19,664 matches
-
ale acestui filosof apare în sfârșit în românește, în traducerea lui Radu Gabriel Pârvu, la Editură Trei. Das Ressentiment im Aufbau der Moralen, devenită în varianta autohtonă Omul resentimentului, desparte infinitezimal în atâtea părți câte este nevoie un fir de praf care a gripat multe rotite și roți mai mari ale istoriei. Cei doi clasici ai analizei resentimentului - fiecare dintr-altă perspectiva disciplinară - sunt, cum bine se știe, Friedrich Nietzsche și Max Scheler. Primul tunase incriminator - ne amintim atât de bine
Profesionistii dispretului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17925_a_19250]
-
justificam încălcarea regulii. Recurgem la argumente uneori subtile, de cele mai multe ori puerile, interpretăm, sucim lucrurile, si pe față și pe dos, pentru că ceva din noi pare să ne spună că nu e bine dar, dacă tot am făcut-o, aruncăm praf în ochii altora, doar, doar n-o să observe. Ei uite că observa, si inca al dracului de bine. Acum După șaptezeci și ceva de ani avem posibilitatea să demonstrăm că suntem în stare să respectăm regulă. Se spune că pentru
Lipsa de respect fată de regulă by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/17944_a_19269]
-
așteptat ceva timp. De fapt, ce anume se întîmplă? Să-l lăsăm pe cel în cauză să lămurească împrejurarea: "Cîteva luni mai tîrziu, spre sfîrșitul verii lui 1941, am revenit din rusia istovit și bolnav, după îndelungate luni petrecute în praful și în noroiul imenselor șesuri cuprinse între Nistru și Nipru. Uniformă îmi era uzata, decolorata de soare și de ploaie, pe de-a întregul impregnata de acel miros de miere și de sînge care este aroma războiului în Ucraina. M-
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
a Combinatului siderurgic de la Călărași. Dispărînd circumstanțele care au făcut posibilă o asemenea apariție și forțele artificiale care au oxigenat-o o vreme, după l990 această utopie propagandistico-patologică a intrat în colaps. Încet, încet, pește viscerele sale, pește schelet, pește praful de cărbune și pește straturile tot mai groase de rugina, s-a lăsat tăcerea. Simpozionul de sculptură a venit, în acest context, ca un ceremonial de înmormînare și că o invitație la o altă viață. Spre deosebire, așadar, de Simpozionul
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
consilii de administrație grase, ciolaniada odioasa, în care lăcomia endemica a pedeseristilor și-a dat mâna cu profta de înavuțire tot mai nesățioasa și la oamenii Convenției Democrate, induc un mesaj apocaliptic: domnilor, din țara asta trebuie să se aleagă praful, așa că înfruptati-vă cât mai puteți! Detest să mă plasez pe poziția sorcovelilor patriotice ieftine, cu un grețos iz de circ politicianist, pentru că aici e vorba de cu totul altceva: de însăși supraviețuirea țării. Dacă acest jaf bestial nu se oprește
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
de mic. Am scos limba. - Și tata tău cum e? S-a purtat elegant. A admis că e năsos și are ciorapii cîrpiți. Și am convenit și eu ca e bun, pentru că ne dădea halva. - Dar Măricica? Am facut-o praf amîndoi. Toanta, șleampăta, clăpăuga, am distrus-o. Ne-am distrat ceva... Fredi rîdea că la teatrul cu șfori, parcă dăduse strechea în el, se agață de crengile părului și-și dădea drumul. După care, se caută la coiut. - La mine
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
Dezabuzat, plictisit, poetul înscenează comedia anodinului: "Mă gîndesc la fericire/ că la o bucată de cherestea./ Una uscată și veche,/ lăsată în plată Domnului într-un colț uitat de lume,/ Fericirea asta nu mai are miros de rășina,/ doar de praf, gîze și cenușiu./ Rugoasa și uscată că inima,/ așa o simt/ și mi se face pielea de găină.// Stau pe muchie și mă uit prin pîlnia asta de fereastră/ la părul din curtea baboiului:/ nu e adevărat, așa de frumos
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
aici o stare de agitație și o vînătoare de oportunități de tot soiul, de o vitalitate amețitoare. Se vînd și se cumpără de toate. Dacă plouă, pe jos e o mîzga lunecoasa, iar dacă e uscat, curentul îți dă cu praf în ochi, prin atacuri neașteptate. Cerșetorii te abordează cu tonul controlorilor de bilete din autobuz, dinspre Hale vine miros de mititei și se aude o muzică de un optimism sfîșietor. O femeie vrea să-ți vîndă o pisică de acoperiș
Oborul din Bucuresti by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18047_a_19372]
-
împușcarea și că dacă nu cu vreo voluptate, atunci cu o dedublare lipsită de orice emoție. Împrejurare ce i-a dat, măi pe urmă, mult de gândit. În fapt, coșmarul este un oaspete rar, iar dacă și-ar îndesi vizitele, praful s-ar alege din forța să de șoc. Cand nu este patologic, urmare a alterării sănătății, pugnacitatea și-o asigura tocmai prin neasteptata-i apariție. Geniul sau este unul actoricesc, cu maximă reușită în starea de confuzie pe care o
