61,806 matches
-
și jurnalist cu faimă mondială și predă filosofia la Universitatea din Londra. Cea mai nouă carte a sa, The Art of Travel, apărută anul trecut, a fost tradusă acum și la Ed. Mercure de France și are cronici amestecate în presa culturală franceză. Eseurile estete ale lui Alain de Botton amestecă impresii personale cu povestiri ce pun în scenă scriitori și artiști celebri (Wordsworth, Baudelaire, Ruskin ș.a.), ansamblul remarcîndu-se nu prin originalitatea ideilor, cît printr-o anumită inteligență a povestirii. Premiul
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
revista „única-Expresso” din Lisabona - l-a primit din partea marelui scriitor Antonio Lobo Antunes, care ar fi spus „fata asta a vîndut în trei ani mai mult decît mine în treizeci”. Criză Criza economică și mutațiile structurale afectează lumea editorială și presa germană: criza fără precedent a ziarelor, criza de superproducție a cărților (80.000 de noi titluri pe an!) și procesul de concentrare a publicațiilor și editurilor în două sau trei mari grupuri au antrenat o focalizare a criticilor pe titlurile
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
sprijinul înverșunării sale antimoderniste, gînditorul de la „Argeș“ îi aduce pe Aristotel, Gottfried Wilhelm Freiherr (sic!) von Leibniz, Mircea Eliade și pe... Papa Ioan Paul al II-lea! l Despre excepționala ediție în șase volume „Sburătorul” Agende literare, mult comentată în presa culturală ca un eveniment, Mihail Diaconescu crede că îngroașă portretul lui Lovinescu „pînă la caricatural și grotesc” și gafează dovedind că nici n-a „lecturat-o”, nici nu răsfoiește revistele literare, de vreme ce poate afirma: „«Agendele» lui Lovinescu n-au reținut
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
și certificatul de deces, eliberat de spitalul din Los Angeles, unde a fost internat, County Harbor Hospital, și unde i s-a curmat firul vieții, la 1 noiembrie 1961. Aici sunt înregistrate datele personale, motivul decesului, ocupația „poet, atașat de presă, domeniul de activitate, ziaristica.” Urmează precizarea cine a transmis informațiile. Este o angajată a spitalului, Paula Gibson, în calitate de prietenă, cu care Alexandru Ruja a purtat corespondență. Între aceste praguri, sunt cuprinse ca într-o galerie de priveliști puse în evidență
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
actul de stare civilă, eliberat la căsătoria cu pianista Elisabeta Irina Szántó, pe data de 31 decembrie 1923, cererea adresată de Aron Cotruș în 1923 lui Nicolae Titulescu, ministru al Afacerilor Externe, prin care solicită numirea sa ca atașat de presă, rapoartele activității diplomatice de la Milano, Roma, Varșovia, Madrid, Lisabona, sursă pentru cunoașterea orientării lui Aron Cotruș, ingenioasele sale intervenții pentru ca țara sa, prin cultură și literatură, să-și ocupe locul meritat pe meridianele lumii. Dar mai există și decretul regal
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
dezamăgirea (N.B. - mărturisită în epocă!) a unora, Jurnalul de la Tescani nu deconspiră numele membrilor vreunei presupuse rețele anticomuniste, nici planurile unei eventuale lovituri de stat. Nu este nici măcar expresia, atît de dragă românilor, a resentimentelor, care, revărsate cu generozitate în presa de după decembrie 1989, a obturat limpedea judecată, chiar și în cazul minților evoluate. Jurnalul de la Tescani este o suită de observații și/sau judecăți cu substrat filosofic, religios, estetic, etic, duse uneori pînă la limita anecdotei, fără nici o legătură directă
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
Freedom: Illiberal Democracy at Home and Abroad (Ed. Norton, New York), Fareed Zakaria, redactor-șef la „Newsweek” răspunde afirmativ. După opinia lui, „guvernele alese care pretind că reprezintă poporul impietează frecvent asupra puterilor și drepturilor altor elemente ale societății”, precum justiția, presa, consiliile locale etc. Astfel, dacă Orientul Mijlociu sau China sînt împinse prea rapid spre democrație, se vor produce regimuri politice instabile și intolerante. Pentru Fareed Zakaria, o țară nu are șanse să adopte un regim cu adevărat democratic dacă nu a
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
un capăt al mesei stă Kierkegaard, unul din eroii textuali ai romanului Terapie, iar într-un colț, Lodge însuși află de la ziaristul care-l intervievează ce a vrut cu adevărat să spună în ultimul său roman, Gînduri ascunse...” Vasil Bikov Presa bielorusă, rusă și poloneză au adus un omagiu unanim scriitorului Vasil Bikov, dispărut recent la vîrsta de 79 de ani. Considerat „nu doar un mare scriitor, ci și o autoritate morală, un simbol al Bielorusiei”, el e revendicat și de
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
