805 matches
-
biroului, în calitate de junior. Avea unde sta, dar în cea mai mare parte a timpului venea să locuiască la noi. Din cauza mâncării făcute de mama, așa spunea, iar ea se umfla de mândrie, și tata clătina din cap cu o disperare prefăcută, bombănind că e scos de la masă și din casă. De fapt, chiar le plăcea, neavând un fiu al lor, iar lui Charlie și mie ne convenea de minune să fie tratat ca un fiu-surogat. Devenea fratele meu surogat, bănuiesc, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
a reușit cumva să devină un superstar. — Ai idee pentru ce e programarea de azi? Gilles părea că nu-și mai încape în piele de bucurie. — Ia să vedem, ce-ar putea să fie? O ședință foto! spuse ea cu prefăcut entuziasm. El o ignoră. — Oh, nu-i cine știe ce. Sunt sigur că nu vrei să auzi cum e să o coafezi pe Angelina în platoul de filmare pentru Orășanul, care se întâmplă să fie considerat cel mai sexy film pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
O să-l citesc când o să mă lași singură. Jesse făcu ochii mari. — Singură? Nu știam că asta e procedura standard. Leigh râse. — Știi și tu la fel de bine ca mine că nimic nu e după procedura standard. Jesse o privi cu prefăcută inocență. — Habar n-am la ce te referi. — Normal ar fi ca șeful meu să-ți editeze cartea, nu eu. Normal ar fi ca eu să-ți fi citit manuscrisul —sau măcar o schiță sau un capitol — înainte să bat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
brusc la realitate; îndată ce văzu colecția de sculpturi metalice a lui Russell și imprimeurile alb-negru alese de decorator, simți ca de obicei că începe să strângă din pumni până ce unghiile îi intră în carne. — Bine ai venit! fredonă Leigh cu prefăcută bucurie. Ceva din locul ăsta îți încălzește sufletul, nu-i așa? Emmy lăsă geamantanul la ușă, își scoase canadiana și o aruncă pe un scaun din sufragerie, apoi se lăsă să cadă cu un aer stingher pe canapeaua hard-rock îngrozitor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Vincent i-o Împinse deoparte. Privirea ei absentă se putea concentra În mod uimitor. — Domnul Maxted Încă te așteaptă, Jim. Poate ar fi timpul să te duci Înapoi la barăci... Nu la barăci, doamnă Vincent, spuse el cu un oftat prefăcut. Nu la barăci, repetă pentru sine, cînd ieși din cameră. Barăcile erau reci și dacă războiul se prelungea și după iarna lui 1945, aveau să moară și mai mulți oameni În acele barăci Înghețate. Totuși, pentru doamna Vincent, poate s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
mine. Dar poate că soția mea știe ea ce știe. Oare ideea că Susannah încă mai simte ceva pentru mine nu este la fel de absurdă ca și aceea că îl găsise pe Dumnezeu în șase milioane de lințolii? Iar supărarea ei prefăcută e mai deplasată decât faptul că susține o suferință pe care nu a trăit-o niciodată, suferința unor oameni cu care nu a simțit nici o legătură până în ziua în care ei au murit? Nu mi-a displăcut expozeul ei despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
În tăcere, văzându-și de Îndatoriri la Lamb House, până nu mai putu să rabde și Îi spuse dlui James că dorește să plece pe front. — Și ce crezi c-a zis bătrânul filfizon? George clătină din cap, cu mirare prefăcută. — Ei bine, nici c-ar fi putut fi mai Încântat. Nu c-ar fi vrut să se lipsească de mine - a zis că nu știe cum o să se descurce fără mine. Dar s-a vădit că nădăjduia că o să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
decurs prima săptămână din restul vieții tale? În cinstea iubitei uluitoare. — Mulțumesc, am spus eu aproape În șoaptă și am sorbit din pahar. Mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc. 6 — Măiculiță, doamne, veni coana redactoreasă de modă În persoană?! a țipat Jill cu prefăcută afectare când a deschis ușa. Hai Încoa’ și dă-i voie sor’tii mai mari să se prosterneze oleacă dinainte-ți. — Redactoare de modă? am pufnit eu. Aiurea, mai degrabă neștiutoare de modă. Bun venit Înapoi În lumea civilizată. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
