802 matches
-
mai rea chinuire decât acelea, decât toate drept aceea... și pedepsirea vinovatului din dragoste este mai mică". În cazul beției vraciul expert va trebui să chestioneze despre "nebuniile beției și alte semne de om beat" dovedind caracterul lor patologic. Legislația (pravilele) conferă responsabilitate alienaților, luând totuși unele măsuri și formulând rezerve. Astfel, iresponsabilitatea este totală în cazurile clare ("când va fi neștine nebun și den afară den minte... să nu i se dea nici un fel de certare pentru că ajunge-i lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a aplicării acestei prevederi, cu excepția aceleia amintită mai sus, a execuției înaltului prelat Gheorghe, dar care a fost, se pare, o înscenare. În fața judecătorului femeile au o situație favorizată "de vreme ce este mai proastă și mai lesne spre cădere decât bărbatul" (Pravile). Plătesc și ele, cu capul, numai sodomia (conviețuirea cu animale), dar în rest pedeapsa este mai mică, chiar pentru incest. Aceeași situație pentru minori. Se judecau procese de viol ("sila"), condamnarea fiind în funcție de împrejurări, în care acuzatul dovedit alienat era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ca pe-o aspră cărare de munte Pândită de capcane, vânată de primejdii, Pe care, copil, a-nvățat să le-nfrunte Încingând toate armele De cavaler ne-nfricat al nădejdii. A crescut odată cu timpul rănit De fulgerul ideilor, de întrebările mântuitoare. Pravilă i-a fost glia fierbinte a țării. Cu ochii izvoarelor a văzut în partid Înălțimea poporului care niciodată nu moare. Numai el a smuls din pământ, Cum se dezgroapă, primăvara, vița de vie, Într-un mănunchi de lujere îngemănând Seva
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
e măreața clădire a mânăstirei Golia, în prima sa formă. E în același timp epoca lui Miron Costin, a Mitropolitului Varlaam, a Sinodului bisericii orientale și a Soborului clericilor din ambele principate pentru acțiunea contra propagandei calvine. E epoca primei Pravile, a primei "Cărți românești de învățătura pravilelor împărătești", a "Răspunsului la Catehismul calvinesc" și altor cărți de preț; și mai ales a primelor școli, cu învățătură temeinică slavonă, greacă și română. Dar "...când țările se suie la mari bișuguri, zburdează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
prima sa formă. E în același timp epoca lui Miron Costin, a Mitropolitului Varlaam, a Sinodului bisericii orientale și a Soborului clericilor din ambele principate pentru acțiunea contra propagandei calvine. E epoca primei Pravile, a primei "Cărți românești de învățătura pravilelor împărătești", a "Răspunsului la Catehismul calvinesc" și altor cărți de preț; și mai ales a primelor școli, cu învățătură temeinică slavonă, greacă și română. Dar "...când țările se suie la mari bișuguri, zburdează hirea omenească; și zburdăciunea naște păcatul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
știe. Fără ea n-am fi avut nici pe cronicari nici slaba mișcare literară (datorită acestora și lui Dosoftei și lui Dimitrie Cantemir) nici uma-nizmul pe care-l reflectă mai ales cronicile nici timidele încercări de disciplină legislativă (cu introducerea pravilelor) nici tot începutul de redeșteptare, de înțelegere a vieții noastre proprii, a senzului și destinului ei, care ne-au dus, peste atâtea piedeci, suferințe și mizerii, la progresele târzii și relative de mai pe urmă. Din tot ce datorim acestei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
1758-1841) -, dar nu de dragul curățeniei, ci pentru a alunga duhurile necurate care, În timpul nopții, s-au așezat pe unghiile sale” <endnote id="(682, p. 55)"/>. Vorbind despre respectarea normelor de igienă rituală, despre tradiția „spălării cu Îmbăiare” În baia rituală, Pravila lui Matei Basarab (1640) consemnează starea de sănătate a evreilor : „În ovrei, puțini vei afla betegi și, cum am zice, mai nici unul, pentru că păzesc această poruncă ce le poruncise Moisi” <endnote id="(461)"/>. „Despre igienă [jidanii] au destule noțiuni Încă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
inclusiv a celor etnico- erotice) În arta vizuală românească <endnote id=" (910)"/>. Legături primejdioase Este evident faptul că o relație erotică Între, de exemplu, un țăran român și o „ovreică nebotezată” putea să aibă loc mai mult În taină. Vechile pravile românești interziceau sau descurajau cu asprime „mestecarea de sânge”, care se producea prin „Împreunarea cu o jidoavcă” <endnote id="(39)"/>. „Nu se cade pravoslavnicului să se Împreune cu femeia eretică”, prevedea Pravila lui Matei Basarab de la jumătatea secolului al XVII
