6,649 matches
-
Ardeleanu (Funcționarii), Al. Cazaban (Un drum la Snagov). Mihail Sorbul dă o parte din actul al III-lea al piesei A doua tinerețe, tot el realizând, în primele numere, cronica dramatică la spectacolele Naționalului ieșean și ale celui bucureștean, rubrică preluată apoi de Tudor Zăganu. Critica literară din revistă se ridică deasupra nivelului beletristicii. În primele două numere „Revista revistelor” este asigurată de Perpessicius, tot acum colaborează și Mihail Dragomirescu (Naționalism cultural). Articole bine scrise, în genere de direcție, dau Scarlat
SAGETATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289429_a_290758]
-
studiul relațiilor de comunicare. Autorul a pornit de la reliefarea faptului că fiecare dintre noi poartă în sine simultan trei stări în funcție de natura proceselor relaționale în care este implicat: astfel, Berne precizează că fiecare dintre noi posedă: - o stare de Părinte - preluată și reprodusă din principiile pe care figurile părintești ni le-au remis (ori așa le-am perceput noi); starea de Părinte presupune că „fiecare om își poartă în sine propriii părinți” cum spune autorul, preceptele și valorile normative pe care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
subliniere/evidențiere a mesajului, de asigurare a timpului necesar de reflecție înaintea oferirii unui răspuns etc.), insuficient exploatat la nivelul învățării. În ceea ce privește strict tehnica punerii întrebărilor, este interesant să urmărim recomandările făcute în literatura de specialitate de către Cantril și Fried, preluate mai apoi de către Edwars (apud Newcomb, Turner, Converse, 1965, p. 537): - evitarea întrebărilor care pot fi interpretate în mai multe feluri; - întrebările să fie simple, clare și directe; - evitarea utilizării unor duble negații; - evitarea întrebărilor care conțin cuvinte tehnice și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trimite (nota 1) la Istoria medicinei românești, editor V.L. Baloga, București, 1972, p. 80. 554. în Călători străini..., vol. II, p. 314. 555. Vezi P. Gh. Samarian, Ciuma, București, 1932, p. 42; Șarolta Solcan, op. cit., p. 182 (evocă toate cazurile preluate și de mine). 556. P.Gh. Samarian, op. cit., pp. 33, 35, 54-55. 557. Paul Cernovodeanu, Nicolae Vătămanu, „Considerații asupra „calicilor” bucureșteni în veacurile al XVII-lea și al XVIII-lea. Câteva identificări topografice legate de așezările lor”, în Materiale de istorie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lucruri complet diferite Între ele. Această ruptură este numai de suprafață, vizând aspectele formale, esența lor arhetipală, ca semnificație, Însă, ele nu se modifică. Trebuie să facem clar diferența Între modelele de existență și temele existenței. Modelele sunt forme, stereotipuri, preluate, construite și acceptate sau imitate. Temele vin din nevoia axiologică de a da și de a avea un rost valoric pentru propria ta Persoană și pentru viața ta. Din acest motiv, temele existenței se deosebesc de modelele de existență prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
rutieri rămași În coada unui pluton ciclist, părând, În tabloul unitar al cursei, doar niște spectatori mai rapizi - atunci când nu se declară Învingătorii celei care, lipsită de miză, urmează. Oricât de dure ar fi consecințele acestei Întârzieri istoriografice, nu trebuie preluată nici terapia culturală a frisonului; de altfel, referința (velodromul eventual) nu este, la noi, exclusiv fixată prin raporturile cu Occidentul. Windisch scria istoria indianisticii germane pe vremea bătrâneții lui Honigberger, Barthold Își Începuse cursurile cu tema legăturilor cu Asia la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
denotă rigurozitate metodologică, respect - uneori chiar excesiv de critic - față de ceea ce s-a făcut înainte, prudență în raport cu tendința de a înfățișa literatura română veche numai după influențele străine. Pe de altă parte, începuturile literaturii române însemnând un corpus de texte religioase preluate - prin filieră slavă - din Bizanț, el deplânge faptul că „strălucitele literaturi greacă și bizantină n-au dat mediului slav (și de acolo, literaturii române) decât în mod excepțional opere de un nivel superior”, cărturarii români din primele secole de existență
SIADBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289662_a_290991]
-
9/1966), Întoarcerea („Teatrul”, 7/1969), Noaptea speranțelor (apărută în 1973 în volumul omonim) și Menajera („Teatrul”, 1/1974, reluată în volum în 1979) par variante ale Casei cu păpuși de Henrik Ibsen (Mircea Ghițulescu), unde influența e destul de naiv preluată. Această etapă este neconcludentă pentru evoluția scriitorului, iar curba ascendentă a dramaturgiei sale poate fi pusă în evidență prin prezentarea cronologic răsturnată a pieselor. Astfel, cele mai reușite se dovedesc acelea incluse în volumul Don Juan apocalipticul (1984), marcând o
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
