1,810 matches
-
spre adâncuri)”. Fiecare poet din antologie are universul propriu și cu propria percepere despre viață, cotidian. Trebuie lecturată spre a fi savurată în liniște și cu plăcere. Marinela PREOTEASA Membru LSR Director Editura CuArt, România iulie 2012 Referință Bibliografică: Marinela PREOTEASA - DOINA DRĂGUȚ ÎN ANTOLOGIA DE POEZIE ROMÂNO-ALBANEZĂ GUSTUL NERĂBDĂRII (SHIJA E PADURIMIT) / Marinela Preoteasa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 569, Anul II, 22 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marinela Preoteasa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DOINA DRĂGUŢ ÎN ANTOLOGIA DE POEZIE ROMÂNO-ALBANEZĂ GUSTUL NERĂBDĂRII (SHIJA E PADURIMIT) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340436_a_341765]
-
viață, cotidian. Trebuie lecturată spre a fi savurată în liniște și cu plăcere. Marinela PREOTEASA Membru LSR Director Editura CuArt, România iulie 2012 Referință Bibliografică: Marinela PREOTEASA - DOINA DRĂGUȚ ÎN ANTOLOGIA DE POEZIE ROMÂNO-ALBANEZĂ GUSTUL NERĂBDĂRII (SHIJA E PADURIMIT) / Marinela Preoteasa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 569, Anul II, 22 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marinela Preoteasa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
DOINA DRĂGUŢ ÎN ANTOLOGIA DE POEZIE ROMÂNO-ALBANEZĂ GUSTUL NERĂBDĂRII (SHIJA E PADURIMIT) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340436_a_341765]
-
CuArt, România iulie 2012 Referință Bibliografică: Marinela PREOTEASA - DOINA DRĂGUȚ ÎN ANTOLOGIA DE POEZIE ROMÂNO-ALBANEZĂ GUSTUL NERĂBDĂRII (SHIJA E PADURIMIT) / Marinela Preoteasa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 569, Anul II, 22 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marinela Preoteasa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Marinela Preoteasa Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
DOINA DRĂGUŢ ÎN ANTOLOGIA DE POEZIE ROMÂNO-ALBANEZĂ GUSTUL NERĂBDĂRII (SHIJA E PADURIMIT) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340436_a_341765]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 569, Anul II, 22 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marinela Preoteasa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Marinela Preoteasa Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
DOINA DRĂGUŢ ÎN ANTOLOGIA DE POEZIE ROMÂNO-ALBANEZĂ GUSTUL NERĂBDĂRII (SHIJA E PADURIMIT) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340436_a_341765]
-
până nu văd venind români pe ulița noastră”. Alaltăieri la slujba de Înălțare a venit la mine și mi-a spus că i S-a arătat Dumnezeu și I-a spus să se pregătească. Am mers la ea cu coana preoteasă să o ajut să facă friptură și plăcintă cu brânză și cozonac cu nuci și îi tot spuneam: „Măicuță Ana, n-au venit români la noi în Transnistria de jumate de secol și dac-or veni, de unde știi că or
Măicuţa Ana () [Corola-blog/BlogPost/339977_a_341306]
-
spectacolelor de altădată, în care ea jucase la Teatrul de Stat din Sibiu, alături de poze și caiete -program, cu care eu doresc să sporesc numărul exponatelor viitorului muzeu, care va fi organizat în apartamentul ei, unde ea veghease, ca o preoteasă într-un templu, întreaga ei viață, ostenind să sporească numărul edițiilor operei lui Radu Stanca. Nu, despre ea nu accepta să mărturisească nimic, deși pozele din arhiva familiei trădau splendida evoluție a ei ca actriță a scenei de teatru din
REVISTA DE RECENZII [Corola-blog/BlogPost/339232_a_340561]
-
spectacolelor de altădată, în care ea jucase la Teatrul de Stat din Sibiu, alături de poze și caiete -program, cu care eu doresc să sporesc numărul exponatelor viitorului muzeu, care va fi organizat în apartamentul ei, unde ea veghease, ca o preoteasă într-un templu, întreaga ei viață, ostenind să sporească numărul edițiilor operei lui Radu Stanca. Nu, despre ea nu accepta să mărturisească nimic, deși pozele din arhiva familiei trădau splendida evoluție a ei ca actriță a scenei de teatru din
