1,047 matches
-
molar dreapta sus 61 - incisiv medial stânga sus 62 - incisiv lateral stânga sus 63 - canin stânga sus 64 - premolar stânga sus 65 - molar stânga sus 71 - incisiv medial stânga jos 72 - incisiv lateral stânga jos 73 - canin stânga jos 74 - premolar stânga jos 75 - molar stânga jos 81 - incisiv medial dreapta jos 82 - incisiv lateral dreapta jos 83 - canin dreapta jos 84 - premolar dreapta jos 85 - molar dreapta jos NOTĂ: În cazul dinților supranumerari se indică codul dintelui cu specificația "supranumerar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231418_a_232747]
-
molar stânga sus 71 - incisiv medial stânga jos 72 - incisiv lateral stânga jos 73 - canin stânga jos 74 - premolar stânga jos 75 - molar stânga jos 81 - incisiv medial dreapta jos 82 - incisiv lateral dreapta jos 83 - canin dreapta jos 84 - premolar dreapta jos 85 - molar dreapta jos NOTĂ: În cazul dinților supranumerari se indică codul dintelui cu specificația "supranumerar" Dată fiind incidența dinților supranumerari se admit la raportare maximum doi dinți supranumerari/CNP. 2. Pachetul minimal de servicii medicale de medicină
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231418_a_232747]
-
craniometrice: gnation ("Gnathion") care reprezintă punctul cel mai inferior al liniei mediane a mandibulei și pogonion ("Pogonion") care este punctul median cel mai anterior a protuberanței mentale în plan sagital. Lateral de protuberanța mentonieră la jumătatea înălțimii corpului mandibulei, sub premolarul al doilea, se află un orificiu rotund - gaura mentonieră ("Foramen mentale") - prin care trece mănunchiul vasculo-nervos mentonier: ramura mentonieră a arterei alveolare inferioare ("Ramus mentalis arteriae alveolaris inferioris"), vena mentonieră ("Vena mentalis") și nervul mentonier ("Nervus mentalis"). Gaura mentonieră reprezintă
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
liniei milohioidiene se află o depresiune triunghiulară - foseta sublinguală ("Fovea sublingualis") - care găzduiește glanda sublinguală. Dedesubtul liniei milohioidiene, spre extremitatea posterioară, se află o altă depresiune, alungită - fosetă submandibulară ("Fovea submandibulari") - care găzduiește glanda submandibulară. Deasupra liniei milohioidiene, la nivelul premolarilor, se găsește o proeminență inconstantă - torusul mandibular ("Torus mandibularis"), care are o prevalență de 6% în populația albă și poate fi o jenă în purtarea unei proteze dentare, în acest caz fiind îndepărtată pe cale chirurgicală. Marginea inferioară a corpului mandibulei
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
și ligamentul alveolo-dentar sau ligamentul periodontal). Alveolele dentare sunt sunt separate între ele prin niște pereți osoși numiți septuri interalveolare ("Septa interalveolaria mandibulae"). Alveolele dentare sunt fie uniloculare, fie multiloculare după numărul rădăcinilor dinților. Alveolele dentare ale dinților incisivi, canini, premolari sunt uniloculare - conțin o singură rădăcină dentară. Alveolele dentare ale dinților molari sunt multiloculare - conțin 2 sau 3 rădăcini dentare, care sunt separate între ele prin septuri interradiculare ("Septa interradicularia mandibulae"). Pe fața anterioară a porțiunii alveolare se află niște
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
a ramurii mandibulei, coboară oblic în jos și înainte străbătând ramura mandibulei, apoi merge orizontal înainte în interiorul corpului mandibulei, sub rădăcinile dinților molari cu care comunică prin niște orificii mici, și se bifurcă la nivelul primului sau al doilea dinte premolar în două ramuri: laterală - canalul mental și medială - canalul incisiv. Canalul mental (mentonier) este scurt, se termină cu gaura mentonieră ("Foramen mentale") de pe fața anterioară a corpului. Canalul incisiv continuă traiectul canalului mandibulei și se termină sub rădăcina dinților incisivi
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