VI.2.1. Definirea consilierii. Consilierea reprezintă ansamblul acțiunilor pe care consilierul le întreprinde în scopul de a-l ajuta pe client să se angajeze în activitățile care îl vor conduce la rezolvarea problemelor. Consilierea constă în aplicarea unor tehnici (preluate sau specifice), fundamentate teoretic (în câmpul științelor comportamentului), într-un anumit cadru, vizând susținerea clientului în procesul decizional și învățarea modalităților de rezolvare a problemelor care privesc diferite segmente ale vieții familiale, sociale, profesionale . Asociația Psihologilor Americani definește consilierea ca
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
tipărite la noi, opiniile unor mari colecționari despre importanța cărții în epoca modernă, interviurile cu ilustratori de carte. Chiar și prezentarea grafică mărturisește familiaritatea editorului cu lumea cărții vechi prin motivele decorative împrumutate ca viniete, prin frontispiciile și întreaga ilustrație preluată. O grijă deosebită e vizibilă și în privința selectării textelor literare. Sunt reținute versuri de Mihai Eminescu și Nichita Stănescu - parțial traduse în engleză -, se dă prioritate poeților și scriitorilor români din Canada sau de pe continentul american: Ștefan Baciu, Eglantina Dașchievici
TRICOLORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290272_a_291601]
-
în ritm popular. Cele patru secvențe ale cărții (Însemnele, Sonetele, Sentimentele, Baladele) se caracterizează prin luciditate și rigoare, cu trimiteri transparente la Ion Barbu: „Aleph vibrând, /Pol criptic, în fapt inexistând/ Îl afli teoretic, postulând” (Modul barbian), dublate de muzicalitatea preluată direct din cântecul folcloric: „Auzit-ați de un Vlad/ Dus de mic la Țarigrad/ Să deprindă din Coran/ Suflet rău de otoman?” (Balada Vladului). Tonul și tematica se diversifică în următoarele plachete, În punctul de criză (1981) și Sonete euclidiene
VASILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290462_a_291791]
-
simboluri poetice polisemantice și structuri narative de o deosebită forță evocatoare. Altă piesă, Dracula în Carpați (2002), realizează o sinteză sui-generis între idei din cronici, documente și sugestii oferite de narațiuni, legende despre Vlad Țepeș, cu multe elemente de fantastic preluate nu numai din folclor, ci și din câteva scrieri suprarealiste. Eseul Principele Dracula, Doctor Faustus și Machiavelli (2002) confirmă interesul pentru un subiect căruia Z. îi consacră ani de studiu. A mai alcătuit un volum intitulat Aforismele și textele lui
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
mai caracteristice sunt statuetele de la Mezin: partea superioară dreaptă și îngustă, iar cea inferioară mai voluminoasă la nivelul șoldurilor și feselor. În 1912, T. Volkov distingea în acest sit două tipuri de statuete, unele interpretate drept falusuri, celelalte păsări, ipoteză preluată și de Z. Abramova (1991). Din contră, H. Delporte (1979) considera că acestea sunt reprezentări feminine stilizate, care pot fi raportate la figurinele magdaleniene feminine din Europa Occidentală (Aquitania) și Centrală (Petersfels, Pekarna, Gönnersdorf). L. Iakovleva (1995) împarte aceste statuete
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
autorul încearcă încifrarea simbolică a lumii, aspirând spre o poezie ermetică, ce cultivă paradoxul: „Un înecat care ajunge în deltă / Este epilogul celorlalți / Delta n-are culoarea înecului”. Câteva motive ordonează materialul poetic: delta, diamantul, arborele vieții, amfora, acestea fiind preluate și într-un volum de eseuri, Marele Inchizitor (1993). Alcătuită din trei părți, inegale ca pondere, Geneza (Toți trebuie să moară), Ecleziastul (Neantul ebraic), Apocalips Nou (Vidul valah), cartea este structurată sub forma unui dialog între câteva personaje care tind
TAMARIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290043_a_291372]
-
având un loc marginal în politicile de suport pentru copil. Efortul s-a concentrat asupra unui obiectiv sectorial (dezinstituționalizarea), ignorându-se alte obiective cel puțin tot atât de importante, semnalate explicit de mediul academic. Astfel, s-a neglijat faptul că acei copii preluați în diferite sisteme de îngrijire publică pot fi de mai multe categorii: copii abandonați în maternități sau în alte locuri; copii dați în îngrijire pe perioade determinate - aceștia nu sunt copii abandonați, ci au o situație incertă. Mulți dintre ei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nosologici, care, cu diferite variații de semnificație a conținutului lor semantico-medical, vor continua să existe în nosologia psihiatrică viitoare. Un moment important în evoluția nosologiei psihiatrice este reprezentat de contribuțiile doctrinare și nosologice ale lui A. Morel și V. Magnan, preluate ulterior de Școala italiană de psihiatrie prin C. Lombroso. A. Morel (1860) introduce o teorie explicativă în ceea ce privește geneza sau cauzelor bolilor psihice, cunoscută sub numele de „teoria degenerescenței” asupra căreia vom reveni ulterior. Pe baza acesteia el propune o clasificare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
considera că proza ritmată este cea mai subtilă podoabă stilistică. Dar discipul-ul rhetor-ului studia, de asemenea, dialectica - înțeleasă ca instrument al elocinței. În sfârșit, studiile retorice nu erau doar teoretice, ci și practice. Învățăceii erau supuși unor dificile exerciții preluate ca atare de la clasici sau imitate riguros. Ennodius și Dracontius mai recurgeau încă la exemple folosite și în educarea lui Seneca-tatăl, precum problema judecării „omului care a pus statuia Minervei într-un lupanar” sau „cazul omului care a vrut să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
