11,263 matches
-
romanele începuturilor sau mitul intelectualului sărac și inadaptat), apariții stenice, energice ca Dinicu Golescu, Ion Ghica, Ion Popovici Bănățeanul sau Slavici sunt mostre de-a dreptul exotice. Iată și cum: "Literatura lor poate da seama despre ceea ce azi sunt socotite premise ale dezvoltării, prin configurarea istorică a unui capital social pozitiv, legat de cultura muncii, de etica acumulării, de moralitatea prosperității specifice middle-class-ului constructor al capitalismului popular occidental, așa cum s-a configurat el în anii postbelici. Literatura lui Ioan Slavici poate
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
de directă, pe atât de pătată de activitatea ulterioară a personajelor. De la Dan Iosif și Dumitru Mazilu, la Sergiu Nicolaescu și Răzvan Theodorescu, o întreagă listă de supuși dovediți ai lui Iliescu joacă rolul de supraveghetori ai activităților instituției. Halucinant! Premisele obiectivității fiind călcate în picioare din prima clipă, a fost necesar ca în această aventură să fie atrase și personalități respectabile ale istoriografiei contemporane: de la Dinu C. Giurescu și Florin Constantiniu, la Miodrag Milin și Adrian Cioroianu, oameni de calitate
Lugubrul pedigree by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9392_a_10717]
-
Dumitru HÎNCU Cercetarea în vederea cunoașterii unui adevăr e mai totdeauna o aventură. O capcană a spiritului, întrucât dacă știi de la ce premise pornești n-ai cum bănui la ce încheieri poți ajunge. Căci, deseori, intervine imprevizibilul care, de pe o pistă dinainte stabilită, te împinge pe cărări lăturalnice ce se dovedesc, însă, la fel de ispititoare și te îndeamnă să te oprești, ba chiar să
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
și Vama Veche, și satele Limanu și Hagieni. În acest capitol, analiza se va concentra pe evaluarea comparativă a traiectoriilor de dezvoltare din zonă, utilizând un cadru de analiză inspirat de modelul analizei instituționale elaborat de Vincent și Elinor Ostrom. Premisa de la care pornim este că performanțele înregistrate în Vama Veche și 2 Mai depind de capacitatea comunităților locale de a rezolva eficient problemele de acțiune colectivă. Detaliile instituționale se va dovedi că sunt importante pentru succesul sau eșecul cooperării în cadrul
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
investiții relativ modeste, cu rolul de a testa piața pe timpul unui sezon. Sunt adoptate în egală măsură de rezidenți și de nerezidenți, cu o frecvență mai mare în Vama Veche. - Strategiile hedoniste: investitorii provin din rândul turiștilor și pornesc de la premisa de a îmbina utilul cu plăcutul, adică de „a petrece” și „a câștiga” în același timp. Sunt adoptate mai frecvent în Vama Veche (după Mihăilescu, 2005, pp. 84-86). Revenind asupra problemelor generate de succesul neașteptat al celor două localități în
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
fi fost posibil fără cadrul metodologic ostromian pentru care am optat. Vom menționa aici câteva argumente privind potențialul puternic explicativ al neoinstituționalismului. În primul rând, abordarea oferă o metodă riguroasă, sistematică de studiere a efectelor instituțiilor asupra comportamentelor. Pornind de la premisa că alegerile individuale depind de o serie de factori interni sau externi, cadrul de analiză instituțională dezvoltat de Ostrom oferă o viziune realistă asupra comportamentelor în procesul de alegere a unei strategii. Apoi această abordare oferă instrumente pentru o analiză
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
refer la cele care au definit întreprinderile socialiste, precum și continuatoarele acestora - întreprinderile de stat, așa cum au funcționat ele în întreaga perioadă de tranziție postsocialistă. Într-un sens deloc metaforic se poate spune că instituția întreprinderii socialiste a fost construită pe premisa abundenței potențial infinite. J. Kornai (1992) a introdus distincția, apoi foarte mult utilizată, între constrângerile bugetare rigide (hard) și cele maleabile (soft) (vezi, de exemplu, Kornai, 1992). Distincția este ușor de intuit (Kornai et al., 2003): când avem „constrângeri bugetare
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
pretins de activitatea școlară și nevoia de mișcare și recreere constituie un deziderat important la această vârstă. Sănătatea, rezistența și robustețea organismului, precizia și acuitatea simțurilor, activitatea normală a întregului organism, indicii sporiți de îndemânare, rezistență, viteză și forță constituie premise importante pentru formarea personalității elevului, pentru organizarea cu mai multă eficiență a procesului instructiv educativ în școală. 4. Dezvoltarea calităților motrice și a deprinderilor motrice nu reprezintă aspecte izolate, ci două laturi ale unui proces unic de perfecționare a activității
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
