670 matches
-
cult al scrierilor și ideilor sale, transformate sui generis într-un brand intelectual! Cu siguranță, omul Foucault ar fi fost amuzat de această situație solemnist-discursivă a zilelor noastre. Evidența spuselor sale întotdeauna vulnerabilă instrumentalizărilor politico-discursive! poate fi percepută la modul preconceput (și politicianist!) drept o simțire personală, vreo închipuire a lui Foucault, dar ea este confirmată de către alte evidențe similare, puse la dispoziție de către prietenul său Paul Veyne, care arăta, în frumoasa sa carte despre Foucault, printre multe altele, poziția social-politică
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
light, precum țigările light, pentru sufletele cu probleme de comportament. Ea este "în opoziție cu un anume tip de psihiatrie, psihiatria degenerării ereditare, cu eugenia"26. Normalizarea, produsă de psihanaliză, a fost o formă de a dezautoriza tabuurile psihiatriei, ideea preconcepută a eredității. Astfel, disciplina lui Freud mută atenția pe terenul inconștientului, al dorințelor refulate și al sexualității (infantile). În viziunea sănătoasă a lui Foucault, natura umană și ale sale patologii nu pot fi înțelese decât printr-un raport istoric 27
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
al vieții. Avem o tranformare negativă a creierelor și a ideii de umanitate. Pot spune, cu certitudine, că lectura nu produce nebunie decât în condiții perturbatoare și de presiune social-politică a celor cu asemenea activități. Foucault glumea pe seama acestei idei preconcepute ("lectura produce nebunie!"), spunând: Când oamenii încep să gândească la sănătatea activităților intelectuale, eu cred că e ceva greșit acolo. În opinia lor sunt un om periculos, din moment ce sunt un cripto-marxist, un iraționalist și un nihilist"39. Modernitatea a făcut
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sexe) (1949) sunt mai mult reacții feministe, poate de complex sexual, poate și din experiența directă cu partenerul ei Jean-Paul Sartre, binecunoscut pentru atitudinea sa de a trata femeile precum obiectele. Funcționalitatea femeii, a femeii-obiect îndeosebi, nu constă în ideea preconcepută că ea este folosită, ci mai degrabă în a-și folosi sexualitatea (senzualitatea, seducția, aspectul atractiv) pentru niște scopuri clar definite, pe care respectiva femeie, fascinată de imaginea ei, le are în vedere. Prin sexul ei, femeia-obiect ajunge la "putere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de putere (civice și politice!) pot fi distruse în emergența constituirii lor, iar această distrugere este vitală. De ce? Pentru că aceste sisteme moderne de exercitare a puterii politice sunt totalitare, strivesc individul și individualizarea acestuia, impun clișee, etichete, idei și imagini preconcepute în fenomenul de masă al opiniei publice. Distrugerea sistemelor arbitrare de cunoaștere-putere este sarcina noul umanism de mâine. Aceste sisteme arbitrare sunt formate din universități, ale căror funcție este să instrumentalizeze cunoașteri, idei, oameni, principii și valori, din toți acei
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
înconjoară, precum nenorocirile unei Cutii a Pandorei: "politicile", moduri arogante, sacrosante și intolerante de a fi, transferuri de putere, deposedare de forțe individuale elementare, dar și deposedare de demnități, autorități și simboluri social-politice, imagini fabricate și neînțelegeri de sensuri, idei preconcepute, clișee, cercuri închise de cunoaștere-putere, liderisme, dogme, infatuări, conflicte sociale și politice, războaie civile, națiuni eșuate, refaceri hidoase de sisteme cameleonice ale "reprezentării", speranțe deșarte, perpetuări indistincte de forme ale unui comportament civic/politic pe un același fond problematic: Cine
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și sociale. Garanția unor rezultate științifice incontestabile era asigurată, potrivit acestei concepții, numai de o atitudine perfect obiectivă 49. În acest sens, vorbind despre metoda de cercetare, Gheorghe Brătianu afirma că istoricul trebuie "din cercetarea amănunțită a izvoarelor, fără idei preconcepute, fără scop prealabil, să reconstituie legăturile între fapte, să găsească firul evoluției, nu să întinză firul de la început și să lipească faptele de el"50. Interesat îndeosebi de istoria economică și socială a Europei medievale de Sud-Est, "cu extinderi către