patru membre lungi, musculoase, puternice, terminate cu câte un deget învelit în copită. Incisivii sunt îndreptați oblic înainte. Deoarece se tocesc, pe suprafața incisivilor apar urme în relief, după care se apreciază vârsta animalului. Caninii sunt mici. Între canini și premolari se află bara cornoasă. Măselele sunt late, cu creste de smalț. Este folosit pentru călărie, tracțiunea unor diverse tipuri de atelaje, dresaj și pentru carnea lui, care poate fi consumată. Conform ultimelor cercetări, se pare că domesticirea cailor s-a
Cal () [Corola-website/Science/299202_a_300531]
-
unele asemănări cu "Seorsumuscardinus", publicat ilustrațiile publicate sunt prea sărace pentru a confirma identitatea cu "Pentaglis", și Prieto consideră că acest ultim nume este un neidentificabil "nomen dubium". Numaidinții laterali ai "Seorsumuscardinus" sunt cunoscuți; aceștia includ cel de-al patrulea premolar și trei molari în maxilarul superior și în fălci (mandibula). Dinții sunt mijlocii pentru un hârciog și au o suprafață plată ocluzivă. "S. bolligeri" este puțin mai mare decât "S. alpinus". Cea de-al patrulea premolar superior (P4) are patru
Seorsumuscardinus () [Corola-website/Science/337216_a_338545]
-
cel de-al patrulea premolar și trei molari în maxilarul superior și în fălci (mandibula). Dinții sunt mijlocii pentru un hârciog și au o suprafață plată ocluzivă. "S. bolligeri" este puțin mai mare decât "S. alpinus". Cea de-al patrulea premolar superior (P4) are patru creste transversale principale; descrierea "S. bolligeri" menționează o creastă suplimentară, plasat central mici crest. De Bruijn interpretat patru principal vreme ca anteroloph, protoloph, metaloph, și posteroloph din față spre spate și a scris că aceste crestele
Seorsumuscardinus () [Corola-website/Science/337216_a_338545]
-
1•0•1•4 x 2 = 24, iar regimul alimentar erbivor. Dinții hipselodonți cu o creștere continuă. Incisivii de dimensiuni mari, acoperiți cu smalț doar anterior și lateral. De dinții jugali ei sunt separați de o diastemă. Nu au canini. Premolarii și molarii mari, cu tuberculi mici pe suprafața de masticație (bilofodonți). Particularitățile masticației este asemănătoare cu cea a rozătoarelor. Craniul masiv, turtit. Numărul vertebrele la vombații cu peri aspri ("Vombatus"): 7 cervicale, 15 toracice, 4 lombare, 4 sacrale și 10-12
Vombatide () [Corola-website/Science/313185_a_314514]
-
adultă prin înmurguriri succesive pornite din maxilare, de dentiția definitivă cu 32 de dinți, câte 16 pe fiecare arcadă. O hemiarcadă la adult cuprinde de la linia mediană și anterior spre lateral și posterior, următorii dinți: 2 incisivi, 1 canin, 2 premolari și 3 molari. Molarii și premolarii sunt numiți per ansamblu măsele. Ultimul molar este numit colocvial măsea de minte. Funcțional, dinții au rol atât în pronunția unor consoane cât și în masticație, fiind adaptați perfect pentru tăierea, zdrobirea și măcinarea
Dinte () [Corola-website/Science/314816_a_316145]
-
maxilare, de dentiția definitivă cu 32 de dinți, câte 16 pe fiecare arcadă. O hemiarcadă la adult cuprinde de la linia mediană și anterior spre lateral și posterior, următorii dinți: 2 incisivi, 1 canin, 2 premolari și 3 molari. Molarii și premolarii sunt numiți per ansamblu măsele. Ultimul molar este numit colocvial măsea de minte. Funcțional, dinții au rol atât în pronunția unor consoane cât și în masticație, fiind adaptați perfect pentru tăierea, zdrobirea și măcinarea alimentelor. La majoritatea vertebratelor dinții se
Dinte () [Corola-website/Science/314816_a_316145]
-
cu precădere în stomatologie. Printre acestea se numără sistemul FDI, sistemul francez, sistemul unghiular sau anglo-saxon, sistemul aritmetic și sistemul american. Un om adult are 32 de dinți, ce pot fi împărțiți în patru tipuri: 8 incisivi, 4 canini, 8 premolari și 12 molari. În cazuri excepționale, oamenii pot avea mai mulți dinți, astfel în 2014 unui indian i-au fost extrași 232 de dinți, apăruți ca o malformație la nivelul gingiilor.
