781 matches
-
obstacolelor și le-a învins, nu vedem de ce l-am socoti mai puțin valoros decît oricare excelent conducător de armate. Cu toate acestea, cruzimea lui nestăpînită și lipsa lui de omenie, împreună cu crimele lui nenumărate, nu ne îngăduie să-l preamărim între oamenii desăvîrșiți 24. Nu putem, așadar, să atribuim nici sorții norocoase, nici însușirilor lui ceea ce el a dobîndit atît fără una, cît și fără cealaltă. În vremurile noastre, sub domnia lui Alexandru VI, Oliverotto da Fermo, rămas orfan de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cărnii fripte și a supelor de zarzavat. Așezat lângă Tarosh, la masa rotundă la care stăteau o mulțime de bărbați și femei, Valerius urmărea discuțiile care se încrucișau și se amestecau, pentru că toți vorbeau tare, acoperindu-se unul pe altul. Preamăreau curajul și neînfricarea lui Julius Civilis, batavul pe care toți germanii și toți celții, cu excepția trădătorilor, îl iubeau pentru că se opusese romanilor. Vorbeau despre prizonieratul lui Julius la Roma, unde fusese dus la porunca lui Nero, care-i ucisese fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
în scoarță” și o aprecia foarte. Bârladul nu a avut o „Dacie literară”. Nici „Convorbiri literare”, dar l-a avut pe „Ion Creangă”, revistă care, iată, la o sută de ani de la apariție, iubitorii de cultură de la Vaslui și Bârlad preamărind tradițiile și obiceiurile, au t ipărit-o în ediție anastatică. Statura presei de la Bârlad au ridicat o și cei c ăutători în arhivele timpului: Virgil Caraivan, Gh. Ghibănescu, Iacob Antonovici, Tudor Pamfile, Iuliu A. Zanne, is tori cii, literații. Literatura și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de informații generale (RG) francez are 3 900 de funcționari pe care totul pare să-i intereseze politic, economic, social, chiar cultural”. (Vezi citatul din Calvino.) Așa-s francezii, curioși, mai ales după surparea liniei Maginot. Înfierbîntată de Luvru, Carmen preamărește RG-ul: „Guvernanții Întrețin În sînul RG un serviciu de sondaj căruia Îi comandă anchete În instituții private, deleagă la mitinguri urechi atente. Stupoare pentru unii dintre noi!” Nu și pentru Carmen, care n-are stupoare. În schimb e atrasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ei să vegheze asupra slujbelor din Casa Domnului, șase mii să fie dregători și judecători, 5. patru mii să fie portari, și patru mii să fie însărcinați să laude pe Domnul cu instrumentele pe care le-am făcut ca să-L preamărim." 6. David i-a împărțit în cete după fiii lui Levi: Gherșon, Chehat și Merari. 7. Din Gherșoniți: Laedan și Șimei. 8. Fiii lui Laedan: căpetenia Iehiel, Zetam și Ioel, trei. 9. Fiii lui Șimei: Șelomit, Haziel și Haran, trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
mai presus de orice! 12. De la Tine vine bogăția și slava, Tu stăpînești peste tot, în mîna Ta este tăria și puterea, și mîna Ta poate să mărească și să întărească toate lucrurile. 13. Acum, Dumnezeul nostru, Te lăudăm, și preamărim Numele Tău cel slăvit. 14. Căci ce sunt eu, și ce este poporul meu, ca să putem să-Ți aducem daruri de bună voie? Totul vine de la Tine, și din mîna Ta primim ce-Ți aducem. 15. Înaintea Ta, noi suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
fi făcut noi într-o atare situație! Noi l-am instituit pe Omphal rațional, pentru a avea un sprijin și pentru a eluda misterul apariției vieții. Ei au ajuns altfel la omphalul lor, prin credință oarbă, sentimente și multă patimă!... Preamărind absurd Nimicul, interpelînd Absolutul și tăind mii de păduri ca să publice comentarii teologale! E o inepție să te mărginești la ipoteza că Omphal a creat o singură lume sau o singură specie conștientă! Să mai adaugi apoi că i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
la rîndul lor pînă la cîteva sute de secte și diviziuni... Una în care soarta ți-e pecetluită dacă ai călcat vreo furnică sau ai omorît vreun păianjen, una în care trebuie să ucizi ca să ajungi la mîntuire, altele care preamăresc nonacțiunea, idiferența și vidul emoțional! Ca o concluzie de lucru, credința lor provoacă o dependență bolnavă și întuneceala minții. Într-o megalomanie dezarmantă, piticaniile respingătoare cred că Zeul le-a făcut după "chipul și asemănarea" lui... adică DIVINITATEA ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
respingătoare cred că Zeul le-a făcut după "chipul și asemănarea" lui... adică DIVINITATEA ar fi matrița lor! Biete dobitoace! Unii dintre ei cred că Omphal nu poate fi "cunoscut", dar artificiul ăsta nu mai salvează nimic! Culmea contradicției, își preamăresc zeul pentru că-i vrea ignoranți, temători și lași. Lipsiți de demnitate, formează de bunăvoie mari mase de manevră, atît de convenabile pentru modul lor de organizare socială. Mi-au atras atenția și alte curiozități: cei care mor în lungi perioade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
