801 matches
-
să se prosterne dinaintea Vânătorului O'Piatră, Profesorul glăsui: O!... limbă magică, aurită fii de gloria științei! Vânătorul așteptă ca Albert să se reculeagă din faza lui de proslăvire. Nu e așa, Albert rosti el cu dezmierdare că tâlcul acestei pravile umple de desfătare pe cel ce o aude? Profesorul nu-i dădu răspuns, mărginindu-se să primenească, în înzecite păreri de cuget neexprimat, baia lui de reflexii noi. Între modestie și triumf, Vânătorul continuă interogațiile adresate Profesorului: Taci? De ce taci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ce mi-ai istorisit-o cu atâta generozitate frățească. Mă iartă, rogu-te, dacă am făcut ceva ce nu se cuvine, dar tare aș vrea să țin minte cele ce mi-ai dezvăluit și tare aș mai vrea ca înțelesul pravilei voastre strămoșești să nu-mi fie surpat de uitare, care e scrisă minții omului. Spre a mă ajuta la aducere aminte, să-mi dai voie să iau acasă, cu mine și în Lumea mea, pe una din aceste nemaivăzute și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să iau acasă, cu mine și în Lumea mea, pe una din aceste nemaivăzute și mândre flori ale Tărâmului vostru, care se leagănă aici în acest adevărat Rai al Domnului. Ah! grăi Vânătorul. Dacă ții să păstrezi rostul și tâlcuirile pravilei, încrustează-le în inima ta și nu în scoarța trupului! Fata cu ochi negri și grumaz prelung, în ferecătură de cupru, își cumpăni ușor torsul și trupul zvelt, purtător de șuvoaie de perle și de alte frumoase podoabe. Zise cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
decât propriei voințe. Da? se miră apăsat și zeflemitor tânăra furnică. De aceea probabil Greierele-dregător, căruia voi nu-i dați nici o ascultare, trebuie să vină aici la noi ca să primească de la Regina furnicilor subtile sugestii, care să țină loc de pravilă funcțională către neamul vostru de aerieni hăis-cea! Greiele-viorist își întoarse țeasta spre delegația lor, unde Greierele-dregător se înclina smerit dinaintea Reginei furnicilor. Foarte încurcat, începu atunci să-și desprăfuiască redingota, dându-i bobârnace discrete, pe când mulțimea de furnici despresura întinderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pre cei din eparhia mitropolitului să aibă treabă mitropolitul; pre cei din eparhia Romanului, episcopul de Roman... altu nimeni să nu aibă treabă... Și aceasta s-au tocmit și s-au întărit nu într-altu chip, ce după cum scrie la svânta pravilă... Într-altu chip nu va fi.” Numai ce am terminat de citit, că aud din nou glasul, de data asta ceva mai înveselit al bătrânului: „Nici nu știi ce te așteaptă, fiule.” Despre ce-i vorba, părinte? „Citește ce ai în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
voievodului. Încep să silabisesc plin de curiozitate și amărăciune: „Sfinția ta părinte mitropolit, împreună cu sfinția ta părinte Levis și cu sfinția lor episcopii și egumenii ce se află aici să vă adunați să faceți săbor și cum a porunci sfânta pravilă bisericească...să hotărâți și să dați în scris, iscălinduvă, însemnând din cuvânt în cuvânt capetele pravilii, ca să să vază...de iaste volnic ca să să lepede de cinul acesta sau nu iaste...” „Îi deajuns pentru a pricepe ce vrea vodă. Acum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
părinte Levis și cu sfinția lor episcopii și egumenii ce se află aici să vă adunați să faceți săbor și cum a porunci sfânta pravilă bisericească...să hotărâți și să dați în scris, iscălinduvă, însemnând din cuvânt în cuvânt capetele pravilii, ca să să vază...de iaste volnic ca să să lepede de cinul acesta sau nu iaste...” „Îi deajuns pentru a pricepe ce vrea vodă. Acum iaca și „Carte soborului de hotărârea giudecății” din 16 octombrie 1741 (7250): „Prealuminate, preaînălțate și întru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
giudecății” din 16 octombrie 1741 (7250): „Prealuminate, preaînălțate și întru tot milostive doamne, să fii măria ta sănătos întru mulți ani cu fericire! Ne-am adunat, dimpreună... ca să luăm sama pentru pricina călugăriii lui Șărban. Pentru care, căutând și sfânta pravilă, măcar că la pravilă nu hotărăște, nici alege pentru aceasta, numai noi cu toții am socotit:... nu numai pre aiurea, ci și la părțile aceste, de multe ori, pentru multe pricini s-au întâmplat aceasta, de s-au făcut călugări de frica
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