alcătuit? Pot fi inventariate, mai întâi, elemente disparate care sunt, de regulă, cereri ale negrilor radicali pentru restructurarea instruirii în școlile americane. Acestea sunt, cel mai adesea, contradictorii și nu pot fi articulate într-o viziune coerentă. Ele sunt însă preluate, frecvent, în discursuri și pledoarii pentru reforme profesionale. Cele mai multe asemenea discursuri gravitează în jurul unor chestiuni precum: aspirații ale minorităților culturale, caracteristici ale culturii minoritare, limbaje profesionale. Multiculturalismul, crede McCarthy, vizează trei aspirații fundamentale: înțelegerea culturală (cultural understanding), competența culturală (cultural
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
recuperativ-compensatorii și de sprijin pentru toate categoriile de copii/persoane cu dizabilități sau aflate în dificultate ; evitarea abandonului și încurajarea reintegrării în familie a copiilor din instituții; - asistarea și supravegherea, în interesul copilului, a adopției, încredințării, plasamentului copiilor abandonați sau preluați temporar ori definitiv din familiile naturale; - respectarea drepturilor copiilor, protecția lor și oferirea de oportunități de dezvoltare; prevenirea neglijării, abuzului, violenței îndreptate împotriva copilului; - asistența socială a persoanelor cu dizabilități; - prevenirea bolilor și îngrijirea socială în familie a persoanelor bolnave
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
să asculte și să respecte colegii, învață să fie toleranți și să valorizeze opinia celorlalți. În această prezentare am încercat să sugerăm câteva modalități prin care se poate aplica în clasă învățarea prin cooperare. Evident că aceste exemplificări nu trebuie preluate ca un set de „rețete”, ci se pot selecta și adapta în funcție de tipul disciplinei și al lecției, precum și de nivelul de vârstă și de pregătire al elevilor. Lista metodelor și tehnicilor este foarte vastă și poate fi îmbogățită și cu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
alături de euritmia estetică a Antichității, și armonia, frumusețea spiritului popular, civilizației românești fiindu-i proprii „instinctul artistic” și „stilul artistic” (Artele în România în periodul preistoric, Priviri asupra stilului în arte). Autorul detașează ideea cea mai dragă lui: această tradiție, preluată, poate individualiza arta națională. Ca arheolog, O. are o contribuție de seamă la descoperirea și cercetarea, din perspectivă estetică, a vestigiilor de cultură materială veche și medievală românească. Studiile sale, monografia Le Trésor de Pétrossa, elaborări savante, cu o informație
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
florile de aur ale toamnei lunecă/ în văzduhuri/ Frumusețea femeilor”. Începând cu versurile de-acum - în același an publică și Obiectele verii - lirismul capătă o notă de amărăciune, de oboseală, aproape hrănindu-se din cărțile anterioare, multe piese fiind doar preluate aici. Poemele cresc din aglomerări, ramificări, enumerații proliferante, sugerând anarhia, iar mișcarea finală, anticlimaxul, retează de obicei discursul, „fluviul” poematic care a adunat o materie uriașă numai ca să o facă să dispară la „vărsare”. Armurile timpului, un astfel de inventar
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
Dintre toate romanele sale, gen care l-a făcut cu deosebire popular, cel care îi definește formula este Răstignit în America sau Despre eroare (2001), un fel de ars poetica, o carte legată de motivul crucii, al golgotei cristice, idee preluată și amplificată în Teroriștii din turn (2002). Două elemente îi influențează formula de roman pe care o practică: pe de o parte, activitatea sa la emisiunea de televiziune „Lumea creștină”, romanele sale cultivând realismul mitic într-un amestec de mituri
MODORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288202_a_289531]
-
menționați mai sus. Ei dau tonul în sat, ceilalți se uită către ei atunci când umblă un zvon nou și așteaptă ca aceștia să-l descifreze și să decidă dacă e valid sau nu. Iar decizia lor, în proporție covârșitoare, este preluată ca atare și de către ceilalți. Această informație a fost foarte importantă pentru echipa de proiect, și ne-a distrus o prejudecată care este, de altfel, destul de încetățenită, aceea că oamenii de la sat nu sunt informați și nu doresc să se
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
specialiștilor” (Gherghel, 1996, p. 6). Desigur, așa cum am mai spus, În redactarea unui text științific trebuie să se țină seama de câteva principii, recomandări, norme etc., acceptate pe plan internațional. Se pune Însă problema dacă aceste principii, norme etc. trebuie preluate tale quale sau trebuie adaptate tradiției constituite În spațiul românesc. Opinia noastră este că nu e bine să eludăm tradiția românească, bazată pe anumite reguli ale limbii, ortografiei sau punctuației românești. Încercarea de a ne racorda cu orice preț și
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]