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să aibă loc mai mult În taină. Vechile pravile românești interziceau sau descurajau cu asprime „mestecarea de sânge”, care se producea prin „Împreunarea cu o jidoavcă” <endnote id="(39)"/>. „Nu se cade pravoslavnicului să se Împreune cu femeia eretică”, prevedea Pravila lui Matei Basarab de la jumătatea secolului al XVII-lea <endnote id=" (52)"/>. În cazul În care păcătuiește cu o evreică, creștinul este amenințat că-și pierde sufletul ; ca Într-o snoavă populară, Ruhălă și Mesia, publicată În 1858 : „Cum se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este „prins În fapt” (adică În flagrant delict), „fiindu cu șalvarii lăsați”, iubindu-se cu Rașelica, fiica jupânului cârciumar Moișă sin Bercului și a jupânesei Malca. Crezându- se că actul s-a produs „cu sila”, tânărul boier este „judecat după Pravilă”, riscând „să-i taie gealatul mădularul vinovat În priveliștea târgului, c-așa zicea la Pravilă pentru asemenea alunecări” <endnote id="(856)"/>. Dar adevăratul scandal izbucnea abia În cazul În care legătura erotică se materializa printr-o căsătorie. Și aceasta, evident
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Rașelica, fiica jupânului cârciumar Moișă sin Bercului și a jupânesei Malca. Crezându- se că actul s-a produs „cu sila”, tânărul boier este „judecat după Pravilă”, riscând „să-i taie gealatul mădularul vinovat În priveliștea târgului, c-așa zicea la Pravilă pentru asemenea alunecări” <endnote id="(856)"/>. Dar adevăratul scandal izbucnea abia În cazul În care legătura erotică se materializa printr-o căsătorie. Și aceasta, evident, din cauza ambelor părți. „[Evreii din satul Rozavlea] o avut femei frumoase și de omenie - Își
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ar fi Însurat cu o moldoveancă, domnul Îndată poruncea să i se pună pe cap un cerc de aramă Înroșit În foc și deci Îl omora În felul acesta” <endnote id="(655, p. 79)"/>. Nu doar legile nescrise și vechile pravile din secolele XVII-XIX interziceau căsătoriile mixte dintre români și evrei, ci și legislația rasială din timpul unei Românii În care se instauraseră dictatura și etnocrația (1938-1944). Nichifor Crainic - ideologul „statului etnocratic” - credea În 1938 că „e o profundă Înțelepciune În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legile bisericești din epocă le interziceau creștinilor să primească mâncare sau băutură de la evrei. „Acela care se va mânji primind din mâna unui evreu vin” sau alte produse „pe care un creștin nu trebuie să le guste” - se prevedea În Pravila bisericească tipărită la Mănăstirea Govora În 1640 - „are datoria să cheme preotul care să-l binecuvânteze, după care se va putea atinge de ele” <endnote id="(125, pp. 39-40)"/>. Totuși, pe la 1654, pe moșia Cantacuzinilor din județul Iași este atestat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu dezgust sunt siliți a cumpăra carne de la evrei” <endnote id="(276, p. 82)"/>. Nu trebuie să ne mirăm prea tare. Secole de tradiție religioasă au produs, din ambele părți, această „distanță culinară” dintre „noi” și „ei”. De exemplu, În Pravila bisericească (tipărită la Mănăstirea Govora În 1640) se spune că „un creștin nu trebuie să guste” mâncăruri sau băuturi „primite din mâna unui evreu”. Creștinul „are datoria să cheme preotul, care să-l binecuvânteze, după care se va putea atinge
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
exagerat, pentru o glumă proastă a unor bețivi netrebnici, s-a hotărât ca „patru [inculpați] să se omoare prin spânzurătoare, iar pe patru să se trimeată la groapa ocnei pe toată a lor viață”. Sentința s-a dat pe baza Pravilelor Împărătești (Vasilicale, de la Sfântul Vasile cel Mare citire, secolul al IV-lea), fapta lor fiind asimilată cu „prădarea de lucruri sfinte (hierosolie)”, care „se pedepsește cu moarte”. În urma unei jalbe adresate domnitorului Moldovei Mihail Sturdza de către „toată nația evreească din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 486)"/>. Aceste credințe sunt totuși blânde față de canoanele bisericești de la mijlocul secolului al XVII- lea, care aruncau anatema asupra celui care „va face taină cu ovreii și le va zice frate sau va mânca cu dânșii, fiind altă seminție” (Pravila de la Govora, 1640 ; <endnote id="vezi nota 52"/>). În Banat și Transilvania, astfel de interdicții erau prevăzute, În secolul al XVIII-lea, În legislația laică : „Evreilor nu le este Îngăduit, sub nici un pretext, să găzduiască peste noapte un creștin” sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ștefan la urcarea pe tronul Moldovei către boierii baroniți, dregătorii corupți și lichelele politice, "hiclenii"ce jefuiseră țara clădindu-și huzurul pe sărăcia și nemernicia oamenilor. Și, Ștefan a făcut din Moldova o țară în care domnea ordinea și dreptatea pravilei; o țară nouă, puternică, înfloritoare. Cine "pohtea" să