octombrie 1741 (7250): „Prealuminate, preaînălțate și întru tot milostive doamne, să fii măria ta sănătos întru mulți ani cu fericire! Ne-am adunat, dimpreună... ca să luăm sama pentru pricina călugăriii lui Șărban. Pentru care, căutând și sfânta pravilă, măcar că la pravilă nu hotărăște, nici alege pentru aceasta, numai noi cu toții am socotit:... nu numai pre aiurea, ci și la părțile aceste, de multe ori, pentru multe pricini s-au întâmplat aceasta, de s-au făcut călugări de frica și de sila
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
lumânarea aprinsă, primea viză pentru o zi. 57. Acesta, sigur, va ajunge un duhovnic bun. Pe cât este de tânăr pa atât de înțelept este. Nu l-am văzut niciodată să-și piardă răbdarea, să nesocotească canoanele, să nu-și facă pravila. Nu are răutate în suflet și inima îi este ca de copil. Poate este alesul Domnului, părinte Gherasim. Numai că vezi matale cât e de bicisnic, mai are o sâmbătă și se duce la deal după protosinghel. De trei ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de știe să se coacă. Mie mi-au trebuit 10 ani de ascultare la gater până am învățat rânduiala obștii. Am acoperit sfânta biserică cu tablă de cupru, am meșterit sute de podoabe. Sfânta tradiție, părinte, înainte de toate și apoi pravila. Ăsta-i șoarece de bibliotecă, ehei... chilie, biserică, trapeză, grădină, mare lux pentru un puchios. La saivanul oilor cu el măcar până la primăvară, să-i roadă guzganii coaiele, să aibă și mănăstirea soprana ei. E plină strana de babe nefutute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
se împădurească, și o șosea nouă, care pleacă de la Frumoasa și se ridică la clopotnița Monastirii. Chibzuind asupra cerințelor vremii, găsitu-s-a cu cale, ca acest Locaș, să fie o Monastire model, unde călugării aduși din Monastirile Moldovei, pe lângă pravila călugărească să se îndeletnicească cât mai mult și la felurite meșteșuguri de podoabe bisericești și de gospodărie, precum făceau călugării de vremea veche; și apoi învățându-le să le răspândească cu pricepere și bunăvoință celorlalți călugări și așa să se
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
prima jumătate a secolului al XX-lea, s-a format în viața monahală la Mănăstirea Cetățuia, părintele Ieronim Gagea, un duhovnic iscusit al multor creștini. Spre sfârșitul vieții s-a retras la Mănăstirea Bucium de lângă Iași, într-un loc cu pravilă după Muntele Athos. La data de 11 august 1945, se tundea în monahism la Mănăstirea Cetățuia, preotul Ioan Marina, care din mai 1948 și până în 26 martie 1977 a fost Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. „În cuvântul rostit după călugărire, a
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
această mănăstire l-a avut ca ucenic pe părintele Patriarh Teoctist Arapașu. Patriarhul povestea, că acest călugăr l-a învățat să se roage și să aibă răbdare în încercările vieții. Ioachim îl punea pe Teoctist să citească cu voce tare pravila, ca să audă și el. Și așa s-a născut între ei respectul și grija dintre părinte și ucenic. Patriarhul nu l-a uitat niciodată pe acest părinte, oricâte funcții bisericești a avut. Părintele Ioachim a venit la Cetățuia și a
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de limba vrednică a lui Nistor și Grigorie Urechi e pusă pe fugă de jargonul franco-bulg[ă]resc a lui Vasile Alexandrescu (care spre ironia nevredniciei noastre au uzurpat asemenea numele vornicului Țărei de Sus)? Cum de obiceiul pământului și "pravila împărătească" au făcut loc cu atâta ușurință tuturor gogomăniilor clocite pe malurile Seinei, cari, șezând în al 7-lea cat al unei cazarme de chirigii, își sug degetul cel mic și fericesc universul cu teorii ieftene? Răspunsul îl dăm cu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
au pierdut în mare parte natura sa prepozițională, însemnează cătră, la, ca și, de și există încă în frazele: a casă, urlă a pustiu, miroase a brânză, vremea-i a ploaie, a ninsoare, este vrednic a mare întristare și lacrimi (Pravila lui Matei Basarab,... ) {EminescuOpXV 106} [TERMINOLOGIE CASNICĂ ȘI DE MESERII] [1] 2276A pârtie dârdâie dordora fleură zmeură 106 {EminescuOpXV 107} a le melița cânepa dracului fuiorul popei șperlă - cenușă amestecată cu scântei * {EminescuOpXV 108} Cuț, cuț, cuț - la căței Cu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
