2,230 matches
-
Cu-ngheț și hibernare va fi amestecat! Apropie-te roză de-obrajii ce așteaptă Și palma cea pereche în loc de un sărut! Știi tu de cine-i scrisă concluzia- nțeleaptă, Ce-și plânge răstignirea chiar de la început Pe sângele cel sacru prelins pe prima treaptă? Oprește , tu, străine și-nvață-mă ce sunt! Deșert sau apă vie cu rădăcini celeste, O întrebare-albastră, un abur sau pământ, ''A fi sau a nu fi'', shakespeariană veste, Minciună, adevăr sau simplu jurământ? Referință Bibliografică: Oprește
OPREŞTE, LÂNGĂ ÎNTREBĂRI! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364731_a_366060]
-
deasupra apei. Se anunța o zi caniculară de vară, iar eu nu puteam sta mult pe mare. Din când în când, introduceam șapca din material de blugi în apă, o storceam ușor și o așezam pe creștetul capului. Apa se prelingea peste umeri, iar răcoarea plăcută mă înfioara. Din difuzorul tranzistorului se auzea o muzică relaxantă. Pescărușii se adunau zgomotoși în jurul bărcii, le era foame și așteaptau micul dejun. Deja s-au învățat cu pescarii. Cel mai curajos se așeza pe
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
încercă din nou cu delicatețe să pătrundă în tainele necunoscute ale divinității. A fost întâmpinat cu un ușor scâncet și cu o mușcătură a umărului stâng. Simți nu numai căldură și înfiorare de plăcere, ci și cum un lichid se prelinge spre prosopul de protocol al bunicii sale. Andrada tremura toată, însă acum tremura nu numai datorită emoției actului împlinit, ci și de plăcerea împreunării cu omul de care se îndrăgostise și îi cedase împotriva rațiunii sale de a fi fecioară
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
Acasa > Poezie > Amprente > NINSORILE MELE Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1806 din 11 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului În curtea casei mele, ninge atât de des că poarta cerului nici nu se mai închide, lăsând să se prelingă, fără vreun înțeles, deasupra tuturor, poeme și colinde. Din zâmbetul luminii se-adună nori hoinari în stoluri argintate mânate de speranță și-n pasul apăsat al urșilor polari, se pierde tot trecutul și n-are importanță! Ca într-o Atlantidă
NINSORILE MELE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349635_a_350964]
-
fi trezit și-ai fi rămas mereu rădăcină ! „Și n-aș fi atins niciodată cerul ? „L-ai fi văzut invers, cu stelele, luna și soarele drept rădăcini și atins doar cu gândul vuind de nerăbdare al curcubeului care n-a prelins niciodată cerul ... „Și deasupra creștetelui lucrurilor, nimic-nimic !? „Pe Dumnezeu, însămânțănd iarba zorilor în care își umezește obrajii ! Cu care le spală picioarele oamenilor pentru a-i înzdrăveni și a-i învăța din nou să pășească !... Și cu care aceștia să
DOMINUS REI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349655_a_350984]
-
sune la UnuUnuDoiul Guvernului Universal al Dragostei! Atenție! Sosește Gary din delegație. Simte mirosul iubirii în aerul casei sale. Bucuros și plin de dorințe, aruncându-și cât colo bagajele, o strigă pe Julia. Femeia coboară scările, mai bine spus se prelinge pe scări, abia târșindu-și pași. Sub greutatea păcatelor sale, treptele de lemn suspină. Ajunsă în sfârșit la baza scărilor se simte în același timp vinovată și descătușată. Gary înțelege totul și abia după aceea i se declanșează clicul care îl
MIGDALE DULCI-AMARE: „IUBIREA HAINELOR CE CURG” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349683_a_351012]
-
într-o halucinantă cavalcadă a viziunilor și a simțurilor. Acest sentiment bizar numai locuitorii pădurii l-ar fi putut confirma... A întâmpinat-o o fată cântând la vioară, cu tenul alb deschis, având un firicel de sânge ce i se prelingea din colțul gurii. Era vie? Era reală? Micuța Aiko s-a luat după un inorog ce s-a ivit din spatele unui arbore gigant, dornică să-l atingă, să se joace cu el, să simtă că totul este aievea, și nu
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
chip Și-n sori s-au strecurat În vâlvătaia ce-a rămas din ceață Când s-au pornit să-și caute aleanul Și norii au horit Să prindă-n ochiul veșniciei limpezimea Visul al șaptelea: Întuneric Picături de tăcere Se preling în brazde Contorsionând peștii la mal Forme sub ape isterice Picături de tăcere Adunate în coș de nuiele Sub copacul aspru al vieții Colțuri de minți viagere Picături de tăcere Visul al optălea: O problemă de vârstă Insula mea se
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
