3,896 matches
-
cu sume imense. 15. Există profesori în învățământul universitar, care au câte două sau trei norme și nu dau pe la cursuri; norma lor este de 6 ore pe săptămână! 16. Diferența imensă dintre salariul universitarului care citește cursul în fața studenților (prelegere) sau nu-și face orele și profesorii din învățământul preuniversitar care au o mulțime de activități școlare și extracurriculare. 17. Persoane care studiază în paralel trei facultăți, cumpărând examenele. 18. Profesor care merge o singură zi la școală, în timpul unui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92931_a_94223]
-
în cooperare, fără intermedierea unor organisme birocratice, față de care există și reținerile politizării. Pentru aceasta, un Consiliu Științific va elabora două module de câte o săptămână de program pentru o Universitate de vară, care să nu depășească trei ore de prelegere pe zi, restul timpului fiind prevăzut pentru seminarii, întruniri și întălniri (chiar și în grupuri neorganizate) pe afinități pentru cunoaștere și contacte personale în vederea unor inițiative comune. Aceste module vor fi aduse cât mai repede la cunoștința posibillilor participanți din
PROIECTE în pregătirea și în cadrul sărbătoririi ZILEI LIMBII ROMÂNE – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92997_a_94289]
-
asemenea se vor elabora anumite propuneri de facilități oferite participanților, fie prin reduceri la anumite tarife turistice pentru perioada respectivă, fie prin compensarea unor diferențe de preț de la un buget care să adune diferite finanțări. Astfel, în afara interesului pentru tematica prelegerilor oferite și cea a dezbaterilor propuse, noi vom sugera primarilor, ca și unor patronate să vină cu propuneri concrete ajungându-se la unele „înfieri reciproce”, a localităților de către anumite comunități din străinătate, sau a conaționalilor din străinătate care nu mai
PROIECTE în pregătirea și în cadrul sărbătoririi ZILEI LIMBII ROMÂNE – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92997_a_94289]
-
alocuțiunea intitulată „Lumină și Marele Rabin Alexandru Safran”. Prof. Avinoam Safran, de la Universitățile Geneva și Paris a prezentat comunicarea ” L’unite de pensée et d’action d’Alexandre Safran”. Prof. Carol Iancu de la Universitatea „Paul Valery” din Montpellier a prezentat prelegerea cu titlul ”Alexandre Safran, une vie de combat, un faisceau de lumière” precum și cartea ”Alexandre Safran et leș Juifs de Roumanie durant l’instauration du communisme. Documents inedits des archives diplomatiques americaines et britanniques (1944-1948)”, apărută la Editură Universității „Alexandru
Lumina unui simbol: Alexandru Şafran [Corola-blog/BlogPost/93111_a_94403]
-
generații de tineri extrem de talentați și devotați pasiunii lor pentru Japonia. Aș mai avea, poate, prea multe lucruri de adăugat, așa că mă opresc aici. Care a fost cursul cu care s-a deschis Centrul și cine l-a predat? Prima prelegere a fost susținută în cadrul CSRJ-AH de către domnul Prof.univ.dr. Florin Bonciu și s-a intitulat Japonia în Economia Mondială. Acest eveniment a avut loc pe data de 23 mai 2005 și a marcat practic deschiderea oficială a CSRJ. Alături de domnul profesor
Centru privat de studii româno-japonez – la 10 ani [Corola-blog/BlogPost/93375_a_94667]
-
SUA, unde, pe 13 iunie, Institutul Cultural Român de la New York va organiza la sediul său evenimentul „Eminescu - An American Perspective (A Tribute to Mihai Eminescu - the Last Great Romantic Poet)”. Directorul reprezentanței de la New York, Doina Uricariu, va susține o scurtă prelegere despre viața și opera poetului Mihai Eminescu. Adrian G. Săhlean, unul dintre cei mai cunoscuți traducători ai operei lui Eminescu în limba engleză, cofondator și președinte al organizației nonprofit Global Arts Inc., care promovează literatura, muzica și arta românească în
