1,518 matches
-
de D. Popovici, parcurge toate treptele, devenind șef de catedră în octombrie 1958, iar la scurt timp profesor. De asemenea, va fi primul rector al Institutului Pedagogic din Oradea. Volumul Studii de literatură română (1971) acoperă în bună măsură preocupările predilecte ale lui P.: marii reprezentanți ai Școlii Ardelene, apoi Ioan Slavici și G. Barițiu. Studiile privitoare la iluminismul românesc sunt cele mai concludente, deoarece aici calitățile cercetătorului se manifestă deplin: el merge întotdeauna la izvoare, caută să aducă date inedite
PERVAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288765_a_290094]
-
fiziologică a stărilor interioare, unită cu frecvența cazurilor clinice, a și condus câteodată la concluzia existenței unei orientări naturaliste a romancierei. Totuși, nu se întâlnește decât întâmplător explicația pe bază de ereditate, prezența maladiilor justificându-se mai mult prin preocuparea predilectă pentru analiză. Căci este limpede că boala provoacă îndeobște mari mutații sufletești, fiind, pe de altă parte, și destul de răspândită în realitate spre a putea fi ocolită de literatură. Interdependența psihofizică, accentul analizei pe expresia fiziologică a mișcărilor interioare sunt
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
lirică relatează datul trăirii sau imaginării și îl suie pios în mit. Rezultă un lirism cu precădere elegiac al existenței, în care sunt „toate primite în voia lor lumească”, nu fără zvâcnetul conștiinței rănite de limitări, anxietate, nedumeriri. În prozodie predilect tradițională, cu o scenografie calofilă riscând desuetudinea („Geea se scufundă în mări, reapărând/ cu insule albastre de cer și de cuvânt/ prin ochiul apei care o visează”), se articulează astenic un lamento pentru osânda „morții în care prea viu am
OANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
contemporane sau ale relațiilor literare româno-ruse, un interes deosebit manifestându-l pentru I.L. Caragiale, Eminescu, Dobrogeanu-Gherea, Coșbuc, Ibrăileanu, G. Călinescu, Mihail Sadoveanu, Beniuc, Titus Popovici. A acordat o importanță specială literaturii contemporane și aspectelor de „îndrumare” corelate cu evoluția genurilor predilecte în anii ’50-’60, textele fiind analizate din perspectiva doctrinară a criticismului sociologist, sub zodia realismului socialist, pe care de altfel îl teoretizează zelos, cum se poate observa în indicațiile date în Pentru literatura vieții noi (1953), Chipul luptătorului comunist
NOVICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288494_a_289823]
-
tip Ana Blandiana, Ion Stratan sau Nichita Stănescu.” În altă ordine de idei, o trăsătură esențială a n. este considerată „radicalismul moral”, asumat și explicat de corifeii orientării. Revista „Nouăzeci” nu a fost totuși una teoretică, ci una cu deschidere predilectă către cotidianul vieții literare. Promovează texte publicistice literaturizate - după modelul caragialian -, dar și beletristică propriu-zisă (proză, poeme etc.). În afară de Cristian Popescu și Cătălin Țârlea, care au o contribuție majoră în fiecare număr, semnează constant Radu Sergiu Ruba, Horia Gârbea, Ioan
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
schiță-aplicație cu dublă deschidere: spre imaginea de ansamblu a fenomenului și spre nuanțele particulare, cristalizate original în creația unei pleiade de poeți români contemporani. Bacovia e văzut ca un element catalitic, și nu ca model imitat. Eseul semnalează, concomitent, terenul predilect al criticului - poezia contemporană. Provinciile imaginare grupează douăsprezece eseuri despre scriitori contemporani, ilustrând vârste diferite ale literaturii române. Patru prozatori și opt poeți sunt examinați fie ca „autori epici de spațiu”, fie ca exploratori lirici ai unui „teritoriu distinct, cu
OPREA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288552_a_289881]
-