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
recurge astăzi sau mâine la ceea ce toată lumea a convenit să numească mit echivalează cu recunoașterea, În mod mai mult sau mai puțin naiv, a unei fidelități desuete față de un model cultural apărut În secolul al XVIII-lea, când ansamblul ideilor preconcepute despre divinitățile păgânismului, de la Ovidiu până la Apolodor, constituie domeniul legendei, a cărei cunoaștere erudită și savantă purta, În epoca aceea, numele de mitologie. Dar nu există niciun episod al acestei Îndelungate istorii care să Îndrituiască identificarea mitului cu un gen
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
produce experiența pe care o dorești. Aceste percepții depind de tipul de nevoi pe care dorești să le împlinești și, în general, aceste nevoi pot fi considerate reflecții exterioare ale unor necesități individuale inerente. Multe rapoarte se bazează pe aspecte preconcepute ale punctelor de atracție, adică factorii determinanți sunt stabiliți din start de către cercetători. Aceasta poate conduce la obținerea unor rezultate înclinând spre imaginea stabilită a destinației și spre acele aspecte ale atractivității cărora organizațiile turistice din zonă le fac deja
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
au eșuat acolo unde reușita lor era mai necesară: în prezentarea chipurilor de comuniști și oameni înaintați. Artimon e o figură palidă, ștearsă, ce nu poate capta. De unde vine acest defect al personajului după părerea noastră? Din timiditatea și ideile preconcepute cu care autorul s-a apropiat de el. Artimon nu e un tip zugrăvit dinlăuntru, din mijlocul pescarilor, de unde Vladimir Colin și-a plăsmuit cartea. El este un personaj adus din afară (...). Autorul l-a «aureolizat», i-a dat ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
act fundamental; în orice societate secretă, fidelitatea este prezentă și sub forma unei zeități, Fides, reprezentată cu mâna dreaptă, așezată în dreptul inimii. Cu mâna stângă se deschide labirintul spre arborele secret din liniile palmei, care, conturate, posedă o simbolică intrinsecă, preconcepută (primesc nume de divinități grecești). - în mână se ascund nume ale personajelor: Simbolul falic apare în basmul lui Degețel, în tradiția familiilor cu șapte copii, cel mai mic este înzestrat cu puteri supranaturale, principiu salvator al societății. Există și un
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
lor de a te categorisi. Nu există nicio teorie valabilă în afara propriei tale teorii. > Scrie cu sufletul, dar și cu memoria (mai ales cea literară). De ce să fii liber: * Fiindcă trebuie să te găsești pe tine însuți, evadând din tiparele preconcepute. * Fiindcă ai nevoie de forță pentru a atrage cititorii (nu totdeauna maleabili). * Fiindcă ești pe punctul de a face descoperirea cea mai formidabilă a tuturor timpurilor: opera perfectă. * Fiindcă știi că nu e sănătos să te dai după inteligențe îmbătrânite
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Timp de decenii a prevalat obiceiul de a examina aceste reprezentări În mod izolat, adesea scoase din orice context, sau pe mici grupuri Înrudite. A existat preocuparea pentru crearea unei cronologii de forme și de stiluri pe baze insuficiente și preconcepute și pentru extragerea unei religii prin confruntarea intuitivă cu lucrări și culte ale „sălbaticilor” de astăzi. Mulți cercetători au crezut că descoperă practici magice pentru atragerea vânatului. Nemulțumiți de rezultate, A. Laming-Emperaire (1962) și A. Leroi-Gourhan (1964; 1965; 1971; 1981
