20,415 matches
-
de investigație literară (vezi cartea d-sale despre Faulkner), structuralism, naratologie, semiotică. Astăzi, cînd vremea acestor metodologii a apus definitiv, el notează într-un loc: "Nu-mi pot ascunde tristețea că proiectul semiotic nu a reușit, dar nici nu pot pretinde că nu știu nimic despre eșecul lui". Și cu o pagină mai înainte, observă: "Privesc cu un zîmbet tot ce ține de utopia explicației teoretice universale - semiotica, inclusiv naratologia..." Apoi constată resemnat: "Teoriile vin și trec, ca și noi, ca
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
fi putut livra o cotă de aderenți ai Pieței? "Apocalipsa" ne temem că nu e decît o emanație a libertinilor politici, înspăimîntați, ei, că nu vor mai putea pescui în apa tulbure a insatisfacției generalizate, a frustrării obștești. "Popularizarea, mai pretinde dl. Theodorescu, a ucis acele candori, acele utopii sau acele comedii care se spuneau și se proclamau în Piață. Dacă votul a fost anormal de masiv pentru FSN, aceasta s-a datorat cererii exprese a celor din Piața Universității, cereri
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
și personalitatea călinesciane putuse fi cu atât mai atrăgătoare în cadrul lucrărilor la Institut, cu cât nu totdeauna tematica acestuia strălucea în originalitate și, de asemenea, pentru că personalitățile cele mai de seamă ale vieții culturale românești se pronunțaseră în temă, parcă pretinzând antologarea: G. Ibrăileanu, E. Lovinescu, Paul Zarifopol, Mihai Ralea, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Al. Philippide, iar din generațiile pe atunci tinere, Nicolae Manolescu, Al. Paleologu, Ion Negoițescu, Adrian Marino, Nicolae Balotă, Alexandru George, Marin Preda. Lăsate la o
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
nu pară pure speculații, să încercăm și un mic "studiu de caz" asupra unui fenomen de masă, pe care l-am putea numi fenomenul "nostalgia după Ceaușescu". În acest scop ne vom sluji de nimeni altul decât de Valéry. El pretindea că orice sistem social tinde spre dictatură, deoarece impune o ordine străină naturii umane. Dar asta încă nu ar fi nimic. Părintele Domnului Teste continua cu o afirmație șocantă la prima vedere, dar nu lipsită de o anume verosimilitate: persoana
La vida es sueńo by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17068_a_18393]
-
negolindu-se de romani întreaga provincie. Sigur, chestiunea continuității nu mai prezintă, azi, importanța de acum vreo două sute de ani, esențial fiind proporția populației, care ne e, în Transilvania, hotărîtor favorabilă. Dar evacuări totale de populație dintr-un ținut, cum pretind unii istorici maghiari, nu se cunosc, încît leagănul limbii române - în ciuda opiniilor lui Al. Philippide și Ovid Densușianu - este în nordul și nu în sudul Dunării, între locuitorii din ambele maluri existînd, sute de ani, relații, datorită originii comune. Și
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
mare scriitor și să facă epocă în istoria culturii române dacă: 1. Evită să se transforme dintr-un expert în religia ortodoxă într-un ortodoxist. Deja se observă o tendință de ideologizare a scrisului său. 2. Refuză "tentația mizantropiei". Nu pretinde nimeni, în mod naiv, că marii scriitori îi iubesc pe oameni (deși unii chiar îi iubesc). însă este sigur că ei își privesc semenii cu respect și speranță, fie și numai pentru că în mințile lor și ale urmașilor lor și
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
șef este agreat și că, mai ales într-un teatru, acesta nu poate mulțumi pe toată lumea. Nici nu are cum și nici nu cred că trebuie să o facă. Un fapt este cert într-o lume de histrioni și nu pretinde o abilitate specială: dialogul cu oamenii. Asta înseamnă și protejarea sensibilităților, orgoliilor, vulnerabilităților, suspiciunilor, depistarea dorințelor, așteptărilor și încercarea de a le veni în întîmpinare. Sau, uneori, măcar simularea acestei intenții. Într-un fel a condus teatrul Bulandra Liviu Ciulei
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
afectarea modestiei. O anume "modestie" e mimată precum defilarea la sol, aproape umilă, a unui acrobat, înainte de a-și începe exercițiile spectaculoase: "Nu pozez nici în "patriarh" al literaturii române, nu mă cred nici un "far" luminos al culturii române. Nu pretind să mi se facă numere omagiale, nu pretind nimic.(...) Sînt, dacă vrei, un mic burghez, plat, total lipsit de sentimentul tragic al vieții, nu am trăiri spiritualiste, nu promovez cultura de tip guru, nu sînt adeptul misticii de tip upanișadic
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