-au fost și s-au dus ei și-au lăsat gândurile acolo unele în piatră, altele sub țărna roșie fieroasă, suflete să afle - să simtă ce-a fost acolo la Little Bighorn Visul al cincisprezecelea: Întuneric Picături de tăcere Se preling în valuri Contorsionând peștii la mal Forme în ape isterice Picături de tăcere Adunate-n coșuri de nuiele Sub copacul agitat al vieții Minți orbecăie-n beznă Picături de tăcere Visul al șaisprezecelea: Zbor Fantomeîn galop peste câmpuri Peste garduri
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
Autorului Din iubire E săptămana patimilor sacre Pe care pentru noi Le-ai îndurat , Te-au umilit ,Te-au renegat cu toții Și din iubire ,Tu ai suportat . Coroana de scaieți ce ai purtat pe frunte Sângele sfânt ce s-a prelins pe față , Crucea pentru supliciu,ai urcat pe munte Doar pentru noi ,pentru o nouă viață . Trupu-Ți firav a fost bătut în cuie Pe cruce, tot pentru noi Te-ai rugat , Privind în ceruri către Tatăl Nostru : „-Iartă-i Doamne ,că
DIN IUBIRE de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350332_a_351661]
-
în palmă bătaia inimii parcă era a unui pui de pasare cazut din cuib am alergat spre casă și i-am făcut loc lângă colecția de îngeri. **** o poezie ce preț are v-ați întrebat vreodată cât costa o lacrimă prelinsă din sufletul trist neâțeles al unui poet daca ți-a rămas ceva mărunțiș prin buzunare nu-l da de pomană mai bine cumpără-i cartea am să vă spun un secret poeții sunt oameni sărmani care dăruiesc trecătorilor grăbiți indiferenți
CE PREŢ ARE O POEZIE? de DORINA STOICA în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350471_a_351800]
-
Dar deodată a-nnegrit Apa mării stricând jocul. Vai, ce jale se stârnise Când din doru-mi arzător, Neagră-n val i-a curs durerea, Înnegrind marea de dor! Jocul brusc se potolise Și din ochișori de soare, A-nceput să se prelingă Priviri negre, uimitoare. Și-au simțit deodată spaima, Pleoapele li s-au lasat, Apa mării din profunduri Tainele și-a tulburat. Negrul cu repeziciune A cuprins apa și malul. Cerul negru, speriat S-a-nălțat împins cu valul. Din străfunduri, o furtună
APA MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350459_a_351788]
-
Am rămas cutremurat în fața acelor hoituri din ochii cărora se prelingea un lichid alb-gălbui și care îmi cereau parcă ajutor din lumea de dincolo. Aș fi rămas multă vreme nemișcat, mut în fața acelor grozăvii dacă Ea nu m-ar fi ridicat și nu m-ar fi adus înapoi în biserică, zburând
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
se uitau nedumerite și triste, Monica, fetița mea de doi ani și jumătate... cea care nu putea adormi decât dacă ținea mânuța în părul meu, și fosta mea nevasta Angelica... Spre deosebire de Jup, ele plângeau „mohnit” și lacrămi rotunte li se prelingeau pe obraz. Am dat colțul și am inceput sa plâg și eu... (chiar și acum când scriu aceste rânduri „dau apă la șoareci”... Mă duc să-mi caut o batistă!). Doamne, multe mai face omul în viață... Și bune, și
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
să-și cerceteze membrele din față, dar nu le mai văzu, dispăruseră. Totuși, înainta. Dar cum? O scurtă privire spre piept: devenise târâtoare. Vrând să-și articuleze uimirea, simți ieșindu-i din gură o limbă lungă-lungă, de pe care i se prelinse o apă vâscoasă, grea, picurând zgomotos pe dale, dar ușurând înaintarea. Culmea! Truda mi-a ostenit corpul. Înaintez târându-mă ca șarpele. Asta e! Mă cred reptilă păcătoasă. Și se căzni spre înainte. Era din ce în ce mai anevoios. Privirea resimțea lumina fluorescentă
INVOLUŢIE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349120_a_350449]
-
au întărit în Credință, s-au îmbărbătat în Nădejde, s-au înfiat Iubirii, devenind Călăuze, devenind Modele, devenind Icoane. Rezistența Mărturisirii este o trăire consubstanțială a credinței și a curajului, este o conjugare a acestor două mari virtuți, care se preling în jertfă și se contopesc în iubire. Rezistența este misiunea și binecuvântarea de a trăi creștinește. Mărturisirea este împlinirea acestei Rezistențe. Rezistența este mărturia despre Adevăr și Dreptate. Acoperământul și podoaba ei sunt veșmântul Creștinismul și porfira Ortodoxiei. Cele cinci
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
ținut în București. Dar de vorbit la telefon am vorbit în fiecare zi. Ochii ei vioi și calzi, sunt aproape neschimbați, dar cu o ușoară nunanță de mirare, ca a unui copil nevinovat. Din ochiul stâng văd cum i se prelinge o lacrimă, pe obraz. Mă uit la ea cu duioșie. - Mamă! O îmbrățisez și o sărut pe obraz. Buzele mi se umezesc întâlnind lacrima și, în același timp, îi simt gustul; parcă altfel de cât îl știam eu, de obicei