Mihai Eminescu, comemorat de Institutele Culturale [Corola-blog/BlogPost/93469_a_94761]
-
mi-am dat seama, de maniera liberă, voit colocvială și ușor teatrală de tratare a unei discipline tradițional austere. Personal, ca fost student la istorie - cam mediocru, nimic de zis -, mă interesa Însă altceva. Adam Adam sugerase nu o dată pe parcursul prelegerilor că, dincolo de factologie, de succesiunea evenimentelor și de figurația adesea imprevizibilă și inextricabilă a personalităților de varii calibre pe marea scenă a lumii, ar exista - trebuie să existe! - o legitate ascunsă, un mecanism ordonator ce conferă sens și coerență Întregii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
provoca vise erotice studentelor Îndrăgostite in corpore de arătosul lor dascăl. - Te-ai decis? Ce facem? Purcedem la treabă sau ne lăsăm păgubași? Nu, era clar: se distra pe seama mea cu voluptate și cinism inocent. Vechea lui aplecare spre teatralizarea prelegerilor universitare rămăsese nealterată: ce conta că auditoriul se restrânsese la o singură persoană? Bună și aia... - Chiar credeți că aș putea rata o asemenea șansă? Nici nu vă imaginați ce spirit aventurier zace sub aparența mea de tip casnic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pentru că, atunci când am deschis ochii, am realizat că Încă nu intrasem În Paris. Pentru rigoare, m-am uitat, totuși, la ceas - gest aproape mecanic, cu care, În amfiteatru, din când În când, verificam cât mai aveam la dispoziție până la Încheierea prelegerii: Îmi plăcea mult ca semnalul sonor care anunța pauza să coincidă cu ultima mea frază și mă simțeam foarte satisfăcut dacă șmecheria Îmi ieșea la fix. Cel mai adesea Îmi ieșea. Am tresărit violent și m-am frecat la ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
urmă, organizatorii sesiunii de la Roma au acceptat, contrar uzanțelor, ca studiul să nu fie inclus În sumarul volumului publicat cu acest prilej, așa Încât chestiunea cu Marea Lege nu apare În nici o lucrare tipărită de mine... - În schimb, apare frecvent În prelegerile cu care fascinați tinerimea universitară din Balcani. M-am făcut că nu sesizez zeflemeaua; am continuat ca și când n-aș fi auzit nimic: - CÎt privește teoria universurilor suprapuse, cum o numiți dumneavoastră, ce pot să spun... Mai Întâi că nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
traiectoriile lor au fost divergente. Burne se retrăgea tot mai departe de lumea Înconjurătoare. Și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al studenților din ultimul an, iar lectura și plimbările i-au rămas aproape unicele preocupări. Asista voluntar la prelegerile de filosofie și biologie destinate masteranzilor, ascultându-le cu o scânteie de interes destul de patetică În ochi, ca și cum ar fi așteptat un punct culminant, la care conferențiarul nu ajungea niciodată. Uneori Amory Îl vedea zvârcolindu-se pe scaun, iar chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
să‑și facă efectul, dar e stânjenit de trăncăneala lui Rainer. Rainer a mințit deja când a spus că cunoaște personal un muzician, ceea ce nu e deloc adevărat. Nu cunoaște nici un muzician, doar se dă mare. Rainer ăsta ține adesea prelegeri lungi pe diverse teme care nu interesează pe nimeni. Și mama ține acum o prelegere ca să‑i lărgească fiului ei orizontul, dar degeaba. Astăzi, ca de obicei, e o lecție de istorie pe care Hans a mai înghițit‑o deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
