1,412 matches
-
și talentat, care ne înveselea inima, în momentele triste, cu năzbâtii și ghidușii, a dispărut din viața noastră pentru totdeauna... Și iarăși începură să curgă zilele... și săptămâni întregi.. nepăsătoare, parcă, la tot ce se întâmpla... Ziarele vuiau de noile prefaceri... În umbră, nevăzut, țara se pregătea pentru noile schimbări ale acelui an... de foc. O apăsare tot mai grea plutea în aer, peste țară. Asistam cu toții la niște prefaceri politice, pe care nu le pricepeam, pentru care nu eram încă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
nepăsătoare, parcă, la tot ce se întâmpla... Ziarele vuiau de noile prefaceri... În umbră, nevăzut, țara se pregătea pentru noile schimbări ale acelui an... de foc. O apăsare tot mai grea plutea în aer, peste țară. Asistam cu toții la niște prefaceri politice, pe care nu le pricepeam, pentru care nu eram încă pregătiți să le înțelegem. Dar... distrugerea țării, prin așazise „reforme”, la care asistam cu toții... adică „demolarea” a tot ce era „vechi”, cum le numeau „ei”, era mult mai de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
înmărmuriți... Ne așteptam la ceva... ca de îngropăciune. Inimile ne erau tot mai neliniștite. „ - Dragi elevi !”, începu directorul scolii pe un ton cât se putea de grav.. dar, mulți dintre noi n-am auzit ce-a spus, ca introducere, despre prefaceri, schimbări în țară etc.. etc. „.. Ca urmare a reformei învățământului, continuă Sfinția Sa, prin planul de învățământ, începand de la toamnă... noul an școlar .. 1948-1949.. dragi elevi... Tăcu o clipă.. lungă, lungă.. care părea nesfârșită, și, pe un ton cât se putea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Se uitau cu îndreptățită mândrie, la impunătoarea cladire a fostei lor școli, monumentală chiar și pentru vremurile de astăzi. O priveau și li se părea o minune dumnezeiască, regăsind-o după prăpastia de ani care i-a despărțit, neatinsă de prefacerile și schimbările așa zisei.. „sistematizări și modernizări”. În prea scurtul timp petrecut în dimineața acelei zile de sâmbătă, în ajunul Sf. Dumitru ... între zidurile sale... au încercat să-i reînvie amintirea, să-i redea măcar pentru o clipă strălucirea și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ceas, dar îmi amintesc ce-am simțit. Mi-am dat seama că tocmai mi se întâmpla un lucru foarte important, de ale cărei consecințe nu voi fi conștient în întregime niciodată. Intram într-o relație decisivă cu timpul. La ce prefaceri duce în noi această relație aveam să aflu mai târziu, când, dintr-odată, m-am trezit cel mai bătrân oriunde m-aș fi dus, deși cu numai o zi înainte fusesem cel mai tânăr. Aș putea să spun „cu numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
catedre, dar schema nu-i rigidă. Cînd moare un savant sau se pensionează și nu se găsește un înlocuitor vrednic de acest post, catedra e transformată în altă catedră, unde există un asemenea savant, încît totul se găsește în continuă prefacere, dar la nivelul cel mai înalt. Această mobilitate și adaptare la realitățile zilei a făcut din Collège de France o instituție de mare prestigiu. Aici nu există înmatriculare, examene sau altă birocrație. Savantul vorbește ce vrea, ține seminarii sau lucrări
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
legarea căiei ferate Cernavodă-Constanța cu rețeaua căilor ferate din România, lărgirea și îmbunătățirea portului maritime, aceste legiuiri vor avea de rezultat sigur și neîntârziat vindecarea ranelor resbelului de care Dobrogea a suferit mai mult decât oricare altă provincie din dreapta Dunării, prefacerea ruinelor ce astăzi o acoperă în orașe și sate înflorite, și schimbarea întinselor sale deșerturi în câmpii acoperite cu frumoase secerișuri. Aceste legiuiri vor face, în fine, ca populațiunea fără osebire de orice naționalitate și religiune a acestei țări, să
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
linia în stăpânirea noastră și se va muta gara, sunt încredințat că numai pământul pe care se află compania, numai acel pământ ar prețui mai mult de un milion; numai că acele case care sunt construite în piatră, cu puțină prefacere, ar îndestula trebuințele ce se simt, precum la cazarme, spitaluri și altele"1854. Legea privind răscumpărarea de către statul român a căii ferate Constanța-Cernavodă și a lucrărilor din portul Constanța prevedea plata a 16 800 000 lei aur, această sumă incluzând
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
este momentul rupturii și baza noii ordini, așteptată și impusă de ordinea firească de devenire a sistemului. Oamenii se confruntă cu o criză a copilăriei, o criză a adolescenței, una a vârstei a doua sau cu o criză a bătrâneții. Prefacerile din viața noastră sunt precedate de un moment ce anunță schimbarea. Crizele economice, așa cum sunt și cele naturale sunt ciclice,deoarece întreaga lume fizică și socială evoluează pe baza ciclicității. Există momente în care "agenții economici nu sunt raționali"27