defilarea la sol, aproape umilă, a unui acrobat, înainte de a-și începe exercițiile spectaculoase: "Nu pozez nici în "patriarh" al literaturii române, nu mă cred nici un "far" luminos al culturii române. Nu pretind să mi se facă numere omagiale, nu pretind nimic.(...) Sînt, dacă vrei, un mic burghez, plat, total lipsit de sentimentul tragic al vieții, nu am trăiri spiritualiste, nu promovez cultura de tip guru, nu sînt adeptul misticii de tip upanișadic. A confunda munții din jurul Sibiului cu Himalaia este
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
-și agite disperat mâinile, în semn că vine... Și Napoleon, într-adevăr, apăru. În carne și oase. Cu tricornul pe cap. Cu mantaua lui albastră, cu mâna dreaptă înfiptă în rever, cu niște cizme de cavalerist lustruite, despre care unii pretindeau că ar fi fost împrumutate de la Regimentul local 5 cavalerie... Împăratul se apropie solemn de monument, se opri, se înclină adânc... Asistența izbucni în urale. De groază, ca și de admirație, înlemnisem; nu mai puteam să respir... Asta e că
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
colonel de Securitate, dovedit că a făcut poliție politică, în prezent deputat PRM, a cerut desființarea CNSAS. Motivul real al acestei cereri? Mai mulți membri ai acestei instituții consideră că Ilie Merce s-a făcut vinovat de sperjur cînd a pretins că nu a făcut poliție politică, ceea ce ar trebui să atragă autosesizarea Parchetului împotriva sa. Mai lipsește ca șeful său să ceară desființarea Președinției. * Una dintre puținele intervenții ale senatorului Adrian Păunescu cu care sîntem de acord s-a consumat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
cu mândrie drapelele care au fâlfâit și s-au rupt în vijelia luptelor. Oamenii aceștia simpli par niște semizei, copii ai pământului românesc, care știu că în luptă trebuie să învingi sau să mori: și ei au învins. Cum să pretinzi să comanzi cu sufletul corupt de abuzurile puterii, acest popor de viteji, să pretinzi să le impui o servilă imitare a străinătății, prin litera prost interpretată, prost rumegată, prin ziare, politică, incitare la ură, la anarhie? Există oare destui copaci
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
aceștia simpli par niște semizei, copii ai pământului românesc, care știu că în luptă trebuie să învingi sau să mori: și ei au învins. Cum să pretinzi să comanzi cu sufletul corupt de abuzurile puterii, acest popor de viteji, să pretinzi să le impui o servilă imitare a străinătății, prin litera prost interpretată, prost rumegată, prin ziare, politică, incitare la ură, la anarhie? Există oare destui copaci în pădurile României pentru țepele și spânzurătorile pe care le merită un asemenea atentat
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
depune mărturie că n-o făcea pentru bani, pentru simplul motiv că era vorba de echipamente și de medicamente. îmi mai amintesc și de comoditatea unor românași de-ai noștri care, ajunși în fața unui funcționar de la o importantă fundație europeană, pretindeau, cu aroganță, să li se dea asigurări că nu completează de pomană formularele! Faceți diferența între insul obișnuit să i se ofere totul pe tavă și cel conștient că lumea nu-i datorează nimic. Trageți linie și rezultatul vă va
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
O lectură în oglindă arată cum textele despre poeți sînt pur și simplu mutate dintr-o parte în alta. Ceea ce trecea drept simplă și sumară introducere la o selecție de texte în antologia pomenită, devine aici, prin simplă voință tipografică, pretins capitol de istorie literară. Teoria expusă la început nu e de fapt nici ea nouă, decît în primele două pagini și jumătate, restul fiind tot o operație de permutare între elementele aceleiași mulțimi, antologia cu pricina și comentariile de la începutul
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
prin școală, prin educație, nu prin lege. Era mai util ca dl Pruteanu să prevadă amendarea Legii Învățămîntului prin introducerea obligației de a se studia limba română în toți anii de școală. Sau să prevadă obligația ca toți cei care pretind a vorbi în locuri și instituții publice să dea examen, parlamentarii inclusiv. Numărul "repetenților" ar fi considerabil, printre ziariști și politicieni. Chiar și printre profesorii de română. La un examen recent la o școală de poliție, profesorii care au propus
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
senatorul format-mare prin formula aruncată imprudent pe piață! în rest, jale mare: îi batem la fotbal pe unguri, îi spânzurăm (în efigie) pe evrei, detestăm țopește tot ce n-are sânge tricolor în vene, ne plângem de conspirații iudeo-masonice, ne pretindem cei mai deștepți și mai frumoși indivizi de pe mapamond, dar nivelul nostru de trai se va ciocni curând de cel al metroului. Or, pentru asta nu sunt răspunzători occidentalii. Ci incapacitatea de a ne controla resentimentele și imbecilitatea de a