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
de Prof. Univ. Dr Florentin Smarandache, Universitatea New Mexico Din „tagma” noastră, a matematicienilor - poeți romăni contemporani, printre care aș mai cita pe Acad. Gheorghe Păun și profesorii Viorel Dinescu, Ioan Toderiță, și Marinela Preoteasa, se remarcă prin zel și pasiune lirică brăileanul Aurel M. Buricea. Ca dascăl, domnul Buricea și-a dedicat viața satului său natal, Ulmu, din județul Brăila, unde a fost pe rănd: învățător timp de 2 ani (și eu am predat
Un matematician bacovian () [Corola-blog/BlogPost/339652_a_340981]
-
tipar, stereotipie sau clișeu. Lângă el simțeai că trăiești cu adevărat. Iradia blândețe, dragoste, înțelegere și bucurie. Mulți cunosc întâmplarea petrecută într-o seară când, Părintele Galeriu, întorcându-se de la o slujbă făcută în parohie a venit acasă desculț. Doamna preoteasă, Argentina, mirată, l-a întrebat: „Ce s-a întâmplat?“. La care Părintele, retrăgându-se în casă, i-a spus: „Nimic, cineva mai sărac a avut nevoie de o pereche de pantofi“. Acesta era Părintele Galeriu!... Cel mai bine i se
NOUĂ ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august [Corola-blog/BlogPost/340862_a_342191]
-
2013. [3] SONETUL BISECT , CCCLXVI : Ultim Sonet! Sunt viu după coridă!, p. 765. [4] Albina - simbol al sufletului; uneori, este identificată, în religia grecilor antici, cu Demeter. Are funcție transfiguratoare și psihopompă. Ființă de foc: la greci, este întruchipare a preoteselor Templului de la Delphi, „a prorocițelor, a sufletelor curate ale inițiaților, a Spiritului și Logos-ului. Albina purifică prin foc și hrănește, prin intermediul mierii: cu focul arde (la modul soterilogic, zicem noi!), iar strălucirea ei luminează.” - cf. Jean Chevalier/Alain Gheerbrant
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
ecologică matrifocală, exotică, pregătită special pentru voi. Și o Insulă verde a Preafericiților, pentru celelalte doamne, unde fiecare dintre voi poate să-și găsească fericitul, sau, mă rog, Preafericita, în funcție preferințele d-voastră...Că multe sunteți acum Androgine, Bela-Gine, Preotese ale soarelui și Amazoane - o grămadă! Dar, atenție mare! Lăsați mândria acuma un pic deoparte, căci mândria e sămânța morții din omul din om și din omul fără destin! Și pregătiți-vă serios de această lungă Călătorie Selenară. Vă rog
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
ne aduce mesaje de la strămoșii Neamului...El este mesagerul folosit de „Sybilla” Dacica. Mihai Cătruna , artist de excepție, pătrunde cu ușurință dincolo de aparențe, dincolo de limitele omenești. Cu ochiul minții, atent la mesaje și detalii, pictorul a creat tabloul „Sybbila”, Marea Preoteasă care l-a slujit pe Zalmoxis, zeul dacilor... „Sybilla” își înscria profețiile pe frunze și flori iar vântul purta pe aripile sale, până în cele mai îndepărtate zări, informațiile inscripționate în parfumul florilor și pe frunzele stejarilor... „Ele adeveresc și vor
SYBILLA DACICA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342318_a_343647]
-
se afle în centrul atenției la baluri, dar nu putea tolera nicio rivala. În această atmosferă, a avut loc următorul episod. Împărăteasa a leșinat În iarna lui 1863, contesa rusă Rimski-Korsakova a luat parte la un bal costumat, purtând vestmântul preotesei Tanit (românul “Salammbô” de Gustave Flaubert era la modă). Întrega să îmbrăcăminte constă dintr-un sal transparent. Evident, trupul ei frumos era la vedere pentru oricine. Și evident că toți cei prezenți au fost șocați. Împărăteasa a leșinat. Câteva minute
“PORTRETUL DOAMNEI VARVARA DMITRIEVNA RIMSKI-KORSAKOVA” DE FRANZ XAVER WINTERHALTER de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 21 din 21 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342477_a_343806]