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
cupele de Baccarat sînt, și ele, mai multe sute, porțelanul farfuriilor vine de la Limoges, alternate cu vase de Săvres. Își face intrarea amfitrionul cu o prăjină în mîini. Elită îl urmează emoționată și Marele duce doboară, dărîma, sfărîmă și face praf cu prăjina tot, în ovații și urale". Și o alta mostră, care te îmbie să pui în paralelă figură unui Ivan cel Groaznic sau Petru cel Mare cu figură poetului și pamfletarului român, și el tar năzuros al raporturilor nu
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
Nu e întâmplător nici că patrioți (dovediți și ultradovediți de faptele lor mărețe, nu-i așa?!) de calibrul Negoiță, Cazimir Ionescu, Ninosu, Tărăcilă și alte personaje angelice au putut răsufla ușurați: votul lor contra e cea mai bună prefigurare a prafului și pulberii ce se va alege de Legea accesului la dosarele de securitate. Nu numai ei, dar și cohorta turnătorilor fără număr aciuiți prin funcții înalte "de partid și de stat" pot jubila: cel mai inflexibil dintre adversarii totalitarismului securist
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
cetățile moderne: Fès-ul, dar mai ales Tangerul, ăncrucisare a civilizațiilor, miraj al Europei și limită extremă a lumii arabe... Tahar Ben Jelloun e ăndrăgostit de Tangerul sau; de cafenelele ăntunecate, ănvăluite an fumul pipelor cu "kif", de străzile ănecate an praf, de cocioabele cu pereți leproși, cu miasmele fetide și briză care bate dinspre Atlantic. Cu traficanții săi, cu drogurile, cu Răul care poate lua o mie (și una) de chipuri. Cu coșmarurile pe care le produce. ăntr-un fel, Noaptea greșelii
A 1002-a noapte... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17427_a_18752]
-
substanța primă a începutului... Se spune,... se mai spune că, auzind primul dangăt al clopotului vestind moartea lui Stalin,...un activist bătrîn mai slab de înger, - dacă or fi avînd și ei îngeri ca ceilalți, căzu brusc în genunchi în praf, smerit, învins de solemnitatea momentului... Clopotul se legănă, bătu o dată, rar, de două, de trei ori; pe urmă ceva mai grăbit; deși, nu mult; însă toți avură impresia, că el, clopotul, parcă ar fi știut că nu mai avea multe
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
refuzată pînă la capăt), comparată cu bolovanii sfărîmați de tată în mină; e o materie lipsită de har, brutală, materie în stare pură, materie venită din adîncuri infernale. Ceea ce se așează peste ei, peste toate cele atinse de mamă, e praful - cît al pietrei, cît al tăcerii - iar nu harul. O Sfîntă Familie rescrisă invers, damnată. Blasfemie, textul lui Pasquali se vrea asta, contînd probabil și pe implicațiile contextuale mai dificil de sesizat de către un cititor străin, însă: pentru că o asemenea
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
trup nici în oglinzi (scena coșmarescă a oglinzii goale dinaintea ochilor lui revine în narațiune spre a semnala efortul eșuat al eului de a prinde contur), iar absența oricărei mîngîieri materne se adaugă procesului negării trupului: mîinile mamei ating piatra, praful, obiectele inanimate ale casei, ele numără pastilele unei boli de neînvins, dar nu se roagă, nu ating, nu brodează (caietul vechi al mamei - ca ucenică într-un atelier de brodat - devine obiectul jocului, visului, evadării copilului), nu creează nimic. Mîinile
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
legămăntul? Ce-am rupt vreodată, aspru sau perfid? Ești Musaget și șunt Apollonid. Deci drumul nostru-alături să-mplinim: Ne tragem dintr-o spița; ne iubim! Peste două zile șosea răspunsul lui Călinescu: "Am scos din cui lira mea plină de praf, dar instrumentul e cu totul dezacordat, ăntrucăt acum toate atențiile mele șunt pentru orgă la care execut ăScrinul negruă. Ca să nu las să treacă o penibilă tăcere, ați scriu, provizoriu, o explicație an proza. N-am crezut niciodată că lealul
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
negri, în buzele de garoafe și în buricul cu polen al romanțelor. Cînd vii din tîrg, si vii din tîrg, desigur (căci oamenii din viile de primprejur nu vizitează niciodată cimitirul), respiri proaspăt sănătatea bălăriilor și-ți cureți plămînul de praful de pe șosea. Te simți atît de bine printre pietre! Conștiința ta uită mecanică cea de fiecare zi și creierul capătă ceva din vagul vegetal al măduvei de copac. Și ai vrea atunci să rămîi alături, cu stîrvul paralel spre celelalte