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
Gina Sebastian Alcalay Cine pretinde că ipocrizia este un viciu, o trăsătură de caracter condamabilă și demnă de tot disprețul nu știe ce spune: nu, nu rîdeți, în realitate este vorba de o însușire pozitivă, o virtute ignorată pe care nu toată lumea o posedă, ținînd
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
un constant interes recenzîndu-le dintr-o perspectivă critică. Dacă în paginile Universului literar asemenea preocupări erau atunci întîmplătoare, în revista condusă de către Cezar Petrescu s-a acordat o importanță maximă periodicelor literare. Ele au fost sistematic recenzate, sub semnătură, ceea ce pretindea răspunderea afirmațiilor. Între prezentatorii acestei rubrici reamintim pe Septimiu Bucur, practic titularul rubricii, apoi pe Vlaicu Bârna, George Demetru-Pan (1911-1972) și Dan Petrașincu. Cei mai înainte amintiți s-au ocupat fiecare de revistele apropiate, de disponibilitățile critice personale. Astfel Septimiu
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
făcut parte din complotul anti-ceaușist condus de la Moscova! Pentru el n-a avut cine să garanteze și cine să facă presiuni. Desperado nimerit cam aiurea în bătălia condusă metodic din umbră, Cozma a fost folosit cu cinism, iar atunci când a pretins să interpreteze și partituri de solist, protecția de circumstanță s-a volatilizat, lăsându-l descoperit pe toate flancurile. Șiretenia cu care Ion Iliescu a răspuns, în primă instanță, întrebărilor legate de eventuala grațiere a ortacului sugera că pentru cotrocean soluția
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
beți, asiatici mai ales, opreau oamenii pe străzi și-i ușurau și pe ei de ceasuri. Și că cehii, atât de civilizați, credeau că vor să știe cât e ora; nu le-ar fi trecut prin gând. Tot el mai pretindea că aceiași militari încercaseră într-o zi să se cațere pe turnul clădirii unde figurinele medievale ale Orologiului anunțau orele. Nu știu dacă era adevărat. Și dacă nu se plusa spre a spori efectul informației. În orice caz, asta semăna
Praga în 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15923_a_17248]
-
în sprijin, pe Ernest Renan care, în 1833, afirma că "nu există un tip evreiesc unic, ci mai multe tipuri, care sînt absolut ireductibile unele cu altele". Și, totuși, antisemiții (dl Oișteanu îl citează și pe C.Z. Codreanu) au pretins unicitatea portretului fizic al evreului. Cam la fel se întîmplă cu o altă trăsătură socotită specifică evreului, aceea care îl înfățișează exuberant pilos (păr, barbă și perciunii rituali). Evreul galițian, ajuns în principatele române, întruchipa aceste trăsături și Kogălniceanu, în
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
stai la vilă cu piscină... Mai greu de acceptat e că păstorii noștri spirituali încep să se rățoiască la lege. Pentru că prea mulți dintre ei au turnat de s-a înroșit hârtia, s-au găsit câțiva lideri în sutană să pretindă statut de excepționalitate... Excepționalitate... în schimbul a ce? în schimbul îngenunchierii scabroase în fața sceleratului de Ceaușescu? în schimbul tăcerii rușinoase când se dărâmau bisericile? în schimbul entuziasmului cu care, fuguța-fuguța, alergau la "organ" s-o toarne pe nefericita venită la spovedanie ca să mărturisească avortul
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
au mai întins o mînă de ajutor candidaților, solicitînd prin barem să se acorde un punct sau chiar mai multe și în situații în care candidatul tratează simplist subiectul și face și greșeli de ortografie și punctuație. Dacă nu poți pretinde unui absolvent de liceu să scrie corect, atunci la ce să te aștepți în privința cunoștințelor lui de literatură? Baremul de la subiectul al patrulea prevede că profesorul acordă un punct (din trei) pentru trei greșeli de ortografie! Am calculat ce se
Bacovia la bacalaureat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16009_a_17334]
-
carte, în 1980, despre fizionomia deceniului al treilea din al douăzecelea secol, pentru a reconstitui imaginea acestei teme devenită absorbantă și exclusivistă mi-au trebuit nu mai puțin de o sută de pagini) realizezi de îndată realitatea acestei observații. Nu pretinse teme strict locale sînt rostul filosofiei (inclusiv ale celei românești), ci problematica general umană. De aici și numai de aici, din acest unghi de incidență, trebuie pornit cînd se examinează istoria cugetării filosofice românești. Dl Costică Brădățan pornește de la ideea
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]