-
tipar, stereotipie sau clișeu. Lângă el simțeai că trăiești cu adevărat. Iradia blândețe, dragoste, înțelegere și bucurie. Mulți cunosc întâmplarea petrecută într-o seară când, Părintele Galeriu, întorcându-se de la o slujbă făcută în parohie a venit acasă desculț. Doamna preoteasă, Argentina, mirată, l-a întrebat: „Ce s-a întâmplat?“. La care Părintele, retrăgându-se în casă, i-a spus: „Nimic, cineva mai sărac a avut nevoie de o pereche de pantofi“. Acesta era Părintele Galeriu!... Cel mai bine i se
ÎMPLINIREA A ZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 [Corola-blog/BlogPost/340528_a_341857]
-
Doru. Aflase de prin ziare că ar ajuns om mare: „Ce mai face fiul dumneavoastră, coană Elena? Vine să vă vadă, că citesc mai mereu despre el prin gazete. He-he... ba e dat și la televizor, mi-a spus coana preoteasă. Știi dumneata, la vârsta noastră... nu prea mă uit la televizor, mă cam supără și pe mine ochii... dar îți spun sincer, mă bucur pentru Doruleț că-i om de vază?” Ce era să-i spun!... că nu l-am
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
aș fi întâlnit cu Ahile. Sau cu Batman. M-am mai liniștit cumva când i-am auzit pe toți din jur, ziariști de prin toată Europa, din Hong Kong până-n Noua Zeelandă, pregătindu-se de interviuri cu Littlefinger, manipulator-șef, cu Melisandre, Preoteasa Roșie, sau cu Davos, cavalerul lui Stannis Baratheon. Nu cu Aidan Gillen, Carice van Houten sau Liam Cunningham. Toată lumea se-ntreba de ce naiba n-au venit și VIP-urile - regret unanim pentru absența lui Tyrion Lannister, un suspin izolat din partea
Despre viață și „Game of Thrones”, cu 6 actori din serial () [Corola-blog/BlogPost/337885_a_339214]
-
în interviurile din Londra s-a vorbit mult despre moarte. „La finalul sezonului 6, nu știam prea bine încotro se îndreaptă povestea mea, și m-a îngrijorat un pic”, mărturisește Carice van Houten, actrița olandeză care-o joacă pe Melisandre, preoteasă sexi și adeptă întunecată a lui Lord of Light, consiliera lui Stannis Baratheon. „Am avut îndoieli până când am primit confirmarea că personajul meu va continua să apară, dar așteptarea mi-a dat o senzație plăcută”. Până acum, Femeia Roșie, care
Despre viață și „Game of Thrones”, cu 6 actori din serial () [Corola-blog/BlogPost/337885_a_339214]
-
uitare, până la iertare/“ apare ca un fapt firesc, conferind poemului măreție și o simbolistică surprinzătoare ce trimite la sensuri și mesaje de mare profunzime. De altfel, în mai toate poemele de acum tonul este unul oracular, poeta oficiind aidoma unei preotese din antichitate, de cele mai multe ori din mijlocul câmpiei, invocând roadele și ploile pentru pământul pârjolit de secetă. Cuvintele ei sunt „de lumină“, iar rațiunea caută către „stelele albe și/ roșii din icoana în care Iisus/ Hristos pogoară de pe Crucea/ înaltă
EVENIMENT EDITORIAL de FLORENTIN POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344003_a_345332]
-
se rotește în jurul bisericii. Dar la fel de adevărat este și faptul că familia preotului de sat trebuie să iradieze lumină. Să fie un reper la care să se raporteze satul însuși. Despre Părintele Isidor Berbecar din Botiza Maramureșului Voievodal și despre preoteasa sfinției sale - Doamna Victoria cuvintele nu prea mai au ce să spună. În locul lor vorbesc zidurile bisericii, covoarele țesute de presbiteră, care au dus faima zonei în întreaga lume, izvoarele, crucile din cimitir, pomii și chiar aerul. Pentru că de patru decenii
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE, STRĂMOŞEŞTI ŞI ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342813_a_344142]
-