scriitorul spaniol Juan Goytisolo, acum în vîrstă de 72 de ani și stabilit la Marrakech, a declarat că e și cel din urmă, deși nu are de gînd să abandoneze scrisul: va colabora în continuare cu articole și eseuri în presa din Spania. Scurtul roman de 99 de pagini apărut la Ed. Aleph este un fel de voiaj interior, o întoarcere în trecut, pe fondul războiului și dezolării, pentru a vorbi despre durerea pierderii, despre uitare și vid esențial. Biografia lui
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
lansări după care se lasă o tăcere absolută, apoi ciclul aparițiilor efemere se reia, precum vin și pleacă musonii în Asia de sud. Aici nu poate fi învinuită numai televiziunea (adică numeroasele posturi), nici radioul, o mare vină o poartă presa literară. Dacă nici cele mai bune cărți nu prea se vând ori tirajele sunt mici, cauza fiind, în principal, prețul ridicat, presa literară suferă de boala tirajelor și vânzărilor scăzute de mulți ani, tot din 1989 încoace. Nu anul neuitat
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
sud. Aici nu poate fi învinuită numai televiziunea (adică numeroasele posturi), nici radioul, o mare vină o poartă presa literară. Dacă nici cele mai bune cărți nu prea se vând ori tirajele sunt mici, cauza fiind, în principal, prețul ridicat, presa literară suferă de boala tirajelor și vânzărilor scăzute de mulți ani, tot din 1989 încoace. Nu anul neuitat, 1989, este de vină. Presa literară și-a modificat prea puțin mesajul către public. Cine cumpără această presă? Scriitorii (și nu toți
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
mai bune cărți nu prea se vând ori tirajele sunt mici, cauza fiind, în principal, prețul ridicat, presa literară suferă de boala tirajelor și vânzărilor scăzute de mulți ani, tot din 1989 încoace. Nu anul neuitat, 1989, este de vină. Presa literară și-a modificat prea puțin mesajul către public. Cine cumpără această presă? Scriitorii (și nu toți, unii din lipsă de bani), alți intelectuali (dar foarte puțini). Dacă „România literară” și, mai nou apărutul „Observator cultural” se bucură de un
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
în principal, prețul ridicat, presa literară suferă de boala tirajelor și vânzărilor scăzute de mulți ani, tot din 1989 încoace. Nu anul neuitat, 1989, este de vină. Presa literară și-a modificat prea puțin mesajul către public. Cine cumpără această presă? Scriitorii (și nu toți, unii din lipsă de bani), alți intelectuali (dar foarte puțini). Dacă „România literară” și, mai nou apărutul „Observator cultural” se bucură de un prestigiu și de o audiență destul de bună, reviste cu nume sonore, ce amintesc
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
disecții fără acoperire artistică), nu există polemici serioase pe marginea unor cărți noi, dar există polemici cu „cuțitul pe masă” din varii motive, uneori puerile, mai apar și „mamuți” ce vorbesc evlavios ori academic despre soarta literaturii române. Ce lipsește presei literare actuale? Dacă ar fi vorba de un om, am spune că îi lipsește carisma. O prospețime, un umor de calitate și extrem de acid față de ceea ce se petrece în România în toate „câmpurile”, inclusiv al literaturii, polemici profesioniste, de idei
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
permanentă înnoire a colaboratorilor. Desigur, titularii de rubrici sunt necesari, dar, de pildă, „Adevărul literar și artistic” și-a restructurat conținutul, eliminând aproape orice colaborare din afară, ceea ce nu cred că va atrage mai mulți cititori, ci dimpotrivă. În concluzie, presa literară trebuie să renunțe (imperativul folosit de mine „trebuie” luat cum grano salis”) la „academismul și elitismul” care îi ședea bine sub Ceaușescu, pentru că dădea impresia de independență. Publicul este mai greu de câștigat decât un „politruc”. Am zis și
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
și sugestii utile. În cazurile variantelor nespecializate, raportul este în genere zdrobitor în favoarea formelor în -ție recomandate de normele actuale. Sînt totuși unele excepții: DEX propune, de exemplu, ca formă-titlu malversație (malversațiune fiind doar tolerată, ca variantă învechită). Citatele din presa actuală și din Internet arată totuși o clară preferință pentru malversațiune: “relatările ziarelor despre malversațiuni inimaginabile” (EZ 3345, 2003, 9); „pe colonelul I.M. nu-l putem acuza de nici o malversațiune, îl cunoștea mai toată scriitorimea din București” (goarna.go.ro
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
literaturii sovietice, socotit cel mai bun poet în viață și un spirit liberal. Deși nu-i împărtășește toate ideile, acesta îi publică binecunoscuta nuvelă O zi din viața lui Ivan Denisovici, care face vâlvă și trezește chiar curiozitatea agenților de presă străini. Tvardovski, într-un fel, membru al nomenclaturii, ajunge să se împrietenească cu Soljenițîn și să-și exprime bucuria de a fi descoperit un mare scriitor. Urmă romanul Primul cerc, pentru publicarea căruia a fost nevoie de aprobarea lui Hrușciov
