității, unele spiritualiste (Hegel), altele pozitiviste (Comte), altele materialiste în aparență (dar de fapt escatologice, ca cea a lui Marx). În secolul al XVIII-lea se operează identificarea devenirii istorice cu progresul uman, iar această idee, în ciuda lui Rousseau, capătă la Condorcet o certitudine de neclintit
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
lumea postmodernă a "gândirii slabe", flexibile și neautoritare, ca învechite, "încremenite în proiect" și, mai ales, înșelătoare și periculoase. Analiza "deficitului ideologic" și remodelarea ideologicului evoluează, așadar, pe fondul confruntării gândirii științifice și filosofice cu două tipuri de abordare: (neo) pozitivistă, inspirată de universalismul și determinismul raționalismului modern și hermeneutică, expresie a interogațiilor, redefinirilor și invențiilor ce frământă spiritualitatea modernității târzii. În timp ce cunoașterea pozitivistă și obiectivantă a servit drept bază de legitimare sistemelor stabile și realizării consensului, hermeneutica, înțeleasă ca o
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
remodelarea ideologicului evoluează, așadar, pe fondul confruntării gândirii științifice și filosofice cu două tipuri de abordare: (neo) pozitivistă, inspirată de universalismul și determinismul raționalismului modern și hermeneutică, expresie a interogațiilor, redefinirilor și invențiilor ce frământă spiritualitatea modernității târzii. În timp ce cunoașterea pozitivistă și obiectivantă a servit drept bază de legitimare sistemelor stabile și realizării consensului, hermeneutica, înțeleasă ca o cercetare a "fenomenului comprehensiunii" și recunoaștere a falimentului determinismului hiper-raționalist, a îndreptat cunoașterea spre înțelegerea pluralității, interpretarea diferenței și punerea la îndoială a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
vorba despre cultivarea rațiunii și libertății, emanciparea proletariatului, întărirea spiritului național, creșterea capitalurilor prin economia de piață și progresele științifico-tehnologice, sau despre dialectica Ideii atotstăpânitoare, spiritualitatea postmodernă a constatat eșecul metafizicii tradiționale și al "marilor povestiri de legitimare". Dacă "filosofia pozitivistă a eficienței" s-a bazat pe ipoteza determinismului, previzibilitatea evoluției sistemelor relativ închise și stabile ale căror intrări și ieșiri se aflau într-o stare de echilibru, cunoașterea postmodernă se confruntă, în schimb, cu o situație politică și epistemologică diferită
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dorință a autorului de a-și înțelege propriul demers prin apelul la metodologie, chiar restrânsă la câteva abordări precum Fernand Braudel, Structurile cotidianului, Georges Duby și Philippe Ariés, coordonatorii impresionantei Istorii a vieții private, ca formă de a depăși descriptivismul pozitivist al abordărilor de până acum asupra subiectului. Dincolo de specificul geografic și funcțional al fiecărei localități, de elementele de construcție instituțională - organizarea principalelor servicii publice - și edilitară, primul capitol sugerează un proces de modernizare oarecum simultană a reședințelor de județ din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ce țin de arhitectură sau de infrastructura rutieră, ci și la nivelul mentalităților. Aici, prefacerile sectoriale au fost, cel puțin, la fel de intense ca cele înregistrate în domeniul economic, de pildă. Mediul citadin - spațiu de expunere și înfocată promovare a „spiritului” pozitivist - a impus o regândire a „viziunii despre lume” (Weltansauung), o recalibrare a ceea ce Lucien Febvre denumea „utilajele mentale” ale colectivității. Perspectiva novatoarea asupra modului în care oamenii au gândit sau și-au imaginat lumea înconjurătoarea, ineditele provocări ale mediului social
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai puternice, i se asociază. Așa se întîmplă cu Auguste Comte 70, care anunță foarte clar că scopul său e de a pune bazele unei noi ordini politice, fondată mai ales pe "unitatea unei doctrine comune". "Din punct de vedere pozitivist, scrie Comte, orice problemă a omului constă în constituirea unității persoanei sale și a celei sociale prin subordonarea continuă a egoismului față de altruism." Același lucru îl spun aproape toți marii vizionari politici de la începutul secolului. "O societate ai cărei membri