acest gen de soluții apar în toate celelalte capitole ale acestui volum. 1.2.4. O soluție ostromiană alternativă În ciuda caracterului opus al celor două soluții clasice discutate mai sus, ele sunt similare din perspectiva următoarei proprietăți: ambele „acceptă ca premisă centrală faptul că schimbarea instituțională trebuie să vină din afară și să fie impusă indivizilor afectați” (Ostrom, 1990, p. 14). Cu toate acestea, nu pare să existe vreun motiv pentru care dilemele de acțiune colectivă în ceea ce privește gestionarea bunurilor comune să
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
multe voturi, proporțional cu averea. Modalitățile de decizie în cadrul obștii au o importanță extrem de mare, deoarece obștea avea drept de control permanent asupra acțiunilor de la nivelul operațional. În momentul în care acaparatorii locali pot influența decisiv deciziile adunărilor obștești, apar premisele destrămării regimului devălmășiei absolute. Adunarea obștii era deseori organizată duminica, fiind în strânsă legătură cu participarea sătenilor la slujbele de la biserică. Totuși existau și ocazii în care întâlnirile puteau fi solicitate de un număr mic de membri ai obștii, iar
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
exemplu, puterea de muncă personală și numărul membrilor capabili de muncă ai gospodăriei, ar fi introdus alte inegalități. Această chestiune nu este, în sine, importantă pentru discuția de față. Ceea ce este important pentru moment este doar să nu plecăm de la premisa egalității într-un cadru idilic. Cea mai importantă mențiune cu privire la cele mai remarcabile aranjamente obștești provine de la Dimitrie Cantemir: Ceea ce am spus mai sus despre țăranii vecini moldoveni nu se potrivește pentru locuitorii din trei ținuturi ale Moldovei, care, ce
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pasionați să cunoască lumea, orice călătorie pe îndepărtate meleaguri este un vis împlinit. Izbândă În problemele complexe ale vieții izbutesc cei care dovedesc luciditate, inițiativă și răbdare. Învățare În învățare, un eșec generează alte eșecuri iar izbânzile se constituie în premise pentru alte reușite. Optimism Optimismul rațional trebuie să-i călăuzească pe cei ce conduc destinele unei națiuni. Timpul Trecerea timpului, mai lentă sau mai rapidă, nu se produce după voința și dorința noastră. Cartea Pentru cititorul pasionat cartea este un
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
suprema învățătură: mântuirea, mintea înțelegerii (gr., metanoia schimbarea, înnoirea minții). Aforismul din aceste cărți este construit și lucrează după un anume tip de logică a autorității ca relație a trei termeni, care pe structura specifică silogismului poate fi doar tradusă: premisa majoră (autorul, purtătorul de autoritate); premisa minoră (subiectul-insul, primitorul de autoritate); concluzia (transferul, adică primirea subiectului în domeniul propriu-zis al autorității, sau excluderea lui). Aici, de menționat: fiul cel mare nu se simțea, la casa tatălui, „acasă”, mai ales după
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
metanoia schimbarea, înnoirea minții). Aforismul din aceste cărți este construit și lucrează după un anume tip de logică a autorității ca relație a trei termeni, care pe structura specifică silogismului poate fi doar tradusă: premisa majoră (autorul, purtătorul de autoritate); premisa minoră (subiectul-insul, primitorul de autoritate); concluzia (transferul, adică primirea subiectului în domeniul propriu-zis al autorității, sau excluderea lui). Aici, de menționat: fiul cel mare nu se simțea, la casa tatălui, „acasă”, mai ales după ce-cum a fost primit înapoi
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
o problematică veche și obsesivă în cultura română, generatoare de tensiuni explozive (de ordin ideologic, politic, retoric) și, deloc surprinzător (având în vedere proiectul Uniunii Europene), încă "fierbinte": aceea a autodefinirii identității noastre etnice (și naționale). Autoarea pleacă de la o premisă care o situează, din start, în afara închiderii, deja istorice, a metafizicii etnonaționale (cu semn autostigmatizant sau, din contră, excepționalist): identitatea se definește în termeni formali și nu de substanță, ea este o proiecție imaginară, o "invenție" (vocabulă de natură să
Temele identitare by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9424_a_10749]
-
fost cei care au ridicat din umeri a mirare și au pus clasarea Crailor... în fruntea topului pe seama hazardului. Cum totuși, în cazul acesta, mai multe subiectivități fac o obiectivitate, opera lui Mateiu Caragiale își merită locul de frunte. Această premisă, la care putem adăuga gustul postmodern al descoperirii și revalorificării într-un nou context al micilor excentricități artistice, al textelor greu încadrabile în marele flux al epocilor și curentelor literare, fac din orice încercare de critică mateină o provocare. Angelo
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
primele rânduri și se înscrie, în continuare, pe orbite și mai largi. Are nu numai gustul experimentului, ci și capacitatea de a-l trăi și a-l gusta până la capăt, de a-l epuiza, folosindu-i concluziile ca pe niște premise pentru aventuri lirice ulterioare. În scurt timp, poezia lui Nichita Stănescu intră în faza de combustie a modernismului. După splendida cosmogonie personală din 11 elegii (cel mai bun volum, în opinia mea, un volum, așa zicând, capodoperă), discursul se esențializează