întoarcă din mers cursul vremurilor noi, avea a face cu sabia și cu "țapa" de nu se putea altfel. El considera că Domnul unei țări trebuie să fie, totdeauna și în toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fost un reformator, un ziditor, el nu a fost numai un genial strateg și viteaz războinic; a fost și un înțelept cârmuitor și harnic gospodar al țării; abil diplomat; ctitor și original constructor de biserici, cetăți și târguri; legiuitor de pravile și necruțător judecător; a încurajat arta, cultura, istoriografia, a dezvoltat negoțul, meșteșugurile; s-a înconjurat de colaboratori "vrednici", într-un cuvânt, a ridicat o Moldovă nouă, înfloritoare, puternică, liberă adevărat "miracol moldovenesc" al veacului. Pe drept cuvânt se poate spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cât colo: Am dat al treilea salvconduct cu privilegii neguțătorilor brașoveni: "Liberi sunt să facă negoț bun, cu câștig. Pot veni în Moldova cu inima ușoară, că n-au a se teme de vreo sminteală: drumurile-s sigure, vămile după pravilă, și negoțul cinstit"! Mi-am pus obrazul!... Și iată! Măria ta! intră Mihail spăsit, ploconit. Poruncit-am să fie stârpiți tâlharii din Țara Moldovei?!?! Da au ba?! exclamă sever Ștefan. Și când se încruntă Măria sa... Tăutu îi sare în ajutor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
apoi, țipă: "Ia-l de pe mine!"... Silnicia-i dovedită?! întreabă el sever. Dovedită! Fătucile erau neîncepute. Nu se lăsau, țipau, se zbăteau și le-a tăiat țâțișoarele cu cuțâtu... Lepădătura, răbufnește Ștefan încrâncenat, de cuțât o să aibă parte! Cum cântă pravila, logofete?! "Pentru necinstire de fată-mare, au muiere, prin silnicie, fără bunăvoia ei: tăia-i-se-va lui scârbavnicul mădular răufăcător...", recită el lecția bine învățată. Deci, "mădularul răufăcător jos"! Întocmai, "mădularul"... Strâmbă judecată, logofete! Păi... e după pravilă, cuvânt cu cuvânt... Pravila-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o să aibă parte! Cum cântă pravila, logofete?! "Pentru necinstire de fată-mare, au muiere, prin silnicie, fără bunăvoia ei: tăia-i-se-va lui scârbavnicul mădular răufăcător...", recită el lecția bine învățată. Deci, "mădularul răufăcător jos"! Întocmai, "mădularul"... Strâmbă judecată, logofete! Păi... e după pravilă, cuvânt cu cuvânt... Pravila-i bună, județul logofătului, ba! Cât face unu' și cu unu', logofete? Ștefan buchisește pe degete: O fecioară, un mădular!... Două fecioare, două mădulare! Două, logofete, două! și Ștefan îi scoate ochii cu două degete rășchirate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cântă pravila, logofete?! "Pentru necinstire de fată-mare, au muiere, prin silnicie, fără bunăvoia ei: tăia-i-se-va lui scârbavnicul mădular răufăcător...", recită el lecția bine învățată. Deci, "mădularul răufăcător jos"! Întocmai, "mădularul"... Strâmbă judecată, logofete! Păi... e după pravilă, cuvânt cu cuvânt... Pravila-i bună, județul logofătului, ba! Cât face unu' și cu unu', logofete? Ștefan buchisește pe degete: O fecioară, un mădular!... Două fecioare, două mădulare! Două, logofete, două! și Ștefan îi scoate ochii cu două degete rășchirate. Păi... n-are decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cuvântă Ștefan dur, nemilos. Mâna nu-i tot mădular?! Mâna cu care le-a tăiat?! Cunoști un mai scârbavnic mădular răufăcător?! El fură! El lovește! El ucide!... "Tăia-i-se-va lui și aiest al doilea mădular răufăcător!" rostește el poruncitor. E după pravilă?! E! E după dreptate?! E! Apoi, așa sângerat, cetluit în obezi, să fie dat în târg, să-l scuipe, să-l bată prostimea cu scârnă și alte batjocuri. Să fie învățătură celor ce-or pohti să ticăloșască asemenea. "Cine-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu mai tremure în dosul ușilor ferecate. Când am venit în Moldova, am găsit o țară tâlhărită, chinuită, ticăloșită... Cu ce crezi c-am făcut rânduială? Cu duhul blândeții? Cu busuiocul milosteniei? Nu! Cu nemila! Cu biciul! Cu biciul nemiloasei pravile! Și de nu s-a putut altfel... și cu săcurea! "Unde-i lege, nu-i tocmeală"! Și Iisus a pus mâna pe bici... Buruienile cresc repede și înăbușe florile... Crezi că n-aș vrea să fiu "Pâinea lui Dumnezeu?" Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
seara, în spurcăciune. Să se sature! Văleu!!... Nu-i mai trebuie "turcească" câte zile o avea! Vezi bine, sunt crud! Trebuie să fiu! Crud și nemilos! Când o învăța omul, singur, să păstreze omenia din buna-voia lui, îmblânzim și noi pravila. Până atunci... Tăutu, pe gânduri, încetișor: Dacă eu... pe mine... dacă m-ar dovedi Măria ta că m-am ticăloșit... că am hiclenit... te-ar răbda inima să... să mă tai? Te-aș tăia, Ioane! Dreptatea e una pentru toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]