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a Evului Mediu, perioadă privilegiată a unității spirituale și a solidarității umane, nu aparțin nici pe departe ultramontanismului catolic. Ele pot fi regăsite, susținute cu aceeași înfocare atît în textele fundamentale ale bisericii saintsimoniene, cît și devierile sale de natură pozitivistă. Desigur, nu se punea problema ca Saint-Simon sau, și mai puțin, acei nemărturisit discipol al său care a fost Auguste Comte să instaureze vechea autoritate pontificală sau să restabilească, în forma sa tradițională, creștinismul medieval. Autoritatea pontificală, creștinismul medieval nu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
la curent cu cunoștințele referitoare la fizica corpului solid și la cea a corpurilor asamblate." Această viziune aproape mesianică, pe care Auguste Comte o va clarifica, va fi susținută (nu fără a o slăbi sau o altera profund) de posteritatea pozitivistă... Rezultă că acest apel la reconstituirea unei noi consubstanțialități între credință și știință, această dublă condamnare, a științei pe cale de a se laiciza cu totul, și a credinței religioase pe cale de a se înstrăina din ce în ce mai mult de evoluția gîndirii științifice
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
vieții va fi religia, care îndrum omul spre o trire dincolo de valorile curente ale viații, spre confundarea în absolut, prin diferite ci ale sentimentului, extazului mistic, autoritții bisericești sau rațiunii teologice. Analiza religiozitții omului este remarcabil întreprins pentru un spirit pozitivist, punând laolalt și confruntând explicațiile etnologilor ca și ale antropologilor ori istoricilor ca James, Scheler, Otto, Gilson, mrturisirile sfinților și înțelepților, pentru a desprinde, mai ales cu ajutorul recomandrilor Sfântului Jean de la Croix, sensul de renunțare la tot ce e pmântesc
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
lui Turgheniev și-a atins scopul. Probabil, după cum atestă numeroasele proteste și rectificări pe care aceasta le-a provocat, noua generație a fiilor nu era deloc indiferentă la principii. Numai că acestea erau deja altele: erau cele ale noii viziuni pozitiviste și materialiste asupra lumii. Dar, oricum ar fi stat lucrurile, definiția lui Turgheniev s-a dovedit eficientă în surprinderea unei tendințe prezente în cultura și în societatea rusă de atunci. De altfel, termenul nihilism mai fusese folosit, fie în alte
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
aici transpare, alături de Kulturpessimismus, exigența depășirii sale și a vindecării patologiilor nihiliste ale modernității. Deja înainte de Declinul Occidentului apăruse un răspândit disconfort, care în curând se va traduce printr-o reacție deschisă față de cultura burgheză a epocii wilhelmiene, față de viziunea pozitivistă asupra lumii și față de încrederea optimistă în progres, care caracterizau "la Belle Époque". E de ajuns să ne gândim la iraționalismul tulbure și opac, inspirat de filozofia romantică a lui Carus, la cercetările de mitologie ale lui Bachofen și la
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
școală? 2. Care sînt cunoștințele, atitudinile și comportamentele actorilor sociali față de parteneriatele școală-familie-comunitate? 3. Ce procese sociale produc aceste comportamente? 4. Care sînt pattern-urile relațiilor dintre comportamentele caracteristice? 5. De ce pattern-urile identificate se manifestă în acest fel? Perspectiva pozitivistă, cantitativă a cercetării își propune următoarele ipoteze de testat: 1. atitudinile și practicile educative ale părinților sînt dependente de aspecte structurale ale familiei cum ar fi categoria socio-profesională de apartenență a părinților, nivelul de studii, socializarea primară realizată în mediul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Konstanz afirma că importanța "revoluției" lui Flaubert în istoria reconfigurării conceptului de "mimesis" constă în insolitarea percepției, care dezvăluie cititorului "dependența experienței de clișeele de limbaj", în timp ce, "prin fenomenalizarea acțiunii, se dezvăluie aparența teleologică a desfășurărilor istorice, zdruncinând astfel încrederea pozitivistă în transparența cauzală a universului" (idem, p. 159). Aceeași idee o întâlnim reformulată, din perspectivă psihanalitică, în clasicul studiu semnat de Marthe Robert, Romanul începuturilor și începuturile romanului, traducere de Paula Voicu- Dohotaru, prefață de Angela Ion, Editura Univers, București