când a spus că cunoaște personal un muzician, ceea ce nu e deloc adevărat. Nu cunoaște nici un muzician, doar se dă mare. Rainer ăsta ține adesea prelegeri lungi pe diverse teme care nu interesează pe nimeni. Și mama ține acum o prelegere ca să‑i lărgească fiului ei orizontul, dar degeaba. Astăzi, ca de obicei, e o lecție de istorie pe care Hans a mai înghițit‑o deja. Mama deschide o carte și citește fără nici o inflexiune: Vineri, 6. 10. 1950, paritatea șiling
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
în acorduri de vioară, nu observă însă lucrul ăsta, pentru că ei nu observă nici măcar că iubirea asta nu merge decât de la Rainer înspre Sophie, fără să mai facă și cale întoarsă. Rainer tocmai se pregătește să țină iar o scurtă prelegere despre această iubire sau chiar s‑o cuprindă cu brațul pe Sophie, alături de care stă pe marginea prăpastiei acoperite de șiruri foarte regulate de viță de vie, o sinteză între artă și natură - natura e vița de vie, arta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
această temă, domnule? El pufni disprețuitor: — Dumnezeule, de așa ceva se ocupă Kripo la Berlin acum? — Cred că ar fi fost un polițist foarte bun, domnule, i-am zis zâmbind afabil, dacă nu vă supărați că spun asta. — Scutiți-mă de prelegerea de psihologie, Kommissare, oftă Martin. Spuneți-mi doar ce tipar vedeți încât ar putea să-l implice pe iubitul nostru Gauleiter de aici din Nürnberg. — Păi, domnule, e ăsta: mi-a trecut prin cap că cineva ar putea cineva să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
1934 Ia parte la un congres internațional de matematică la Praga, unde se împrietenește cu Wilhelm Blaschke, și apoi la altul la Pyrmont în Germania. 1935 Apare mica monografie a lui Tudor Vianu: Ion Barbu. 1936 Este invitat să țină prelegeri la universitățile din Hamburg și Goettingen. Ia parte la un congres internațional de matematică la Oslo. 1938 Ține prelegeri la universitățile din Münster-Westfalia și Vie-na. Ia parte la un congres internațional de matematică la Baden-Baden. Cu acest prilej, profită să
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
la altul la Pyrmont în Germania. 1935 Apare mica monografie a lui Tudor Vianu: Ion Barbu. 1936 Este invitat să țină prelegeri la universitățile din Hamburg și Goettingen. Ia parte la un congres internațional de matematică la Oslo. 1938 Ține prelegeri la universitățile din Münster-Westfalia și Vie-na. Ia parte la un congres internațional de matematică la Baden-Baden. Cu acest prilej, profită să se deplaseze și în alte orașe din Germania și să viziteze Olanda. 1942 Este numit profesor la catedra de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
încă vioaie, Hilbert nu mai reprezenta în timpul din urmă decât o formă deșertată de duh, o teribilă povară pentru cei care îl înconjurau și iubeau, totuși, ca pe un fetiș. După emeritarea sa, din 1930, Hilbert ține încă vreo câteva prelegeri, cu caracter din ce în ce mai popular, până în 1934. De aici încolo se abține cu sălbăticie de la orice manifestare în public. Facultatea de a gândi matematic îl părăsește. O vreme, în lungile lui răgazuri, mai citește cărți de filozofie. Urmează apoi, într-o
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Tărâțeanu din Cernăuți, pe... - Gabrielle, nu vrei să participi și la un eveniment cultural din vestul țării? La Tinca, un orășel de lîngă Oradea, liceul „Nicolae Jiga” din localitate își sărbătorește 10 ani de existență. Sunt solicitat să țin o prelegere acolo! Te invit... - Vin! Și a venit! A venit la Oradea - unde eu mă aflam în vacanță. A venit să mă întâlnească. Pe mine și pe Geta Resteman, o altă colegă de pe „Rețeaua Literară”. Direct de la Pojorâta, din Bucovina, unde
SCRIITOARE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364445_a_365774]
-