această “neînsemnată” sumă?. ― Cine știe, fiule? O fi având și el... moștenitori. Mai știi pe ce cărări l-o fi purtat valurile vieții de monah? Dar să mergem mai departe. “Mai știu eu pe unul care a călcat peste pragul pravilei” - mi-a șoptit gândul de veghe. “Ține-ți gura, mehenghi înrăit ce ești!” - i-am tăiat eu cheful de vorbă. Bătrânul a băgat de seamă că nu prea sunt prezent și a întrebat: ― Ce ți-a distras atenția, fiule? Cum
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
îi fură întîia armură; chivăra de hârtie, întâia coroană; o vargă, întâiul sceptru; și alungarea curcanului, întâia biruință. În chipul acesta ajunse voievod al ogrăzii: ograda era el. Și se supuneau toți, căci colții dulăului, care-l însoțea supus, erau pravilă temeinică și temută. Asemeni tuturor voievozilor, a vrut să întreacă hotarele care-i îngrădeau puterea. Astfel a ajuns la portiță. Ulița, străjuind în prag, l-a oprit să-l întreacă. Era prea mare pentru a se mulțumi cu ograda, dar
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
știrbi din valoare, va scoate cel mai probabil un număr limitat de medalii - cel mult 300. Se înțelege că sigiliul Municipiului Iași pro mova t de Gh. Asachi rămâne doar în amintirea celor interesați de istoria Iașilor. Răsfoind în arhive "PRAVILĂ ȚĂRII" despre... calomnie Despre calomnia în presă, vinovăție și pedeapsă există încercări de vindecare încă de pe la anul 165 2, c ând nu existau jurnalele, dar erau ziariștii satirici care î și s criau sudalmele, dar de tipărit nu le tipărea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
încercări de vindecare încă de pe la anul 165 2, c ând nu existau jurnalele, dar erau ziariștii satirici care î și s criau sudalmele, dar de tipărit nu le tipărea nimeni, până ce a ap ărut la Târgoviște , ʺPravila țăriiʺ, așa zisa PRAVILĂ LA GLAVA care, iată, ce prevedea pentru acei care ʺînjură și ocărăsc pre ...neștineʺ: ʺLa capetele (capitolele n.n.) ce scriem mai sus, zisʹam cum sudalma se face și cu scrisoare, care sudalmă cu scrisoa re se face așa, când va
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
crud, varvar și neomenos (Memoriile secțiunii istorice, seria III, Tom XV, București, 1934, p.219 335): „Astăzi nu se caută dreptăți, ci cine dă la bani, acela are dreptățile. Călugărul negr eșit că poate da, dar epitropia fiind îngrădită de pravili și a vând aș da sama, nu poati cu condeiul, iar dacă nu să ia în băgar e de samă dreptățile și pravilele, ia nu are alta ce să facă.” poate băga în sămi asămine condei și de aceea luptă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dă la bani, acela are dreptățile. Călugărul negr eșit că poate da, dar epitropia fiind îngrădită de pravili și a vând aș da sama, nu poati cu condeiul, iar dacă nu să ia în băgar e de samă dreptățile și pravilele, ia nu are alta ce să facă.” poate băga în sămi asămine condei și de aceea luptă și ia cât O plagă de clasă boerească - sursă de crimă și simtom al corupției, este frecvența divorțului. El se capătă ușor, nefiind
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
că pe moșie mănăstirii... ai dumneata 12 pogoane de vie părăginită, care de cînd au murit părintele dumitale, le-ai lăsat... de s-au părăginit; și fiindcă se păgubește mănăstirea di vinitul său, au cerut starița dreptati ca după hotărîre pravilii să aibă voie să ia viile la stăpînire mănăstirii și să le dei altora... Și pentru aceasta să scrii... de la Divan cu hotărîre de vei vre să pui... în vara aceasta să lucrezi să le ții, iar de nu li
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
muzicianul Gavril Muzicescu n.n.) la masa mitropolitului, adus-a arhondarul, sau cum i-o mai fi zicând, pește. Din vechi știut este că peștele în apă înoată, dar numai în vin se îneacă. Așa-i datina. Și, pentru bătrâni, datina pravilă este. Deci s-a adus Cotnar. Dar fiind cuviosul Iosif Naniescu făptură prea smerită și cumpătat foarte, peste degetul de vin pe care îl avea în pahar și-a turnat apă. Văzând el bunicul Gavril că până și în Cotnar
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mă rog?” „Mi-o murit fimeia în spital și nu mi-o dă acasă până nu-i face otopsia. Eu am venit să-mi spui matale ce-i aceea otopsie.” „Uite la el. In loc să-i trag clopotele după pravilă, el vrea să știe ce-i aceea autopsie.” „Apoi clopotele s-or trage, dar eu de unde aflu ce-i cu otopsia ceea.” „Lasă că îi mai bine să nu știi...” Cum văd eu, iar ai trecut pe lângă otopsia ceea, moș
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]