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
tempereze prin 1996, 1997 să devină critici infinit mai inclemenți ai guvernării actuale, nu le pot răspunde decât cu un zâmbet amar. N-am nici un fel de satisfacție să constat că din promisiunile gongorice ale campaniei electorale s-a ales praful și pulberea. Nu mă încearcă nici o bucurie să-mi văd confirmate profețiile cele mai negre. Nu resimt drept un triumf retrimiterea României între țările suspecte de-un bolșevism primitiv și iremediabil. Nu mă încălzește deloc ideea că va trebui s-
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
să se abată pe la țară, prin noroaiele în care se zbate "electoratul" (lingușit doar în preajma alegerilor!), mai toți politicienii se lăfăie în jeep-uri ultraluxoase. Sigur că gropile, drumurile desfundate din București și din celelalte mari orașe ale țării fac praf suspensia oricărei mașini normale. Însă de aici până la a face din jeep noul semn al înavuțirii, dar și al bădărăniei, al lipsei de stil, e un drum lung. E amuzant (dar și ridicol) să vezi cum domni cu burți cât
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
de imagini poetice, de violență, neputința și stranietate, de ritualuri și spargeri de șabloane, cu surprinzătoare răsturnări de situație, toate aceste gânduri regizorale pun asupra spectacolului amprenta modernității. Decupajul resimte influență celui cinematografic, ăn sens benefic, alungând, ăn același timp, praful care s-a așternut, totuși, asupra textului. Se vede că spectacolul este făcut de o echipă, plecând de la scenograful Sica Rusescu și până la o parte dintre actori, echipa cu care Gabrea a lucrat și la Maria Callas. Inspirat a fost
Invitatie la dansul mortii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17487_a_18812]
-
generează modificări ale interiorului, contribuind la alienarea individului. Un decor ostil, orwellian, de era atomică - asa arata capitala României în plină iarnă: vântul care șuiera prin scheletele "ctitoriilor" de tot felul, maidanele acoperite cu rămășițele bisericilor prăbușite "în nori de praf roșiatic, sub izbitura de berbece obscen a buldozerelor", "străzile murdare, trotuarele înstelate de scuipați uscați, vitrinele goale sau pline de marfuri prăfuite, blocurile sure cu pereții prematur scorojiți, ca și cum din ceruri ar fi curs tot timpul asupra lor zoaie și
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]
-
epoca, al lui D. V. Barnoschi, Fecioarele orizontale). Criticul de la Convorbiri literare își propune a scoate la iveală o suită de aspecte mai puțin cunoscute ale "vieții literare îndrumate de partid" (e drept că extrem de multe fapte zac încă sub praful uitării pe care a-nceput a-l sufla mai cu temei, între puțini alții, d-na Ana Selejan, despre care am scris și nădăjduim să mai scriem), isprăvi ale transformării "stahanovismului muncitoresc" într-un "stahanovism cultural". E răsfoita astfel o
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
artei, cu imperfecțiunile de rigoare, realitate care mi-a anulat teza mai sus amintită. Spațiile, în fond și ele niște convenții, sînt numite: "să zicem că ăsta este castelul x...", cade o poartă care se transformă într-un nor de praf, în patul conjugal al părinților lui Alfons, patul în care va fi pro-creat protagonistul nostru. Sau: sîntem la hanul y, o plăcuță ne anunță locul acțiunii, Venta Quemada. Scenografii Irina Solomon și Dragoș Buhagiar au imprimat un anume ritm prin
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
pentru protagoniști - niște ăhopa-mitică" ce pică mereu în picioare - ci pentru masele de alegători, manipulate și manipulabile). Aceste consecințe se simt și pe scenă, dincolo de valul parodic și satiric care se coboară în interpretarea regizorului și dincolo de lungimi și redundanțe. Praful secolului trecut, depus și pe alte montări, este voios risipit de ritmul alert și trepidant imprimat de Tocilescu, ritmul aiuritor al sfîrstului nostru de secol. Caragiale, contemporanul nostru ne ăstrigă" regizorul, parafrazîndu-l, parcă, pe Jan Kott. Două roluri sînt impecabile
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
de succes la publicul larg și chiar la cel cultivat. Ceea ce s-a și petrecut cu ultimul român al lui Günter Grass Ein weites Feld a "O poveste lungă" a considerat prima scriere epica de anvergură de dupa unificare. Făcut literalmente "praf" în paginile influentului săptămânal "Der Spiegel", românul s-a vîndut foarte bine, iar Günter Grass a făcut săli pline în turneele de lecturi publice. Acum, nedorind să lase la voia întîmplării accesul publicului la această nouă carte a lui Günter Grass
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]