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
eu, în urma „prelucrării” umilitoare a scriitorului de către matadorii proletcultismului N. Moraru, M. Novicov, A. Baranga, în cadrul unui veritabil proces stalinist. Autorul volumului Pivnițe, mansarde... crede că prietenul său a dat dovadă de servilism și când a ripostat unui articol din presa sovietică în care era atacat Marin Preda pentru romanul Delirul (ceea ce mi se pare că nu prea seamănă a „servilism”) și atunci când primind ordin de la Partid l-a lovit pe N. Breban, hăituit de cenzură. Acest comunist, cum se va
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
amuzat copilărește, rostind vocale în fața microfonului aparatului care indica aproape fără greș vocala rostită sau ascultau încântați vocala sintetizată (rostită artificial). Pentru anii ’60 era o realizare școlară deosebită; ea a fost prezentată și la radio, a fost popularizată în presă, a fost trecută în nomenclatorul realizărilor din cercetarea românească etc. Fără să se lase impresionați de realizări, mai marii din Învățământ, în conformitate cu „statutul” avut la admitere, ne-au repartizat „în producție” la unul din combinatele chimice (!?), în timp ce alți colegi aveau
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
dublat de o dimensiune descriptiv-analitică.” Cum spuneam la început, finalizarea ambițioaselor proiecte ale grupului timișorean e unul din nu prea multele lucruri bune care se petrec acum în cultura română. De la Stavropoleos la Vama Veche O săptămînă întreagă a trăit presa cotidiană din România de pe urma penei de curent din Statele Unite. Firește că evenimentul nu putea fi trecut cu vederea. Dar Cronicarul a sperat, cu acest prilej, că ziarele vor investiga și cîte localități din România sînt în pană de cînd a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
a doua, se referă la o neîncredere suspectă, aproape de patologie, în ceea ce el încă n-a experimentat, evident, mai întîi pe alții. Așa se face că după o campanie mediatică de aproape un an, lansată și susținută mai ales în presa culturală scrisă și audio, Fundația Anonimul și-a început programul de la Sf. Gheorghe (Deltă), rezervat artiștilor plastici, cu un deficit de doi participanți. Și asta nu pentru că selecția realizată în cadrul celor două expoziții de la Clubul Prometheus ar fi fost una
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
conștiințe și vor șantaja personalități, vor plăti măciucari și vor finanța asasini. Nimeni nu pare să-și dea seama de primejdia reală reprezentată de „baroni”, pentru că discuțiile s-au purtat îndeobște în termeni politici. Or, pericolul mortal vine dinspre economie. Presa a speculat ieșirile megalomanice ale îmbogățiților, tratând ironic mai ales latura pitorescă a activității lor (mititeii lui Sechelariu, parcul de distracții al lui Opișan, „inaugurările” lui Mischie...). Nimeni n-a intrat în subterane, pentru că acelea sunt bine păzite și extrem de
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
taică-su în Securitate, sau nu mai conta. Ei, cei de acolo, cu el în frunte, făcuseră revoluția!” (pp. 28-29) Starea de confuzie din zilele revoluției nu a fost decît începutul unui lung șir de dezamăgiri. Ajuns jurnalist (inițial, în presa scrisă, ulterior, de televiziune) Popeye participă la toate evenimentele majore ale tranziției (mineriadele, schimbarea de putere din 1996, campaniile de televiziune ale PRO TV - chiar dacă nu este niciodată numit acest post de televiziune este ușor de identificat din confesiunile protagonistului -, eșecul
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
ale tranziției (mineriadele, schimbarea de putere din 1996, campaniile de televiziune ale PRO TV - chiar dacă nu este niciodată numit acest post de televiziune este ușor de identificat din confesiunile protagonistului -, eșecul guvernării 1996-2000, extinderea corupției, inclusiv la nivelul marilor trusturi de presă). La rîndul ei Ligia are un destin exemplar pentru multe tinere în perioada de tranziție. Violată înainte de 1989 de securistul Arpad, ea trăiește după 1989 calvarul obținerii unui loc de muncă, ratează mai multe relații sentimentale și crede că a
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
iar a treia e să aibă o pilă ca lumea la București, pentru a se putea recomanda drept omul lui Cutare. Prieteni ziariști din țară mi-au povestit niște întîmplări cu politicieni locali, din categoria celor care nu răzbat în presă. Într-o filială a PSD din sudul țării, cine vrea să aibă cotă la fața locului se face preș în fața șefului. A face parte din curtea politică a acestuia e o poziție mai de invidiat decît o relație personală cu
Politica în provincie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13631_a_14956]