3,241 matches
-
aceea lipsa ecoului dă naștere unei descumpăniri cu efecte triste. Îți pierzi siguranța și te chircești, din cauza pierderii centrului de greutate. Nu mai întrezărești repere, nu mai afli modele, nu mai intuiești ierarhii. Valorile se aplatizează și invocarea sensului se preschimbă în act inutil. În această situație e absurd pînă și gestul de a invoca absurdul. Timpanul se sparge, auzul se tocește, nici un răsunet valoric nu mai poate fi perceput. Tăcerea lumii devine insuportabilă pentru ureche. Sub acest unghi de vedere
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
demisionat din conducerea PNL. A doua zi însă, ați revenit incredibil în fruntea PNL înlocuind dictonul moral „Ein Mann, ein Wort" („Un om, un cuvânt") cu proverbul amoral „Alle deine Versprechungen sind leere Worte" („Toate promisiunile sunt vorbe goale"). Ați preschimbat astfel eșecul de la alegeri în reușită și v-ați asumat fără merit și fără vot postura de președinte interimar al PNL, precum și cea de candidat optim al așa-zisei drepte unificate, la președinția României. Domnule Iohannis, de ce v-ați dat
Scrisoare către Klaus Iohannis. "De ce v-ați dat demisia doar formal?" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29578_a_30903]
-
Eugen Barbu). E, în toate, un om al echilibrului. Al eticii. Și al tradiției. Nu jignește și nu condamndă pe nimeni. Nu se consideră nedreptățit de critică (nici măcar atunci când criticii chiar îl nedreptățesc fără să-l citească sau când își preschimbă cu voioșie verdictele). Sunt lucruri care transpar de aici și de care orice cititor de bună-credință se poate convinge fie și numai răsfoind cartea. Tocmai de aceea m-a lăsat fără cuvinte o întrebare a lui Ilie Rad (venită târziu
Tradiție și inovație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2962_a_4287]
-
unui act voluntar de impostație artistică, Blaga intrînd în chip deliberat în pielea unui slăvitor nevinovat al propriei vieți, sau la mijloc e timbrul firesc al cronicarului autobiografic, care scrie sub imperiul unei limfe moi, de o tandrețe iremediabilă, care preschimbă în văluri blajine tot ce atinge? Judecat din perspectiva trilogiilor, Blaga e un spirit uns cu toate alifiile, prea versat pentru a nu ști să ocolească romanțele retrospective. Și atunci cum se poate ca un spirit atît de tăios în
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
cu timbru sarcastic, care încîntă printr-o inteligență corozivă de factură rece, Pavlovici avînd mina sobră a unui martor care descrie în detaliu ororile prin care trece. Paradoxul e că, sub ochiul mustind de ironie al autorului, iadul penitenciar e preschimbat într-un șir de episoade pitorești, pe care cititorul le urmărește cu o crescîndă bună-dispoziție. Deținuții își scot ochii, se spînzură, cad în latrine, se îneacă, sunt bătuți pînă la leșin, sunt înfometați pînă la nebunie, li se scot dinții
Hiperbola cruzimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3347_a_4672]
-
strecoară consolator între ceea ce este și ceea ce ar trebui să fie». Din contactul permanent cu cei ce ne privesc de sus se naște «acea autoironie care ne permite să ne jucăm cu propria soartă, luând-o peste picior, îngânând-o, preschimbând declinul în legendă eroicomică, iar scorneala transformând- o în ceva ce aduce a izbăvire»“. Poate fi și aceasta tot o iluzie consolatoare, dar, dacă are rolul mobilizator al barbarilor (dintr-un poem al lui Konstantin Kavafis), e binevenită (deși, la
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
limita deșertului, prilejuiesc o definiție pasionată a relației Orient-Occident: „Nu-i întâmplător că toate religiile - toate semințele - pe care le-au muncit măruntaiele pământului au venit din Orient. Orientul este stăpânit de nebunie, se aprinde. Apusul primește, hrănește, limpezește, analizează - preschimbă flacăra în lumină. Până acum așa a fost împărțită extraordinara colaborare - bărbat și femeie - pe lume. Orientalul este bărbatul Europei !” Cât despre poetul din Alexandria, Kavafis, „înțelept, ironic, hedonist, seducător, plin de memorie”, cu vocea sa „plină de nazuri și
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
rînd, dezamă girea de a constata că forța demiurgică a scăpătat din cauza alterării iremediabile a limbilor. Omului i s-a dăruit o unealtă mirabilă de care și-a bătut joc în urma căderii în păcat, înjosind lexicul pînă la a-l preschimba într-un banal mijloc de comunicare. De aceea astăzi cultura e căzută din condiția logosului, singurul leac fiind forțarea convențiilor. Stîlcind regulile, Nichita obține din zgura vorbelor cîteva fulgurații autentice. Dar pentru a le surprinde, poetul trebuia să renunțe la
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