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
ea destul de veche. Încolo, clădirea nu a suferit alterări importante(...) fiind privilegiată față de atâtea altele (clădiri, n.n.) și rămânând un monument reprezentativ pentru ultimii ani ai secolului XVIII." A scăpat, deci, de foc, de cutremure, de două războaie mondiale, de prefaceri parazite, a înfruntat timpul cu dârzenie și demnitate, fiind distrusă din temelii într-un veac luminat... nu se prea știe de ce. Și de cine. Că nu ostașii scoși la treabă poartă vina. Mă-ntreb dacă n-ar fi cazul ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
1870 - 1871 1. Activitatea politică și diplomatică În timpul războiului franco-prusac (1870-1871) De-a lungul carierei sale, aproape 50 de ani, Petre P. Carp a ocupat diferite funcții În diplomație, Într-o perioadă În care România trecea printr-o serie de prefaceri economice, sociale și mai ales politice. A ocupat funcția de secretar al agenției diplomatice române din Paris (mai 1866 - iunie 1867), agent diplomatic la Viena și Berlin (martie 1871 - aprilie 1873) sau la Roma (aprilie - octombrie 1873), trimis extraordinar și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
cursa înarmărilor, prin consolidarea de blocuri politico-militare și de piețe integrate, ca modalități de a proteja cele două sfere de influență, din preajma anilor ’50 și până la sfârșitul anilor ’80. Sistemul internațional, controlat de S.U.A. și U.R.S.S., a intrat în prefaceri „tectonice” în a doua parte a deceniului al noulea. Spre sfârșitul anilor ’80, S.U.A. pierduseră deja de câtva timp locul întâi în domeniile economice și financiar, fiind devansate de Japonia și concurate insistent de Europa de Vest, al cărui centru de gravitate
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
performativității sistemului ca atare. Asupra importanței și statutului pregătirii profesionale a educatorilor se va reflecta mereu. E o meserie care va ridica tot timpul probleme, În primul rând pentru că profilul profesional, prin competențele presupuse, este deosebit de complicat și În permanentă prefacere, iar În al doilea rând pentru că Însuși contextul socioeducațional reclamă o recalibrare permanentă a conturului acestei formări. Incitările și presiunile socioculturale vor forța profilul profesional să se remodeleze de la un context la altul sau de la o perioadă la alta. Profesorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
lipsită de unele dileme, interogații, convulsii, expansiuni, retrageri, Închideri pasagere și retractări. La fel ca orice raport nou, și acesta se supune unei Încercări a cărei dificultate poate imprima valoare, preț și consistență noului edificiu. Planul intim, personal al acestei prefaceri - a cărei alchimie este greu de cuprins - este Însoțit prin perturbare sau Întărire de unul social (ceea ce cred părinții, ceea ce zice lumea), de unul formal (conveniențe explicit codificate) și de unul spiritual (legământul În fața lui Dumnezeu). Toate aceste planuri se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
și pe lunci mai mult decât trebuie și parcă În ciuda firii. Încă o ilustrare că tot ce-i prea mult strică, obosește și aduce lehamite. Dar de ce discutăm acum și aici despre primăvară? Pentru că este un anotimp al Învierii, al prefacerilor și al ivirii unui nou ciclu de viață. Ea este aducătoare de noi și Înalte țeluri, este re-instauratoare, este un interval de tranzit către o plinătate a rodului. E anotimpul prin excelență al Începutului. Vechiul este Îndepărtat, noul urmează să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
moment spiritul se trezește, este pregătit de schimbare, se anunță reconversia și este gata să se actualizeze. Cred că ființa umană intră În rezonanță cel mai profund cu acest anotimp. De aceea, aproape că nu mai e operabilă distincția dintre prefacerile naturii și cele sufletești. Ceea ce se Întâmplă În exterior este ca și cum ar fi o prelungire a sufletului nostru. Iar ceea ce se petrece Înăuntru „se combină” cu datele dinafară, dând naștere unei rezonanțe perfecte cu natura de dincolo de noi. De aceea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
a relației noastre cu ceilalți și cu Dumnezeu? Mă tem că primează primul aspect, marcajul calendaristic, loisir-ul, festinul culinar și satisfacția hedonistă a unei Împliniri circumstanțiale, pasagere. Ne aducem aminte de o sărbătoare trecută nu printr-o tresărire sau prefacere de esență a sufletului nostru, ci pentru că ne-am cumpărat o anumită haină sau am petrecut-o mai știu eu În ce locație exotică. Se prea poate ca nu toți să reușim să ne apropiem de sărbătoare prin „substanța” ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