Albania, Bulgaria și România; situația cu totul specială a Iugoslaviei este descrisă într-o secțiune separată mai jos. În general, regimurile comuniste au pretins nu numai ca scriitorii și artiștii să adopte o abordare pozitivă a sistemului, ci și să preamărească virtuțile acestuia. Se pretinde deci ca ei să fie într-un anumit sens agenți propagandiști și să-și aducă obolul la eforturile guvernului de a obține susținerea generală a populației față de programele lui politice și economice. Pe lîngă aceasta, s-
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
noastră milostivire”. Așadar, țarina promitea reconstituirea popoarelor în vechile lor patrii, „slobode și nesupuse”, dar sub protecția sa („acoperământul”). Iată însă că în rescriptul din 16 decembrie 1769, ea se adresa „preasfinților mitropoliți și episcopi a noastrei cnejii a Moldovei”, preamărind înlăturarea jugului otoman și încredițându-i „că după măsura credinței și a osârdiei voastre către slujba noastră [...] vom măsura a noastră către voi milă, bunăvoință, apărare și ocrotire, cu care aceste ș-acum socotindu-vă, de pre o parte, de adevărații
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care așază în centrul deciziei cele cîteva personalități care cumulează tripla funcție de conducători ai aparatului de stat, de partid și ai planului. Copiii recită "industria este izvorul bunăstării poporului", lista realizărilor regimului este învățată pe de rost în litanii, care preamăresc data de 11 iunie 1948, cînd uzinele, fabricile, băncile, bogățiile subsolului și căile ferate au fost naționalizate, adică retrase de la capitaliști și trecute în proprietatea statului ca bunuri ale întregului popor. Așa a luat sfîrșit în industrie exploatarea omului de către
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
susținînd că acestea se situează deasupra societății. [...] Această poziție exprimă net tendințele ideologiei celei mai reacționare, negarea rolului maselor în viața socială, în edificarea Istoriei; de aceea ea are drept scop demobilizarea forțelor revoluționare". Împotriva acestor pretenții estetice reacționare, Ceaușescu preamărește virtuțile creației științifice și tehnice. Occidentul este urît și invidiat pentru că este spațiul reacțiunii minate după cum se exprimă Ceaușescu și al tehnologiei avansate. Autoritățile române fac totul, deschis sau prin intermediul rețelei lor de spioni, pentru a avea acces la această
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
atît de exagerate, prezentate într-o formă atît de brută, încît sînt în mod clar un indiciu al tuturor acestor idealuri de masculinitate, feminitate, rasă, apartenență etnică și așa mai departe. Aceste reprezentări ne sînt prezentate în termeni cinematografici care preamăresc în Rambo puterea bărbatului alb, în detrimentul feminității și a altor rase. Așadar, pentru a explica pe de-a-ntregul ideologia cinematografică și modul în care filmul promovează anumite poziții politice, trebuie luate în considerare și forma cinematografică și structura narativă, în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nume Merlin, pe de altă parte, sînt trimiși în patrulare și întîlnesc MIG-uri inamice. Maverick îl salvează pe Iceman și reușește să doboare o serie de MIG-uri, devenind astfel eroul colegilor săi. Aceste scene de luptă din final preamăresc rolul armatei și al eroismului militar: trăgătorul de elită demonstrează că el "face doar mutări corecte" și în "situații riscante" el triumfă asupra dușmanului, doborînd MIG după MIG spre marea satisfacție a publicului spectator (port încă vie în memorie oroarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dezvinovățesc și îi legitimează în același timp, ascunzînd atît de bine crima încît nimeni nu-i mai vede în ei pe făptuitorii acesteia. Esențial mi se pare însă altceva. Cu toate că ascund urmele crimei și ale uneltirii, religiile întrețin, refac și preamăresc legătura dintre făptași, perpetuează complicitatea care subzistă dincolo de societatea legală. Căci nimic nu-i poate lega mai mult pe oameni decît complicitatea într-un lanț de nelegiuiri la care nimeni nu vrea să fie recunoscut ca făptaș. A fi atent
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
domeniul misterului colectiv, sub domnia tăcerii. Toți acești "fii", vechea gardă bolșevică (în afară de Stalin, Troțki, Zinoviev, Buharin) sînt părtași la divinizarea sa. Ei răspund cu toții aceleiași nevoi tragice de a-l înălța deasupra muritorilor de rînd. Modul în care-l preamăresc l-ar fi revoltat pe Lenin. Îmbălsămîndu-l ca pe un faraon al Egiptului, proclamîndu-l idol al revoluției, ei îl preschimbă în zeu pe acela care luptase pentru o lume fără Dumnezeu și fără stăpîn. Ceremonia, scrie istoricul Deutscher, "era calculată
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