Dinte () [Corola-website/Science/314816_a_316145]
-
zvelte, mai mici decât urșii, cu coadă lungă și stufoasă, deseori prehensilă, ce ajunge cel puțin până la pământ. Picioarele, relativ scurte, au câte cinci degete. Dentiția lor se aseamănă cu a ursidelor, de care se deosebește prin aceea că ultimul premolar superior și primul molar inferior n-au caracter de măsele carnasiere și în fiecare falcă n-au decât câte două măsele tuberculoase. le seamănă ca înfățișare generală cu urșii, însă au coada lungă. Au un corp zvelt. Procionidele sunt mai
Procionide () [Corola-website/Science/306090_a_307419]
-
talpa, iar călcâiul atinge întotdeauna pământul sau semiplantigrade, călcând parțial pe talpă și parțial pe degete. Mersul este de obicei asemănător cu cel al urșilor. Dentiția procionidelor se aseamănă cu a ursidelor, de care se deosebește prin aceea că ultimul premolar superior și primul molar inferior n-au caracter de măsele carnasiere (măselele carnasiere sunt dezvoltate numai la "Bassariscus") și în fiecare falcă n-au decât câte două măsele tuberculoase. Formula dentara este de obicei: 3•1•4•2/3•1
Procionide () [Corola-website/Science/306090_a_307419]
-
1•4•2/3•1•4•2 x 2 = 40, însă la "Potos" este 3•1•3•2/3•1•3•2, iar la "Ailurus" 3•1•3•2/3•1•4•2. Incisivii nu sunt specializați, caninii sunt alungiți, premolarii sunt mici și ascuțiți și molarii sunt largi cu coroana redusă. Masculii au un os penian. Procionidele sunt terestre, dar și bune cățărătoare în arbori, și adeseori se folosesc de această abilitate pentru a scăpa de dușmani, iar un gen
Procionide () [Corola-website/Science/306090_a_307419]
-
scuturată, lovită sau pălmuită, deoarece ea nu va înțelege de ce este bătută, ci doar că oamenii pe care îi iubește o lovesc din motive necunoscute. Scheletul pisicii este format din 250 de oase. La nivelul capului, dentiția cuprinde incisivii, caninii, premolarii de carne, dar nici un dinte „plat” (ca molarii) pentru a strivi hrana: aceștia nu sunt necesari pentru că pisica își „sfâșie” hrana cu ajutorul mușchilor puternici ai fălcilor, apoi și-o înghite fără a o mesteca. Vertebrele gâtului sunt scurte, iar coloana
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
micșorări ale spațiului vital. La omul adult, ei sunt în mod normal în număr de 32, câte 16 pe fiecare arcadă (superior, pe maxilar și inferior, pe mandibulă). Dinți pe arcade:2 incisivi centrali,2 incisivi laterali, 2 canini, 4 premolari și 6 molari. Iulia Chira, Morfopatologia funcțională a aparatului dento-maxilar, Ed. Didactică și Padagogică, București, 1981
Aparatul dento-maxilar () [Corola-website/Science/303044_a_304373]
-
sus este de 5,8—6,3 cm. Un leopard al zăpezilor mare, ca și multe alte feline, are 30 de dinți. Pe maxilarul superior și inferior are câte 6 dinți incisivi și 2 canini; pe maxilarul superior - câte 3 premolari și 1 molar; pe maxilarul inferior - câte 3 premolari și 1 molar. Formula dentară: formula 1. Limba lungă și mobilă este dotată pe părțile laterale cu butoane speciale, care sunt acoperite cu epiteliul cheratinizat și permit separarea cărnii de scheletul victimei
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