și acum tu spui că a sosit la hotel. Cum e posibil ca ea să nu-l fi primit? Se pare că singura metodă de a rezolva misterul e să vorbești chiar cu doamna În chestiune, a ciripit el cu prefăcută veselie În glas. Să-ți fac legătura? Sperasem din tot sufletul că nu se va ajunge la asta, că o să fiu În stare să identific și să rezolv problema fără a fi nevoită să vorbesc cu ea. Ce-i puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ei piele. Se simțea ca-ntr-o capcană, sufocată. Rămase așa o clipă, neștiind ce să facă, apoi se duse la fereastră și dădu la o parte perdeaua. Privi strada, grădina, casele cu fațadele cu stucatură jupuită. Vedea o lume prefăcută, gata s-o Înșele și să-și bată joc de ea. O femeie și un bărbat trecură ținîndu-se de mînă, zîmbind: i se păru că au neapărat un secret, o cale spre siguranță, calm și Încrede, pe care ea le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
laptop-ul și stau acolo scăldată În lumina lui metalică, lăptoasă. Deschid fișierul Salinger. Cifrele de pe ecran mă alină - felul În care se execută imediat la rugămintea mea, faptul că nu le pot minți. Pe când acasă sunt o falsificatoare, o prefăcută. Nu mi-e rușine, pentru că nu văd altă altenativă. O mamă bună face ea Însăși gemul, nu-i așa? În adâncul sufletelor, știm cu toții asta. Când vor Începe să fabrice conserve cu numele „Mama și decalajul orar“ sau „Mama În timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
în surdină ale unei muzici simfonice (nu tocmai muzica mea preferată!). Mare ghinion! Era ceva din Niebelungenslied, cu care tocmai ne împuiase capul profa de mu zică cu vreo două ore mai devreme. Mă uitam absentă prin sufragerie, cu o prefăcută politețe. Era curat și luminos totul, însă, nu știu de ce, simțeam lipsa unei prezențe feminine din acel apartament. — îți place Wagner? m-a întrebat domnul Scarlat, ca într-o doară. — Bineînțeles, i-am răspuns serioasă, ca o școlăriță la un
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
poate înfrupta fără preget din tot ce i se oferă pe tavă, se păcălise singur. Nu, nu erau de vină ceilalți. își căutase cu lumânarea, parcă, întâmplarea care să-i dovedească contrariul. Stânca aia ademenitoare i se oferise cu o prefăcută umilință, ispitindu-l feciorelnic să o cucerească pas cu pas, până la capăt. Fusese de-ajuns însă o clipă doar de delăsare, atunci când se apropiase de vârf, o clipă când întorsese capul în jos și zâmbise trufaș, pentru a fi imortalizat
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
kehren gut5....adică: măturile astea, noi, l-au măturat și pe Petrea Păun, chiaburul cel vrednic. Apoi, șontâcăind pe piciorul său de invalid de război către Nicanor, cumnatu-său, care-l privea urât și întrebător, se umili cu ipocrizie și cu prefăcută amiciție: Hai, bre, cumnate, scoate, de la Rezervele de stat, o țigară de tutun! Că, după ce o fumez, ți-o-i da-o înapoi... Nicanor Galan nu-și mai aminti de țigara oferită lui Iuga, nici de bejenirea în lume a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
când avea ocazia abordajului vreunei femei ce-i ieșea în cale, când cu plecările sale în deplasare în Capitală. Pronunțarea răspicată și rară a termenului porcos, survenea după o aserțiune adresată doamnei.(Vladimir emitea mai întâi, cu ipocrită nevinovăție și prefăcută naivitate: "Sunteți deosebit de inteligentă și presupun că ați fost în liceu destul de bună la matematici!". Era primul avans și prima nadă pentru drăguța interlocutoare, care făcuse imprudența să-l accepte în preajmă). Imediat, rostea apăsat obscena vocabulă indiană. Atunci, fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Vladimir adora dintotdeauna experimentele sociale care stimulau perfecțiunea relațiilor interumane, iar fasonul cerșetorului de a se înființa la masa lor, îngăimând iscusite și viclene tânguiri, a fost cel care i-a eliberat imaginația. După o primă manifestare a unei vrăjmășii prefăcute, îi zise, la fel de răstit: Nu-ți dau bani, minoritarule! Dar cu o băutură bună, tot am să te miluiesc, pramatie. Miluiesc, oricând, pe unul ca tine, cu o băutură ca lumea, fiindcă știu că setea năprasnică îi căznește fără cruțare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pantaloni din stofă groasă, deschiși la culoare, băgați în cizme lungi din piele neagră. Sărut dreapta, domniță și bună să vă fie inima! Bucuroasă de revedere moș Ilie! De câte ori ți-am spus să folosești obișnuitul "Bună ziua"? întreabă Smaranda cu dojană prefăcută. De când se știa, moș Ilie lucrase pe domeniul familiei Dracea, la fel ca străbunii lui care urmaseră credincioși de-a lungul timpului destinul capricios al celor cărora le încredințaseră devotamentul lor. Copil fiind, pornise ca ajutor de văcar, ajungând, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pieptul lui și rămân strâns îmbrățișați, până când Marius începe să inspire zgomotos aer pe nări, cu expresia unui ogar la vânătoare. Mmmm .... măi pui, dar ce arome! Ce ai adus bun? Smaranda râde amuzată de ochii lui pofticioși. Cu glas prefăcut exasperat și lovindu-și palmele una de alta, întreabă: Cum faci de reușești? Ești teribil! Adevărul e că am o foame! Aș mânca un cal întreg. Cine știe? Dacă nu se termină curând războiul sigur o să ajungem și la asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