mari ale sălii au sosit oficialitațile Academiei: rectorul și profesorii eminenți, dar și mulți alți invitați. Prezidiul era condus de însuși rectorul Academiei, ilustrul profesor și om de știință Mohamed El-Hirani, cel care a și deschis conferința cu o impresionantă prelegere. Urmăream cu răsuflarea întretăiată cuvântarea sa. Figura impresionantă a acestuia se vedea pe toate ecranele sălii. Vorbitorul, pe lângă meritele științifice extraordinare, avea și o ținută cu totul remarcabilă. Originar din Turcia, Mohamed El-Hirani știa să afișeze o ținută solemnă, academică
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363779_a_365108]
-
România moluscă” a generalului Mircea Chelaru (Mariana Cristescu este, de altfel, și autoarea volumului „Generalul Mircea Chelaru” din seria „Destine contemporane”), prezentarea cărții „Oamenii monumentelor” și a trailer-ului filmului cu același nume, de către av. Nicolae Dan Cetină (traducătorul cărții), prelegerea „Eminescu, critic teatral” (Zeno Fodor), precum și lansarea cărții „ACEȘTI NETRBNICI CARE NE CONDUC - Interviu cu Mihai Eminescu”, piesă de teatru scrisă de Miron Manega și apărută la Editura NICO din Târgu- Mureș. Nicolae Băciuț și Miron Manega au improvizat o
UN PUTERNIC AVANPOST AL UZPR LA TÂRGU-MUREŞ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363818_a_365147]
-
kinetoterapie ale prof. univ. dr. Voica Foișoreanu Guga și prof. dr. Kinetoterapie Denisa Popovici, lansarea volumului de „Interviuri sportive” de Iulian Cătălin Chelaru, a volumelor de versuri „Intarsie pe suflet” (Petre Curticăpean) și „Trăind pur și simplu” (Mircea Chelaru Adrian), prelegerea „Acțiuni de influență, propagandă și spionaj maghiar îndreptate împotriva României, din perspectiva a trei specialiști din domeniul intelligence: Larry Watts, Gl. (r.- S.R.I.) Aurel I. Rogojan și Gl. (r. - M.Ap.N.) Stan Petrescu” (Nicolae Balint), raportul sentimental al lui Nicolae Băciuț
UN PUTERNIC AVANPOST AL UZPR LA TÂRGU-MUREŞ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363818_a_365147]
-
aici, precum și despre activitatea revistei „Vatra Veche” pe care o coordonează, un alt discurs, al prof.univ.dr. Cornel Sigmirean, despre cărțile apărute și lansate la ediția a patra a „Punților de Lumină”, comunicarea colonelului Ion Petrescu intitulată „Comunitatea euro-atlantică, după Vilnius”, prelegerea „Introducere în EMINESCIENTICĂ”, a generalului Mircea Chelaru, și concertul Mariei Gheorghiu, cu fragmente din proiectul ei scenic „Sub Zodia Mariei” (concept, scenariu și texte, Miron Manega). A existat și un moment special, în care președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, a
UN PUTERNIC AVANPOST AL UZPR LA TÂRGU-MUREŞ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363818_a_365147]
-
română, garda de mâine a societății care poate aduce biruința, și o poate apăra spre consolidare. Cu ocazia deschiderii Școlii de vară Leaders România 2012, când împlinindu-se cinci ani de existență, se începea o nouă serie de conferințe, dezbateri, prelegeri și dialoguri pe teme de cârmuire politică, economică, diplomatică, Alteța Sa Regală Principele Radu al României declara: „Pe cât România trăiește în prezentul ei drame de identitate și accidente în exercitarea libertăților, pe atât este mai însemnată consolidarea tinerei generații de lideri
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
încercat să înțeleg culturile și religiile altor popoare. Mărturisesc că unele lucruri m-au încântat, am apreciat religiozitatea atât a creștinilor cât și a celorlalte popoare, dar răspunsul tot nu l-am găsit. Până într-o zi când ascultând o prelegere, de altfel simplă, am înțeles că adevărul nu era departe de ceea ce îmi spuneau părinții, dar eu nu aveam capacitatea de a-l înțelege. „Dumnezeu este nevăzut și a creat oamenii după chipul și asemănarea Sa, pentru a trăi într-
DESPRE SCOPUL VIEŢII PE PĂMÂNT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363442_a_364771]