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Sărbătorescul vestit de colindători are menirea să vindece toate durerile lumii. De aceea cunoaște periodicitate și se caracterizează prin dăruire de sine și prin amplă participare. Fastul strălucitor și tăria în credință au trezit comentarii pe tonalități variate; din partea gîndirii pozitiviste și sociologizante. Dar este un alt aspect al problemei; mai ales că angajează problematica existenței și a morții, esența oricărei religii, ca și a științei, dar cu instrumental propriu și cu rezulatate pe măsură. A. Dumnezeu cioban Unde s-a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și se rămîne la nivelul ipotezelor. Problematica morții face și ea parte din seria aventurilor gîndirii. De multă vreme a fost transferată în laboratorul prelucrărilor ficționale, nefiind posibilă nici abordarea pe calea experimentului pur științific, nici speculațiile filosofice de tip pozitivist. Aceste mari probleme, sortite să rămînă încă deschise peste multe generații, sunt și ele „construcții” epocale, cu nimic mai prejos față de piramidele egiptene, de Iliada, de zgîriie nori, de Internet etc. Miorița, am mai spus, este un răspuns românesc la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a fi aplicată în colecțiile de folclor”. În accepțiunea patruzecioptiștilor, în general, inclusiv a lui Vasile Alecsandri, operațiunea de „reconstituire” era asociată înainte de toate artei și inspirației (asemenea divinației) și în ultimul rînd științei. Termenii tehnici încă nu căpătaseră rigoarea pozitivistă pe care urma să le-o asigure filosofii Condorcet și August Comte. Așadar, se considera că nu oricine are competența să pătrundă tainele trecutului, nici chiar istoricul cel mai bine pregătit, bazat pe documentație sigură. Competențele erau ierarhizate după o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
poate oricînd reconstitui trecutul întunecat”. Cum „arhiva” există, transmisă mistic peste veacuri, în forme mai mult sau mai puțin coerente, nu rămîne decît să fie „cercetată” de către oameni inspirați, pentru „reconstituirea” și înțelegerea timpurilor trecute. Pe acest fond sentimental, deloc pozitivist, se proiecta imaginea culegătorului de documente ale oralității, după tradiția fantezistă (dar bine articulată „științific”) a autorului italian. Culegătorul de folclor, neapărat poet, avea datoria să îndepărteze acele elemente de compoziție bănuite că ar purta urme mai noi de cultură
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
conceptelor de schimbare socială, modernitate, postmodernitate și tranziție spre epoca izomodernă. Grila analitică asumată se dovedește deosebit de fructuoasă în analiza raportului dintre raționalitatea asociată modernității și cunoașterea sociologică: lucrarea nu limitează sfera conceptului de raționalitate la sensul conferit de tradiția pozitivistă, care supune teoria la restricții privind procesul de testabilitate și falsificabilitate (Popper), ci include și dezvoltări mai recente din antropologia culturală, teoriile interpretative și teoriile sociale postmoderne. În felul acesta autorul izbutește să pună în lumină o serie de dimensiuni
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
la relația dintre text și teorie. Concepută ca un set de instrumente, ca un mijloc de a exprima și specifica reacțiile interpretative față de un text, teoria prezentată aici nu pretinde vreo certitudine. Această teorie "instrumentală" nu derivă dintr-o dorință pozitivistă de cunoștințe empirice absolute; ea țintește exact în direcția opusă, de vreme ce interpretarea, care nu-i absolut întîmplătoare atît timp cît interacționează, sau ar trebui să interacționeze cu un text, este practic nelimitată și liberă de unde nevoia unui discurs care să
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]