atunci el Îi arătă servanta În care se aflau șerbetul și dulceața, pe care le avea În patru borcane dăruite de doamna Pavel: mica ei propagandă de gospodină, repetată În fiecare an, la care el reacționa cu sincere mulțumiri și prefăcute laude, pentru că nu se pricepea. Ea deschise ușa servantei, și după ce puse pe masă o farfurioară cu o linguriță de șerbet, iar el paharul cu apă, se așeză din nou În fotoliu. El aprinse o țigară, apoi simplu: - Dar de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
capitală sau măcar unele cartiere vor zbura în aer prin mijlocul dinamitului pe care hornarii îl vor pune pe drumuri. Toate acestea se spun firește într-un ton pe jumătate glumeț: însă bagi în curând de seamă că această veselie prefăcută ascunde o neliniște reală și că viitorul se anunță plin de nouri grei. În aceste proclamații, dintre cari una din cele din urmă poartă titlul Moarte pentru moarte, se găsește esplicarea și justificarea uciderii șefului jandarmeriei. Dacă o credem, atunci
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ziarului "Romînia liberă"; acest ziar, din punctul său de vedere și pentru motive ce n-avem noi a le cerceta, se miră de ceea ce numește el " apropiarea, dacă nu și unirea între guvern și "Presa"". În uimirea sa, sinceră sau prefăcută, el exclamă: Nu te mira, Românie, căci toate aceste împerechieri, sânt pentru fericirea ta! Ei bine, daca chiar organul recunoscut al unui bărbat care până ieri făcea parte din guvernul pe care îl combatem nu înțelege apropierea ce ni se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rămâie afară din corul vocal atât de frumos aranjat în plângere și post universal de către coreligionari. La 27 iulie stil vechi, dată care coincide telegraficește cu data scrisorilor celor două Alianțe, "Fraternitatea" - deși cu mai multă modestie și c-un prefăcut sentiment de strictă legalitate - cuprinde, sub forma unei polemice cu "Războiul", următoarea revistă internă: "Războiul" de la 19 iulie a. c. tună și fulgeră contra evreilor din țară și mai cu deosebire împotriva atitudinei pasive a celor din capitală, fiindcă sânt așa
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mâini puternice și eterna speranță în inimi; le-o citeam acum în priviri, strălucind pe chipuri deloc atinse de fanatism abstract, cum erau ale celor care strigau prea tare, sau de stupiditate, cum erau ale celor care aveau expresii complice, prefăcute, vrând să spună, nu se știe cui, că strigă ei, dar nu cred o iotă din toate astea și ca dovadă (nu se știe cui vroiau ei să aducă dovezi) rânjeau ambiguu, căci nici să râdă din plin, total, nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ce i se povestise despre ea? se întrebă Ripley. Era dezamăgit văzând că nu era vorba de o bătrână, de o cotoroanță complet țicnită? Părerea lui nici nu avea importanță. ― Ați pierdut deci orice contact, zise ea cu o nepăsare prefăcută. Ei, și ce-i cu asta? Burke se uită în jos spre geantă. ― Ei, și trebuie să descoperim ce se întâmplă acolo. Și repede. Toate comunicațiile sunt întrerupte, și de prea multă vreme ca să dăm vina pe o defecțiune a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
canal. ― În acest caz, soluția asta e, zise ea, observând expresiile colegilor săi. Ajunge ca unul dintre noi să meargă acolo cu o consolă portabilă și să o branșeze pe emițător. ― O, perfect, absolut perfect! făcu Hudson cu un entuziasm prefăcut. Uiți însă un lucru: chestiile alea care bântuie pe-acolo. E important. Bishop făcu un pas înainte. ― Mă duc eu. Era calm, destins, ca și cum nu avea de ales. ― Ce? Ripley rămase cu gura căscată. El zâmbi, parcă scuzându-se. ― Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]