leopard al zăpezilor mare, ca și multe alte feline, are 30 de dinți. Pe maxilarul superior și inferior are câte 6 dinți incisivi și 2 canini; pe maxilarul superior - câte 3 premolari și 1 molar; pe maxilarul inferior - câte 3 premolari și 1 molar. Formula dentară: formula 1. Limba lungă și mobilă este dotată pe părțile laterale cu butoane speciale, care sunt acoperite cu epiteliul cheratinizat și permit separarea cărnii de scheletul victimei. Aceste umflaturi ajută, de asemenea, și la «spălat». Coada
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
masculi), înguști, curbați, ascuțiți și ies în afară de sub buze și au rolul unor defense (arme de apărare și atac). Caninii inferiori se aseamănă cu incisivii. Dinții jugali (măselele) de tip brahiodont sunt aranjați într-un șir neîntrerupt. Aproape toți ultimii premolari servesc pentru tăierea hranei; nu au premolari asemănători cu caninii. Molarii au creste de smalț în formă de semilună pe coroanele lor. Deși rumegă, au stomacul tricameral, împărțit numai în 3 compartimente: ierbarul, ciurul și cheagul (foiosul este foarte slab
Tragulide () [Corola-website/Science/333175_a_334504]
-
sub buze și au rolul unor defense (arme de apărare și atac). Caninii inferiori se aseamănă cu incisivii. Dinții jugali (măselele) de tip brahiodont sunt aranjați într-un șir neîntrerupt. Aproape toți ultimii premolari servesc pentru tăierea hranei; nu au premolari asemănători cu caninii. Molarii au creste de smalț în formă de semilună pe coroanele lor. Deși rumegă, au stomacul tricameral, împărțit numai în 3 compartimente: ierbarul, ciurul și cheagul (foiosul este foarte slab dezvoltat, vestigial). Blana are părul des, lins
Tragulide () [Corola-website/Science/333175_a_334504]
-
de culoare cafenie-aurie spre negricioasă, mai închisă pe picioare și pe vârful cozii; pieptul este gălbui, portocaliu sau alb. Craniul este îngust și alungit. Formula dentară: I 3/3, C 1/1, P 4/4, M 1/2 = 38. Ultimul premolar și molar superior sunt alungiți transversal. Sunt animale digitigrade terestre sau arboricole, cu degete scurte, care la picioarele posterioare sunt în parte unite prin membrane. Ghearele, adesea retractile pe jumătate, sunt scurte, ascuțite și curbate. Jderii sunt animale grațioase, solitare
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
părți a tractului intestinal. Cecul este de obicei prezent. Ficatul multilobular, cu o vezică biliară. Dentiția marsupialelor este heterodontă (diferențiată în dinți incisivi, canini și măsele) și incomplet monofiodontă, adică dinții de lapte se păstrează și la adult, cu excepția ultimului premolar, care se schimbă în fiecare falcă. La adult, dentiției de lapte i se adaugă molarii. Dentiția (numărul și forma dinților) variază mult, după regimul alimentar, de la o familie la alta. Formula dentară generală este următoarea: 5•1•4•4/5
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
la furnicarul cu pungă ("Myrmecobius fasciatus") până la 2•1•1•2/1•0•0•2 x 2 = 18 la tarsier ("Tarsipes rostratus"). De obicei, incisivii din maxilarul inferior sunt mai puțini decât cei din maxilarul superior. De regulă incisivii și premolarii variază mai mult în ceea ce privește numărul, forma și dispoziția lor. De obicei incisivii sunt tăietori sau ascuțiți ca și caninii: cei de pe maxilarul inferior (mandibulă) pot deveni orizontali cu orientare anterioară. Suprafața de masticație a dinților jugali este tuberculosectorială (secodontă). Molarii
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]