Aventuri lirice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9422_a_10747]
-
năclăin-du-l, ar fi dorit să facă repede o baie, își percepea creierul ca un ou moale și sufletul praz fiert, dar sordidul bătrânel nu se dădea dus. O fi venit ca pețitor al Dorinței, se posomorî el" (p. 12). Toate premisele psihologice ale lui Gabriel Dimancea, ziaristul din Platonești, sunt ale unui Oblomov tipic: tândăleala în vârful patului, refuzul de a accepta mâncarea de plocon pe motiv că nu e gata făcută (i-ar veni să întrebe ca leneșul lui Creangă
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
dimpotrivă, relevă un procent crescut de deschidere, adăpostind o pluralitate de conținuturi în stare să ducă la multiple interpretări posibile. Creațiile contemplative pot fi percepute îndeobște ca muzici închise, iar creațiile narative pot fi recepționate ca muzici deschise. Pornind de la premisa conform cărora ambiguitatea este direct proporțională cu deschiderea semantică și claritatea cu închiderea, ajungem la concluzia că muzicile, cu cât sunt mai ambigue, cu atât sunt mai narative și, cu cât mai clare, cu atât mai contemplative. În beletristică lucrurile
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
și penumbra, observația neutră și propria lui proiecței, nu atît pentru a crea stări de nesiguranță în exercițiul lecturii, cît pentru a înțelege care sînt mecanismele prin care materia se organizează și sarcina spirituală supradetermină lumea substanței. El pornește de la premisa creatorului genuin care, într-un moment de clarviziune, are intuiția unei armonii de dincolo de simțuri ce trebuie transferată din virtualitate în act sau, altfel spus, din existența latentă în realitatea manifestă. După această îndelungă negociere cu amăgirile formei, cu materia
Ieșirea din haos - artiști basarabeni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9506_a_10831]
-
și sportul și toate cele nebotezate încă nu se manifestă așa, pur și simplu, în virtutea faptului că existența colectivă impune norme, criterii, precepte și identifică nenumărate trebuințe, soluții și decizii, ci ele sînt premeditate undeva într-un spațiu vag, au premise suspecte și finalități bine calculate, iar noi, românii, sîntem captivii serafici ai acestor infernale mașinațiuni. Asta în cazul nefericit în care soarta noastră este măsurată, croită și festonată aici, pe pămînt, pentru că în celelalte cazuri, cînd de buna noastră administrație
Secvențe estivale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9530_a_10855]
-
urmă. Miza e mai mare. Gheorghe Crăciun și-a propus să descopere cum este alcătuită o femeie, intrigat că acest subiect, atât de la îndemână în aparență, s-ar putea crede că îi e indiferent sau inaccesibil sau prea puțin cunoscut. Premisa, convingerea lui inițială e că, în înțelegerea unei ființe, totul pornește de la trup, de la trăirea corporalității. Tentativa e cu atât mai interesantă cu cât nu era posibilă înainte de 1989, datorită cenzurii, și cu cât ea pare mai la îndemâna tuturor, mai
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
constanta obsesie a golului și a absenței, cu dezumanizarea actului creator și cu transcendența goală, despre care vorbea Hugo Friedrich. Dintr-o asemenea perspectivă, pulverizarea eului bacovian ni se înfățișează în mod evident ca o consecință și nu ca o premisă fixată deliberat. Sunt însă întru totul de acord că Ion Minulescu trăiește mai puțin în realitatea simbolistă a epocii și mai mult în convenția ei, că Adrian Maniu încearcă o adevărată voluptate când vine vorba de a-și deconspira, parodic
Post ludum by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/9568_a_10893]
-
Grație gustului "nebunesc" pentru ludic ce-l marchează, Luca Pițu are darul de-a preface, după cum singur admite cu pitorescă fală, "cea mai searbădă idee într-o gaya scienza de o virilitate care poate atinge priapismul". Date fiind astfel de premise, nu putem aștepta decît cu un major interes împlinirea proiectului la care Magistrul s-a "înhămat" pentru multă vreme, Farsa valahă: "O duc în spate de multă vreme, dar nu am bahtinizat-o excesiv". N-are intenția a și-o închipui
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
spirituală foarte mare, cum nu face nici un alt prozator român. Tocmai de aceea romanul, chiar dacă îl considerăm în absolut un eșec, câștigă o importanță simptomatică în istoria epicii românești. Judecată în toate implicațiile ei majore, cartea lui Vintilă Horia are premisele și promisiunile unuia (oricare) dintre marile romane ale lui Thomas Mann. Numai acolo întâlnim la un loc toate marile teme: iubirea, libertatea, viața, bătrânețea, moartea, creația, fericirea, credința religioasă, inițierea, transformarea omului, schimbarea civilizației, rostul culturii clasice și contemporane etc.
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]