exces de interpretare, cu atît mai mult cu cît autorul pretinde că ochiul teologic nu oferă o grilă printre altele, ci singura în măsură să-l „miroase“ pe Nichita, caz în care Sorin Dumitrescu e un Midas în variantă creștină, preschimbînd în pneuma tot ce atinge, de la sculptura lui Gorduz pînă la cea a lui Giacometti. Să așteptăm atunci judecata de gust a criticilor literari, cărora Sorin Dumitrecu le refuză putința de a se pronunța cu sens asupra poeziei tîrzii a
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
o opțiune bazată pe vocația supraviețuirii, adică pe o poftă de viață care depășește căderile trecătoare. Boema cere un stil de viață inspirat de un unghi pretențios de a vedea lucrurile, la asta adăugîndu-se o înzestrare de excepție, care îl preschimbă pe boem într-o șansă a umanității. Și chiar dacă boema poate fi privită ca antecamera ratării, ea poate fi deopotrivă considerată un indiciu preliminar al destinului creator. Ceea ce înseamnă că la boemă nu sfîrșești decît dacă ești slab, în schimb
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
grad de protecție în virtutea căreia nu doar că excesele nu te mai ating, dar nici măcar agresiunile nu te mai tulbură. Acesta e cazul Anei Selejan, profesor universitar la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, ale cărei lucrări de istorie literară au preschimbat-o într-un glas de autoritate în privința literelor scrise sub auspicii de totalitarism. Și, cum ea însăși mărturisește în prefață, după parcurgerea a sute de pagini din imundele ziare ale perioadei 1944-1961, nu credea că va mai da peste articole
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]
-
e anunțată de două fenomene: triburile barbare ante portas și pierderea sentimentului sacrului, atîta doar că acum emigranții nu mai sînt la porțile Imperiului Roman, ci au pătruns peste tot în Occident, ștergîndui treptat matca culturală, în vreme ce slăbirea credinței îi preschimbă pe occidentali în victime sigure ale religiilor virulente. La capătul acestei degradări se află simbolul dezumanizării: mașina ca idol chemat a ne scăpa de servituți materiale, dar care ne înrobește pînă la a ne fura viața interioară. Rezultatul înrobirii e
Hegemonia mașinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2964_a_4289]
-
ca în mințile lor să se aprindă o minimă curiozitate față de un trecut care nu numai că e apropiat, dar pe deasupra mai e și abominabil. „Istoria care nu se predă la școală“ - sintagma pe care Lucia Hossu Longin și-a preschimbat-o în blazon al celor 120 de filme documentare, e un verdict de bun-simț: asistăm la o voință concertată de a acoperi crimele comunismului, alături de dorința blasfemiatoare de a fura statutul de eroi sau de martiri celor care s-au
Exponențial, nu reprezentativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2983_a_4308]
-
privință, exegetul nu e atît un culegător de motive, cît un ordonator al lor, scopul nefiind de a îngrămădi detalii extravagante, ci de a le așeza în sertare taxonomice. În felul acesta babilonia devine armonie, iar rafturile de maculatură se preschimbă în pagini de catastif. Criteriul din care Andrei Oișteanu își face o busolă menită a-l orienta în luxurianța temelor e distincția dintre ordine și dezordine, haosul fiind latura malignă a lumii, în vreme ce cosmosul (numele grecesc pentru ordine) e partea
A călări pe nori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3009_a_4334]
-
în cele din urmă am rostit povestea mea preferată, adică am borisvianizat despre dragostea Chloei și a lui Colin. Pe Chloe am lăsat-o să piară, devorata de un baobab care îi creștea din piept, iar pe Colin l-am preschimbat în șoricelul, din finalul românului, care se sinucide, râvnind să fie decapitat de gură unei pisici călcate pe coadă de fetițele oarbe. Dar, în același timp, l-am pus pe Colin să se întâlnească cu Micul Prinț care zbura deasupra
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
existat în viața mea un punct fix, un reper, un adăpost, un loc de retragere, ceva stabil și anume Chiara, deși totdeauna am susținut sus și tare că eu sunt ca apa și ca vântul - curg, bat, mă transform, mă preschimb, iau mereu și mereu alte forme, găsindu-mi în alteritate, în aceste neobosite metamorfoze și contopiri cu tipare străine satisfacția și esența mea de a fi. Eu trădam, înșelam, mințeam, aveam dorințe și necesități care nu fac parte din lista
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
sexopaților, al egoiștilor mîrșavi și lipsiți de scrupule. Răniți, loviți mortal de istoria care le-a împuținat treptat privilegiile, ei nu-și mai pot satisface după voia inimii pofta de avere. Dar instinctul posesiunii le rămîne tot activ; el se preschimbă în dorință de parvenire, în lăcomie sexuală și delir pasional, în apetit alimentar monstruos, într-un hedonism deșănțat și cinic, într-o nevoie continuă de scandal, amuzament și farsă crudă, în histrionism "sans rivage". Totul în lumea lor - rareori penetrată