cu chinoroz”. Odată cu volumul Petreceri (1977), care cuprinde poeme scrise începând cu 1951, arta lui N. cunoaște o maturizare deplină: eliberat de influențele și ezitările începutului, versul își desfășoară întreg potențialul imaginar și muzical într-o tonalitate poetică inconfundabilă. Temele predilecte de meditație sunt mirarea și bucuria de a fi în lume, raporturile dintre viață și moarte, rostul omului pe pământ, arta ca joc și în același timp ca justificare ultimă a existenței. Arta poetică care deschide cartea îl înfățișează pe
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
de luceferi răzvrătiți”) cunoaște stadiul ultim în luminiscența eterată a ființei incendiate de ardoare. Alt registru în care N. a scris texte antologabile, devenit cu timpul precumpănitor, este lirismul măștilor în decor „dospind de metaforă”. Scherzoul arlechinesc, crochiu de gen predilect, e inițial năstrușnic, cu „piruete pe poante” în „subțioara cerului”, apoi sarcastic, drăcesc, macabru: „Se umplu de răgușeală / clarinetele oaselor crude” și „Colombine carbonizate / între acoperișuri de aur și ceară / picură din streșini”; „Măștile / au invadat casele, / au inundat respirațiile
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
suprarealului), fie patetismul bine temperat al somației etice, care, asimilând sugestia livrescă - J.B. Priestley, Friedrich Dürrenmatt -, îmbracă veșmântul piesei polițiste, ca în Dubla dispariție a Marthei N... și în Suspiciunea (Plus sau minus viața). Din pulsațiile lui se întrupează eroul predilect al acestei dramaturgii, tânărul dedicat până la uitarea de sine unor idealuri. El se numește Radu (în Constelația Ursului, din volumul Balansoar pentru maimuțe, 1972), Ștef (în Viața și dragostea într-o vilă stil, 2001) sau Laura (în Cenușa) și e
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
într-un mod care îi pune în valoare muchiile aspre, iar tehnica descriptivă și cruzimea observației sunt cu totul inedite la un prozator debutant. În fine, activitatea jurnalistică desfășurată de P., înscrisă cu fidelitate în sumarele revistei „22”, se concretizează predilect în interviuri și articole de fond. Temele supuse analizei cuprind o arie substanțială, în primul rând de interes politico-social, dar și cultural. Jurnalista știe întotdeauna să dezvolte incisiv, dar și obiectiv, subiecte de actualitate: procesul comunismului, rolul intelectualității în societatea
PALADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
piesa Să veghem fiind respinsă deoarece era „imposibil de reprezentat scenic”. Fără chemare pentru poezie - Din lanuri vii cuprinde versificări banale ale unor meditații, motive folclorice sau descrieri ale unor aspecte din viața rurală -, P. trece definitiv la proză. Tema predilectă, tratată cel mai adesea melodramatic, este suferința umană și deslușirea cauzelor acesteia. Drame întunecate constituie destinul unor personaje care fie nu și-au ales bine drumul în viață, fie au fost doborâte de adversitățile sociale sau au căzut pradă unor
PALLADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288631_a_289960]
-
D. Gherghinescu-Vania, E. Ar. Zaharia, Yvonne Rossignon, G. Barbul, Radu Brateș, Grigore Popa, Teodor Murășanu, Livia Rebreanu-Hulea ș.a. Proza nu reușește să respecte programul revistei în privința deschiderii spre inovație, menținându-se într-o specificitate ardelenească ce reia întru totul teme predilecte înainte de unire. Subiectul favorit rămâne, în mare măsură, satul transilvan cu valorile sale etice. Din această proză, situată mult sub valoarea poeziei publicate în revistă, se disting paginile scrise de Pavel Dan, consistentele scrieri ale lui Ion Agârbiceanu (În cabinetul
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
Tomis” (1992) și publică traduceri, articole și proza în „România literară”, „Euphorion”, „Lettre internaționale”, „Dilemă”, „Tomis”, „Arcade” ș.a. Colaborează cu articole de gen la „ProSport” și „Gazeta sporturilor”, precum și la realizarea unei enciclopedii a fotbalului (2003). Registrul comic-satiric este mediul predilect al prozei lui P. Detaliind această predispoziție, românele publicate își deduc tonul din datele contextualizării ficționale. Românul de debut, Efemeriada (2000), se desfășoară în ambianța deceniului al nouălea al secolului trecut: pe paletă de bază predomina cenușiul, blazarea, compromisurile, rutinele
PARASCHIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288689_a_290018]
-
surprinzătoare convergențe cu proza optzecistă, prin experimentele inter- și metatextuale, prin utilizarea pe scară largă a kitschului și prin construcția unor distopii terifiante. Nota particulară a cărților lui P. în raport cu aceste orientări e dată de configurația personajului, care constituie ținta predilectă a testărilor narative. Dincolo de modulațiile survenite de la un volum la altul, proza lui poate fi citită ca o descompunere a psihologismului tradițional, proces care declanșează asupra protagoniștilor un lanț de seisme identitare, fără ca ei să devină simple ființe de hârtie
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
Orizontul artistic al strigăturii, dar și pagini din istoria folcloristicii - Începuturile folcloristice în Transilvania, G. Barițiu și patrimoniul artistic popular, Folcloriști saxo-români - sau texte de medicină pastorală din Mărginimea Sibiului. Arta populară, cu toate componentele ei, a constituit celălalt domeniu predilect, căruia P. i-a închinat studii și articole pertinente încă din tinerețe. Pictura pe sticlă la românii din Transilvania - comunicare prezentată la Congresul Internațional de Antrolopogie și Arheologie Preistorică (București, 1937) și publicată în „Apulum” - este urmată de Pictura pe
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
culturii în cadrul unui nou tip de societate. Pentru Inglehart este clar că, în faza sa postmaterialistă de dezvoltare, societatea ajunge să dea o mai mare „greutate considerațiilor estetice și umane” și „incorporează elemente ale trecutului într-un nou context”. Domeniul predilect de analiză se situează pe același teren al culturii ca și în cazul lui Bell, dar în loc să opteze pentru redirecționarea culturii, care s-ar afla în contradicție cu structura capitalistă a economiei și tehnologiei, Inglehart susține că tocmai noile dezvoltări
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai semnat și O.M. sau Omin. M. este recunoscut ca unul dintre „maeștrii” falsului documentar introdus în câmpul cercetării literare. A plastografiat abundent, a inventat documente, a pus în circulație texte apocrife, a lansat scrisori și manuscrise contrafăcute. Obiectul predilect este viața și opera lui Mihai Eminescu, pe seama căruia tipărește câteva cărticele conținând elemente senzaționale, cele mai multe născocite, de genul Cum a iubit Eminescu. Pagini intime (1911), precum și un roman despre Eminescu și Veronica Micle - Simfonia venețiană. Romanul unei mari iubiri
MINAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288151_a_289480]
-
prin contrastul provocat de sentința din finalul poemului: „la 26 de ani învățasem/ 26 de cuvinte unul pe an/ combină de recoltat (1951)/ război rece (1952)/ festival (1953) [...] suprapopulație (1976)/ dar nu le-am uitat/ niciodată pe celelalte” (Lexic). Temele predilecte - adolescența, călătoria, iubirea, cuvântul - străbat toate poemele, în suite de variațiuni și improvizații atent supravegheate, care trimit și la tehnicile creativității muzicale, în special jazzistice. De altfel, M. este și autorul unor culegeri de eseuri despre jazz, singulare în peisajul
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
apropie cu o caldă simpatie de o umanitate în fond tragică, proiectându-i chinurile, izvorâte din sărăcie, boală și mizerie, pe un ecran de epocă de un crud realism. Alte pagini vor tinde să complinească și să nuanțeze aria tematică predilectă, aducând în prim-plan psihologia celor sortiți să facă, neștiuți de nimeni, istorie. Semnificative rămân povestirile Căprarul Gheorghiță sau Unul dintre necunoscuți, inspirate de primul război mondial, în care scriitorul fusese el însuși angrenat ca medic-sublocotenent. O parte a scrierilor
MIRONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
infractor, iar Neamul palavragiilor detaliază asupra subspeciilor descoperite în lumea instructorilor de partid: palavragiul filosof, palavragiul energic, palavragiul ad-interim. Îndepărtându-se din ce în ce mai mult de contextul aflat în contingență cu ideologia, M. își limitează observațiile la scene din cotidian, reluând temele predilecte: iubirea eșuată, singurătatea, moartea și boala, ca în Iubiri contemporane și Doamna Voltaire. Către acest spațiu se concentrează efortul artistic al autorului, celelalte realizări satirice, fără a-și pierde din incisivitate, devenind marginale (Elegie la pomana porcului). Intrigile schițelor dobândesc
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
Teofil Vâlcu”, un concurs al formațiilor de teatru din comună, face parte din acest program. Școala, fie ca partener, fie ca organizator, găzduiește periodic evenimente culturale care au și scopul de a facilita informarea localnicilor. Strategiile de consum media Sursele predilecte de informații ale localnicilor sunt televiziunea și radioul. Preferințele pentru un anumit post de televiziune/radio sunt condiționate de accesul la rețeaua de cablu recent instalată în comună și de tipul activităților în care sunt implicați sătenii. Pătrunderea televiziunii prin
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și faptul că localitatea, mai dezvoltată, nu putea aplica pentru multe dintre sursele de finanțare existente în România, neîndeplinind criteriile de eligibilitate care direcționau fondurile către comunitățile aflate în nevoie. Pe de altă parte, județul Botoșani reprezintă una dintre țintele predilecte ale unor astfel de programe (de exemplu, PDR și FRDS au avut Botoșaniul între priorități). De aici și numărul mare de proiecte din Hănești. Trifeștiul beneficiază de o explicație similară în ceea ce privește numărul mare de proiecte și aplicații. Tabelul 1. Existența
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
modelele materialiste și raționaliste - pe de altă parte 7. La nivel structural și istoric, Tönnies evidențiază trecerea tendențială de la familie/sat/oraș, economie preponderent agrară și viață politică locală către metropolă/stat național, comerț și industrie; la nivel psihosociologic (unghi predilect al autorului, unul dintre pionieri și în acest sens), Tönnies tratează formațiunile sociale ca pe niște expresii ale voinței umane, aflată și ea în tranziție de la o formă esențială (organică, am putea spune - dar nu neapărat organicistă), Wesenwille, către o
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
resemantizat” termenul, imputând istoricilor ceea ce numai profeții și unii politologi au încercat: prezicerea viitorului. Vezi cartea sa celebră, The Poverty of Historicism, care nu are nimic de-a face cu importantul curent istoriografic lansat în Germania cu numele Historismus, ținta predilectă a filozofilor, uneori din pricina apropierilor foarte sporadice dintre generația mijlocie a curentului, reprezentată de Friedrich Meinecke, și național-socialism. Lucrările lui Jörn Rüsen și ale discipolului său Friedrich Jaeger au „reabilitat” pe deplin extraordinara contribuție a istorismului german, propunând o critică
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sunt: Al. Jar, Petre Dragoș, Elisabeta Luca, Aurel Baranga, Petru Dumitriu, Asztalos Istvan, Gheorghe Cristea. Comandamentul tematic este satul; dezideratul general: accesibilitatea; funcția supremă: educație; țelul: armă de luptă; „Eroul pozitiv” va fi: activistul de partid; „eroul negativ”: chiaburul; specia predilectă: nuvela; colecția editorială: Cartea poporului; În fine, editurile care aveau În plan susținerea noii proze: Editura Scânteia Satelor, Editura Pentru Literatură și Artă dar și Editura Tineretului. Primele două invadează piața editorială cu un nou produs tipografic: broșura; la nivelul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]