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Invers, critica sau istoria nu sunt posibile fără o. serie de probleme, fără un sistem de concepte, fără unele puncte de reper, fără unele generalizări. Aici nu ne aflăm, desigur, în fața unei dileme insolubile : noi citim întotdeauna cu unele idei preconcepute, idei pe care le schimbăm și le modificăm mereu pe măsură ce ne îmbogățim experiența literară. Procesul este dialectic : se produce o interpenetrare reciprocă a teoriei și practicii. Au existat încercări de a despărți istoria literară de teorie și critică. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
norme și criterii specifice, adică cele ale veacurilor trecute. Noi - spun acești adepți ai. reconstituirilor literare - trebuie să pătrundem în mintea și atitudinile epocilor trecute și să le acceptăm normele, incluzând în mod deliberat amestecul nedorit al propriilor noastre idei preconcepute. Această concepție, numită "istoricism", a fost elaborată "sistematic în Germania în secolul al XIX-lea, deși chiar si acolo a fost criticată de teoreticieni ai istoriei literare de talia lui Ernst Troeltsch. *3 Acum se pare că ea a pătruns
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
se comportă natural, ei determină formarea unor atitudini favorabile din partea interlocutorilor. Experiența poate fi și indirectă; recomandările și comunicarea experiențelor din partea prietenilor sau rudelor sunt importante atunci când nu avem o experiență directă În legătură cu obiectul. Acestea pot determina Însă formarea ideilor preconcepute ce pot aduce prejudicii, datorită naturii sintetice a percepției. Dacă toți prietenii ne-au spus că o anumită marcă de pantofi sunt incomozi, ne vom menține probabil aceeași atitudine chiar dacă n-am probat pantofii. În general acesta este modul de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
etc. Nu în ultimul rând, investigarea și valorificarea documentelor provenite de la autoritățile militare contribuie nu numai la clarificarea unor aspecte mai mult sau mai puțin cunoscute/controversate, dar, în același timp, este în măsură să infirme inclusiv clișeele și opiniile preconcepute vehiculate în cadrul istoriografiei cu privire la responsabilitatea armatei române în Holocaust. Documentele incluse în prezentul volum relevă două chestiuni fundamentale: 1) implicarea evidentă a armatei române în măsurile și excesele (ghetoizări, deportări și exterminări în masă) îndreptate împotriva populației evreiești din România
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
remarcabile privitoare la regimul antonescian, în care a formulat mai multe opinii și interpretări contrare tezelor oficiale ale regimului, a preferat în ce privește analizarea situației evreilor din România în timpul celui de-al doilea război mondial să preia aproape ad-litteram, clișeele, opiniile preconcepute și mistificările introduse în circuitul științific de Aurel Karețki și Maria Covaci: "În cei patru ani de dominație a Reich-ului hitlerist asupra României arată Aurică Simion Berlinul a încercat, în repetate rânduri, să determine autoritățile române să treacă la rezolvarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
șansele ca interpretările pe care le întreprind cercetătorii să fie corecte, metodologii au elaborat seturi de reguli ce trebuie respectate în demersurile de cercetare. Foarte succint, aceste reguli solicită: 1.să nu se pornească în interpretare de la prejudecăți sau idei preconcepute; 2.criteriile adoptate ca fundament în operațiile de clasare și analiză să fie sugerate de fapte, și nu de invenții teoretice apriorice; 3.concluziile să fie verificate prin cît mai multe dintre datele pe care obținute în urma demersului investigativ; 4
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Data: ........................ Misiunea de control: DA NU Ați avut relații oficiale, financiare sau personale cu persoane care │ │ │ │ar putea să vă limiteze măsura în care să fiți interesat, să │ │ │ │descoperiți sau să constatați abateri de la Legea nr. 334/2006 ? Aveți idei preconcepute față de persoane, grupuri, organizații sau │ │ │ │obiective care ar putea să vă influențeze în misiunea de control? Sunteți soț/soție, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv │ │ │ │cu cei din conducerea formațiunii politice ce urmează a fi controlată? Sunteți soț
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245552_a_246881]