sărbătoarea există; noi nu suntem demni de ea! O sărbătoare care nu ne Înalță spiritual e semn că ceva nu e la locul lui În modul nostru de a fi. Nu amploarea petrecerii unei sărbători contează, ci amplitudinea trăirilor interioare, prefacerile valorice pe care le simțim sau le nutrim. Poți sărbători autentic ceva de unul singur, Înconjurat de puține bunătăți. Sărbătorirea plenară, autentică se face printr-o anumită repliere smerită a sufletului asupra sa, prin adoptarea unei conduite sobre, de o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
uman către divinitate. La Socrate, perfecțiunea stă pitită și ea Într-o zonă transcendentă, În Ideea Absolută, care nu-și găsește un corespondent pământean. E o țintă care mai curând ne Înspăimântă prin intangibilitatea ei, decât ne Îndeamnă la o prefacere spirituală insistentă, continuă. Dar nu numai țintele Îi diferențiază pe cei doi, ci și mijloacele de atingere a acestora. Unele capcane ale maieuticii socratice sunt „figuri” retorice destul de simple, construite pe inducerea adevărului (știut dinainte!) dinspre magistru către discipol (pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
care le vrea lumea la un moment dat. S-a uitat din nefericire că educația e o operă singulară, chiar sacră, un meșteșug ce presupune o oarecare lentoare și răbdare, dualități rare, Întâlniri aurorale, ani de trudă de facere și prefacere. Ceea ce se Întâmplă cu Învățatul În sala de clasă e cam același lucru cu felul În care se produc fructele și legumele pe marile plantații sau În sere: aspectuoase, atrăgătoare, apetisante, dar fade, fără gust sau chiar periculoase pentru sănătatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Moldovei. La originea acestora aflăm nu numai spiritul filantropic, dar și o mentalitate mai evoluată din punct de vedere social și cultural. Într-adevăr, spre sfârșitul secolului, structura economică a principatelor românești se găsea antrenată într-un proces de continuă prefacere. Creșterea ponderii meșteșugurilor și apariția primelor unități industriale, formarea unei pături de intelectuali cu vederi mai largi constituiau factori care dislocau moravurile feudale încă persistente. Pe plan medical, urbanizarea în plină creștere, cu inerente consecințe specifice, punea importante probleme de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
organizațională să se îmbine fericit pentru a realiza schimbarea. Astfel, managementul schimbării organizaționale este definit formal prin ansamblul proceselor de prevedere, organizare, coordonare, antrenare și control al Platforme integrate pentru afaceri. ERP 170 unor măsuri de înlocuire, modificare, transformare sau prefacere în formă și conținut a organizației, cu scopul creșterii eficienței și competitivității acesteia<footnote E. Burduș, G. Căprărescu, A. Androniceanu, M. Miles, op. cit., pp. 75-81. footnote>. În viziunea lui John Kotter<footnote Cărțile lui Kotter, un veritabil guru al managementului
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
de sârmă ghimpată spre lumea occidentală, cea care își pusese amprenta binefăcătoare asupra modelului nostru cultural până la război. În circumstanțele date, neprielnice în esență, valul de tineri asistenți, împreună cu unii dintre profesorii mai puțin conformiști, a creat premizele acelor benefice prefaceri ce aveau să se producă după 1964 și mai ales din 1966. Elvira Sorohan ajunsese din întâmplare să se consacre domeniului literaturii române vechi. I-ar fi plăcut, aidoma celor mai mulți dintre studenții de la Filo, să se ocupe de perioadele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
involutiv, în perspectiva a două mari decoruri: "fundalul cosmogonic și fundalul eschatologic. Materia însăși este examinată în fierberea ei în aceste două direcții, în mișcarea de organizare și de dezorganizare."43 Între acești doi poli, M. Eminescu imaginează o multimilenară prefacere în ruină a omenirii, un dramatism al erelor în creștere și descreștere, un spectacol al disoluției universale: "Și lumea din adâncuri o scutură ușoară / Ca pleava... Cerul cu sorii lui decade / Târând cu sine timpul cu miile decade" (Mureșanu). E
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
umană: În lut și-n cenușă te prefaci, o oame" (M. Costin Vieața lumii). În expansiunea "formelor" piatră zid ruină pulbere, poetul ne atrage atenția că fiecare treaptă merită cucerită, că fiecare treaptă este o rivalitate împotriva extincției, este memorie, prefacere a formelor. Astfel că lanțul "ciclurilor eterne" ("Pretutindenea este o clipă care nu este, devine, este, scade, nu este", ms. 2276, f. 209) nu trezește o angoasă a existenței, cât sentimentul unui tragic al vieții: ca și tragedia lui Cezar
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]