REÎNTÂLNIREA- FILĂ DE JURNAL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348506_a_349835]
-
aburite-s geamurile toate Când în cearceafuri ude mă-nvelești. * Nici gândul nu mai are coerență Doar inima, mai bate ca nebuna În noaptea când cu-atâta consecvență Își varsă cerul ploile într-una... de Gabriela Mimi Boroianu ................ Ireal * Se prelingea condensul pe fereastră și de invidie ploaia s-a oprit iar Luna-n rochia-albă de mireasă cu stelele s-a pus pe chicotit. * Își scutura parfumul liliacul în stropi grei udându-i nopții voalul. Tu îmbătat erai cu vis. Insomiacul
DE DRAGOSTE ... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348530_a_349859]
-
-n univers și mângâierea i-o simțeam pe frunte, izvoare mă-nsoțeau pe vârf de munte cu blândă murmurare dintr-un vers. Aș fi dorit să fii în tren cu mine, dar tu călătoreai pe-un alt macaz și lacrimi mici prelinse pe obraz, se risipeau încet pe negre șine. În dimineața asta trenul meu pornise fluierând cu toamna-n plete, lăsase-n urmă gările cochete și către zări se adâncea mereu. Leonid IACOB Poezia face parte din volumul meu „ Ultima santinelă
ÎN DIMINEAŢA ASTA de LEONID IACOB în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348594_a_349923]
-
vârât în groapă, înalt și slab, puțin adus de spate, părul scurt, încărunțit de timpuriu, degetele lungi erau ușor strâmbe și îngălbenite de tutun. Ochii-i erau calzi și umezi și încă vii. Poate prea vii. O lumină magică se prelingea din ei. P era posesorul unei inteligențe cu mult peste medie, dacă nu ar fi ratat m-aș fi hazardat să-l consider o minte strălucită. Un intelectual de provincie, puțin prăfuit, fără haz, dar mintos. Dumnezeu i-a hărăzit
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
clipe de demult, Ca doi nebuni pierduți în rătăcire, Din loc în loc, eu mă opream s-ascult, Din șoaptele-ți, trecute, de iubire. Când am ieșit din visul călător, Un strop din noapte mai era la pândă. O lacrimă, se prelingea ușor, Ca un sărut pe buza-ți tremurândă... Referință Bibliografică: Eu fir de dor, tu dulce amintire ... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 307, Anul I, 03 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile
EU FIR DE DOR, TU DULCE AMINTIRE ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348716_a_350045]
-
Și totuși este un băiat aparte...” Ian simte stinghereala în care căzuseră amândoi și de pe aripile reveriei coboară la realitate. - Seara și noaptea își au farmecul lor. Aș prefera să rămânem aici până dimineață. Privește cum perechile de tineri se preling încet pe alei ca niște umbre. - Printre ele ne numărăm și noi, - zâmbi fata cu subînțeles. „Cât de aproape ești de mine încât îți simt bătăile inimii. Trebuie doar să deschid brațele, să te cuprind și să te sărut cu
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
lor se ating și rămân așa câteva clipe, apoi Ian o sărută ușor pe obraz, îi mângâie părul castaniu căzut în valuri pe umeri. El îi cuprinse cu palmele talia în timp ce fata își încolăci brațele pe după gâtul lui și se prelinse lin spre pieptul său, apăsându-l cu sânii fragezi și tari de domnișoară. Buzele lor se caută, se contopesc și parcă se strivesc într-un sărut prelung, apăsător și pătimaș. Dezmierdările lor înfocate se dezlănțuie ca o furtună în plină
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
-n sfârșit ne-am regăsit Și pășesc, ușa-i deschisă, bucuroasă-i c-am venit. Ce frumoasă-i revederea pe tata nu-l recunosc... L-a albit vremea și timpul ce-a trecut să nu-l cunosc Doar o lacrimă prelinsă pe obrazu-i fin c-un rid El mă-mbrățișează, are forță, ca un munte, cât un zid. El mă ocrotea, de toate și de vânt și chiar de ploi Am trecut prin câte frate, și mi-era stâlp la nevoi
UNDE VÂNTUL SE DEZMIARDĂ de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349340_a_350669]
-
la mine De la un vecin decedat Îmi spune privindu-mă în ochi, scrie, scrie, scrie, ok? *********************** TWO Inimi sfâșiate atârnă de-a lungul drumului, Amanți părăsiți se plâng de un rău tratament, Voiau să sărute locul tainic, Pe țepușe se preling stropii de sânge, Vlad Țepeș trece călare, e mândru, un Don Quijote pervers, Auzi aerul cum geme? Cum rostește sacadat Numele celui iubit? Se pricep bohemienii La cânt și la dragoste. Punctul sensibil și erogen, poetul-extremă și ambigen, Acolo androginul se
ANOTIMPURI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349423_a_350752]