vom permite din nou să reproducem un fragment mai lung, reprezentativ pentru retorica „istoricilor” „moldoveni”, ce se referă la un moment amplu dezbătut de ei - Unirea din 1859 (la care se adaugă și palida acțiune separatistă din 1866, atât de preamărită în presa procomunistă basarabeană): „însă forțele unioniste din Moldova, în cârdășie cu românii, prin vicleșug și diferite manevre șmecherești, au înșelat țările garante, ignorând totalmente hotărârea Conferinței de la Paris și călcând în picioare voința maselor populare. Aceste forțe au aplicat
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
dar cu o denumire diferită, ceea ce este un non-sens), câtă vreme deznaționalizarea este în primul rând una lingvistică. Câteva momente din trecutul Moldovei sunt considerate evenimente decisive în constituirea statalității moldovenești și în legitimarea construcției statale de astăzi. Unele sunt preamărite, (1359, 1917, 1940, 1944, 1991), altele sunt amintite cu mare durere (1859, 1862, 1918). Astfel, despre Unirea din 1918 se spune că România a invadat tânăra Republică Moldova, au ocupat Chișinăul, au instituit starea de asediu și au interzis orice
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
au instituit starea de asediu și au interzis orice activitate politică. „Și în această stare de lipsă totală de libertăți politice, regimul român de ocupație înscenează, la 24 ianuarie 1918, ședința Sfatului Țării care declară „independența” Republicii Democratice Moldovenești”. Este preamărită în schimb ocupația sovietică din 1940 și 1944, considerată o piatră de temelie a statului moldovenesc, chiar actul prin care, în 1924, era creată o construcție statală artificială la est de Nistru, cu o populație majoritar ucraineană, este amintită cu
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de către haiduc în fața cetelor sale. Domnul se dovedește laș și fricos. Finalul reflectă atitudinea diferențiată a cântăreților populari și, implicit, evoluția variantelor acestui cântec bătrânesc. În culegerea lui V. Alecsandri, domnul, mustrat de Miu, se căsătorește cu sora haiducului, codrul preamărindu-l ca pe un erou. La G. Dem. Teodorescu, acțiunea evoluând mai firesc și mai aproape de gustul popular, domnul primește pedeapsa supremă: este omorât, iar trupul, sfârtecat în bucăți, este trimis înapoi oastei. De groază, boierii „pe fugă se punea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
a istoriei mântuirii se dezvoltă lent, cu o dinamică destul de vizibilă în care, Dumnezeu, deși acționează în istorie, nu înlătură condiționările situațiilor socio-culturale care puteau să aibă o anumită influență asupra vieții poporului său. Dacă, pe de o parte, se preamărește îndrăzneala semiților, pe de alta există o anumită anticipare alegorică a omului ca miles Dei, înțeles nu în funcție de accepțiunea negativă ce implică uzul violenței, ci în cea pozitivă care subînțelege colaborarea cu Dumnezeu în acceptarea voinței sale. Jahve este Dumnezeul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
este prezent alături de conducătorii poporului în momentele cruciale ale luptei, pentru a-i ajuta să învingă dușmanul, după cum ne mărturisește cazul lui Iosua pentru cucerirea cetăților Ierihon (cf. Ios 6) și Ai (cf. Ios 8). Primele două cărți ale Macabeilor preamăresc faptele războinice ale poporului evreu și ale conducătorilor săi legitimi, predicând dreptul natural de apărare a pământului și a instituțiilor proprii împotriva invaziei dușmane (cf. 1Mac 2). Aici ni se vorbește explicit despre patrie, religie și familie, lucruri sfinte pe
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
3-5). Proslăvirea soldatului desăvârșit și dezinteresat în limbajul paulin și apelativul de bun, atribuit soldatului, elimina orice presupunere a vreunui antimilitarism în sânul comunităților creștine din Biserica primară. Apostolul tresălta de bucurie auzind vorbindu-se despre războaie iminente și bătălii preamărind arta militară, deoarece creștinismul, prin natura sa, este o luptă continuă împotriva răului, iar creștinul, un războinic peren. Necesitatea de a fi adesea în stare de război, situație prezentă în domniile pământești, se află și în lumea spiritului, a moralei
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
operă, dar în alt loc, filozoful critică sistemul politic al vremii care înșeală oamenii, profitând de credința lor în arta divinatorie: Ordinea lumii este excelentă, însă orânduirea sa politică este josnică. Se poate constata cum, în adunările sale, au fost preamăriți prin aplauze cei care nu-l cunosc pe Dumnezeu. De fapt, ce este arta divinatorie? Și de ce vă lăsați înșelați? Ea este pentru tine dispensatoarea plăcerilor lumii. Tu vrei să lupți și te slujești de Apollo ca și consilier al
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]