țese în soare. Apoi poarta maramureșeană, pe care este sculptat soarele. Apar așadar simbolizate lucrurile din natură pe care femeile le socoteau sfinte. Fiecare covor, din această perspectivă, are pe lângă componenta uzuală și o componentă sacră", mi-a mărturisit doamna preoteasă Victoria Berbecar. Domnia sa mi-a vorbit în continuare despre culorile covoarelor obținute exclusiv din flora spontană a Botizei, procedeu uitat de botizeni, dar reînviat de preoteasă, culori ce reprezintă viața însăși, despre felul în care se obțin, vremea și rostul
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE, STRĂMOŞEŞTI ŞI ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342813_a_344142]
-
această perspectivă, are pe lângă componenta uzuală și o componentă sacră", mi-a mărturisit doamna preoteasă Victoria Berbecar. Domnia sa mi-a vorbit în continuare despre culorile covoarelor obținute exclusiv din flora spontană a Botizei, procedeu uitat de botizeni, dar reînviat de preoteasă, culori ce reprezintă viața însăși, despre felul în care se obțin, vremea și rostul fiecăreia, despre galben, roșu-închis, alb sau verde, culorile specifice Maramureșului. Prin harul și munca doamnei preotese, covoarele de Botiza au trecut granițele țării și chiar oceanul
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE, STRĂMOŞEŞTI ŞI ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342813_a_344142]
-
spontană a Botizei, procedeu uitat de botizeni, dar reînviat de preoteasă, culori ce reprezintă viața însăși, despre felul în care se obțin, vremea și rostul fiecăreia, despre galben, roșu-închis, alb sau verde, culorile specifice Maramureșului. Prin harul și munca doamnei preotese, covoarele de Botiza au trecut granițele țării și chiar oceanul și au încântat privirea multor oameni dornici de a cunoaște arta țărăncilor maramureșene. În unele țări am făcut popasuri mai lungi, am lucrat cu elevii de la diferite școli, cum a
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE, STRĂMOŞEŞTI ŞI ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342813_a_344142]
-
turism. Botiza este un punct de atracție. Aici am început turismul încă înainte de Revoluție. Am avut prieteni de peste hotare care au venit aici și apoi și-au trimis la rându-le prietenii. Așa am devenit cunoscută", a mai spus doamna preoteasă Victoria Berbecar. Domnia sa colaborează cu mai multe femei din sat, care au devenit și ele cunoscute în lume. Apoi cu fetele dânsei, care au reprezentat-o peste tot: Ana Maria Narcisa, fiica cea mare, la expoziții din țară și din
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE, STRĂMOŞEŞTI ŞI ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342813_a_344142]
-
Plămădeală al Ardealului scria în anul 1984 în revista "Telegraful român" despre "artista neuitării", cum o numea Ana Blandiana pe preotesa din localitatea Botiza, iar cu alt prilej despre savantele sale rețete, culori și redescoperiri ale adevăratei arte. Informații despre preoteasă apar și în volumele "Îndrumătorul bisericesc" din anul 1985, de la Alba Iulia, precum și în volumul " Drum spre inima țării", de Nicolae Docsănescu, iar Valentin Hossu Longin o omagiază în cartea "Soarele din poartă". Munca acestei artiste luminează arta covorului maramureșean
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE, STRĂMOŞEŞTI ŞI ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342813_a_344142]
-
Longin o omagiază în cartea "Soarele din poartă". Munca acestei artiste luminează arta covorului maramureșean, dându-i strălucire și autenticitate. Dar imaginea ei ar fi incompletă dacă nu am pomeni și un episod din perioada Revoluției din anul 1989, când preoteasa din Botiza, împreună cu doi credincioși din sat, a dus pe 28 decembrie 1989 militarilor de la Otopeni sute de perechi de ciorapi și mănuși confecționate de botizence, eveniment despre care "România liberă" din 31 decembrie scria că sunt "Ciorapi de la Botiza
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE, STRĂMOŞEŞTI ŞI ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342813_a_344142]