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
ca niște pițigoi, pe acoperișul blocului, la etajul zece sau în coliba făcută din pături, la parter, când ploua. * Lângă râu, celulele omenești se lipiseră într-un stup, apa era o preacurată groapă comună, căptușită cu limbile iubiților. Sărutul se preschimbase într-o crimă frumoasă, inimile își deschiseseră floarea de lotus din burtă. Pe Someș pluteau ghirlande de păpădii, bărbați cu brâuri portocalii țipau către un zeu indian: oare ajuns-am pe Gange și ne găsim în narcoza lui Shiva? Febra
California (pe Someș) by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/2798_a_4123]
-
se furișează sub pietre, dar eu o țin strânsă aici, în pumn, în mijlocul verii. Poezia e o gară cu multiple săli de așteptare. Odinioară, în vremea arșiței, alergam prin conducte, muncitorii scurmau în pământ pentru canalizare. Apoi conductele s-au preschimbat într-un tunel pentru poezie. Am călătorit cu Budila-Express, prin dimineața tinerelor doamne, într-o carte de iarnă, zgâindu-mă la faruri, vitrine, fotografii. Ninsoarea era electrică la fanion. La sfârșit am găsit blindajul final. (fragment dintr-o carte în
California (pe Someș) by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/2798_a_4123]
-
să bați cîmpii fără să știi despre ce vorbești. Te simți electrocutat citind că biata și degradata cultură interbelică ajunsese într-o ,stare chinuitoare" și că cei trei intelectuali nu au găsit altceva mai bun de făcut decît s-o preschimbe într-o experiență personală. Să avem pardon, dar nu e un rînd în Mathesis sau bucuriile simple în care să răzbată ceva din atmosfera ,chinuitoare" a epocii aceleia, cum tot așa nu la cultura română îi stătea mintea lui Noica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11085_a_12410]
-
Ei bine, atrofierea putinței de a nuanța provoacă pierderea capacității de mlădiere a imaginației: pierdem apetența de a împărți o temă în cît mai multe părți constitutive, și ajungem să ne mișcăm în interiorul unor imagini a căror omogenitate păstoasă ne preschimbă în niște orbi ai lumii contemporane. Un om este cu atît mai orb cu cît putința lui de a intui diferențele este mai slabă. Și astfel ajungem să ne mișcăm într-o lume cenușie alcătuită din calupuri mari și indistincte
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
starea inocentă, eminamente biologică, a unei ființe ieșite din regimul psihologic al servituții erotice. Era pură biologie femeia aceasta, de aici și farmecul ei aparte. Toate ingredientele de psihologie socială pe care viața le adăugase peste substanța ei biologică o preschimbaseră într-un fenomen grosolan și inestetic, de sub apăsarea căruia reușea să iasă foarte rar, și anume numai atunci cînd, copleșită de plictiseală și nepăsare, copilul din ea își reclama cu deplină vigoare drepturile. Cît anume îți sugerează o femeie în
Șuvița de păr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11167_a_12492]
-
tensiuni și traume. Vocile dezvăluie cât de adânc resimte un copil și frumusețea virilă a tatălui, și fragilitatea mamei - e cazul lui Jonathan, sau cum se prăbușește brusc o familie când fiul cel mare, adolescent nesăbuit, moare sub ochii tuturor, preschimbând lumea în prag spre celălalt tărâm - e cazul lui Bobby. Din vocile băieților transpar figurile materne, care și-au convertit slăbiciunea în forță interioară, se conturează personalitățile taților, inși extrovertiți, înspăimântați de ceea ce le-ar aduce exercițiul de introvertire. Ele
Peșteri legate între ele by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11195_a_12520]
-
apreciere a ceea ce citești: bucuria lecturii a dispărut, în locul ei apărînd tristețea discernămîntului critic. Nu mai trăiești cartea, ci o evaluezi, nu o mai citești pătimind-o la propriu, ci o judeci analizînd-o la rece. Urmarea e că patima se preschimbă în chin, iar desfătarea lasă loc plictisului. Iar în fața plictiselii, leacul cel mai eficient e rafinarea ochiului celui care citește: nu te mai preocupă acțiunea, ci felul în care este descrisă, nu te mai încîntă povestea ca atare, ci tehnica
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
Adresarea la singular e unanimă! Pe siturile românești sau la comunicarea între români jargonul se dezvoltă rapid. Formula de salut a devenit din ,hi" sau ,hi all", ,sal" sau chiar ,sl". Cea de mulțumire, din ,ty" (thank you) s-a preschimbat în ,ms" (merci sau, de fapt, mersi, cu s ca la Coana Chirița). Și ,sorry" a devenit ,scz" adică ,scuze", cu 40 la sută mai scurt și... avantajat de apropierea tastelor s.c.z în partea de jos-stînga a claviaturii
În țara lui copy-paste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10774_a_12099]