4,340 matches
-
considerau că viața citadină joacă un rol psihopatogen și că frecvența schizofreniei în mediul urban este mult mai mare comparativ cu mediul rural. Studiile mai recente au arătat că în cazul schizofreniei există o serie de excepții notabile referitoare la prevalența crescută a schizofreniei în zonele industrializate . Factori ca: migrația, cultura, bolile infecțioase, demografia și alte procese sociale pot realiza diferențieri ecologice. Excesul schizofreniei în zonele urbane centrale a primit două mari explicații opuse: ipoteza "breeder"-ului și ipoteza "drift"-ului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
se combină cu efectele negative ale unei marginalizari sociale prelungite și, poate, cu o serie de factori biologici încă puțin cunoscuți. 2. Profilaxia secundară a schizofreniei 2.1. Obiectivele profilaxiei secundare a schizofreniei Prevenția secundară are ca obiectiv principal reducerea prevalenței acestei tulburări psihice (adică a numărului total de bolnavi existenți la un moment dat). Acest obiectiv se realizează prin instituirea unor măsuri complexe de asistență și terapie care să ducă la instalarea unor remisiuni “totale și prelungite”, prevenirea instituirii unui
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
re-imaginînd noi comunități, cum ar fi spus Benedict Anderson. Cu toate acestea, mutațiile care survin în ultimele decenii sunt caracterizate pretutindeni în spațiul creștin de privatizarea vieții și valorilor religioase, de orientarea de consum, precum și de ceea ce psihologii sociali numesc prevalența orientării religioase extrinseci, instrumentale, care se substituie religiei ca sens, tradiționale, intrinseci. Studiile de psihologia religiei atestă, de altfel, o legătură puternică între orientarea religioasă extrinsecă (operaționalizată prin indicatori de genul: "calificarea religiei ca fiind foarte importantă", "participare frecventă la
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
interiorul persoanei, ca un crez valorificat de starea interioară a subiectului, nicidecum de factori externi într-o formă copleșitoare care să fie cauză orientării sale religioase. În Graficul 14 redăm grafic diferențele specifice semnalate între cele două subscale, care atestă prevalența orientării religioase intrinseci pe eșantionul studiat. Graficul 14. Orientare religioasă distribuția rezultatelor pe eșantionul studiat (scoruri medii) În privința suportului social perceput, se înregistrează scoruri considerabil mai mari decât media scalei/subscalelor (4), atât în evaluarea globală (5.84), cât și
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
prin același cuvînt, anulîndu-se diferența dintre ele, diferență care există totuși în limba-sursă. Desigur, se pot face numeroase constatări și se pot emite aprecieri în legătură cu soluțiile date de Eminescu și de traducătorii ulteriori, iar asemenea observații ar putea condu-ce la prevalența îndoielii în raport cu încrederea în ceea ce privește valabilitatea textului filozofic tradus, măcar în sensul că acesta stă mereu sub zodia incertitudinii sau că uneori este modificat în procesul traducerii și, deci, tradus inadecvat. Aceasta însă nu ar fi corect, deoarece asemenea chestiuni de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o parte, numai parțială și, pe de altă parte, generatoare de posibilități de interpretare individuală. Din perspectiva antropologiei culturale, creativitatea și alteritatea prezintă grade diferite de manifestare, determinate de tendința aderenței la social. Un nivel ridicat al acestei tendințe generează prevalența alterității, iar un nivel scăzut al ei prevalența creativității. Fiind dominat de personalitatea autorului, textul filozofic poate fi scris frumos, antrenînd elemente care se adresează sentimentului și imaginației, iar nu numai rațiunii, sau, mai exact, se adresează rațiunii indirect (și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
parte, generatoare de posibilități de interpretare individuală. Din perspectiva antropologiei culturale, creativitatea și alteritatea prezintă grade diferite de manifestare, determinate de tendința aderenței la social. Un nivel ridicat al acestei tendințe generează prevalența alterității, iar un nivel scăzut al ei prevalența creativității. Fiind dominat de personalitatea autorului, textul filozofic poate fi scris frumos, antrenînd elemente care se adresează sentimentului și imaginației, iar nu numai rațiunii, sau, mai exact, se adresează rațiunii indirect (și) prin intermediul sentimentului și imaginației (Construcția metaforică sau structurile
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
starea psihică etc. Din altă perspectivă, prezența permanentă în vorbire a elementelor de expresivitate, manifestate în grade diferite și cu mijloace diferite de la o situație la alta, de la un moment la altul și de la un individ la altul, face ca prevalența expresivității în anumite întrebuințări ale limbii, precum creația poetică, să reprezinte un fapt deosebit, dar nu lipsit de continuitate în raport cu folosirea limbii în general. Ca atare, lecția limbii este cea care face ca poezia, în măsura în care se înscrie în limitele poeticului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
multiple din această Uniune. Căci fiecare are ceva de oferit. "Am pus fiecărui neam rînduială și semn", zice Domnul. Și atunci ? Concret, dacă datoriile suverane actuale sunt păcate ce trebuie ispășite și nu pot fi iertate, vor apărea excomunicări și prevalențe economico-religioase ce riscă să trezească demoni întunecați care pot genera totalitarisme pe care le credeam uitate în noaptea istoriei. Aferim ! Tot ce implică divinul se manifestă în constituția umană și-l poate ridica pe om către Sine. Asta și face
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
este nevoie pentru atingerea obiectivelor date. Aceasta este guveranța corporatistă. Înlocuirea termenului de guvernare cu cel de guvernanță indică o reducere a factorului politic dintre decidenți și o profesio nalizare marcantă a actului managerial. De asemenea, termenul de corporatist indică prevalența spiritului antreprenorial și cooperarea în același spirit a decidenților publici, a managerilor companiilor, băncilor și conducerii sindicatelor, la fiecare nivel în parte, pe termen scurt, mediu și lung. De fapt, în centrul acestui sistem managerial sunt băncile. În 1990, românii
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
în condițiile în care slavii au întemeiat state puternice, uneori și cu aport romanic, exercitându-și influența inclusiv asupra teritoriilor noastre. Extinderea țaratului bulgar și a imperiului dualist (vlaho bulgar) în spațiul românesc a lăsat urme palpabile. Le regăsim în prevalența toponimelor și antroponimelor de origine medio bulgară pe care le putem citi în primele documente medievale slavone 120. Dovada simbiozei profunde rezultă și din rădăcinile comune din care folclorul românesc și bulgar își trag seva, de la cel coregrafic, la cel
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Societatea care exhibă cel mai mult sărbătoarea fericirii este cea mai lipsită de mijloace: principiul ei nu este altul decât Penia (pauperitatea). Un al doilea model interpretează universul nevoilor multiplicate ca dezlănțuire a principiului hedonist, ca exacerbare a simțurilor, ca prevalență a dorințelor de satisfacere deplină, aici și acum. În opoziție cu vechile norme ale productivismului burghez, epoca se caracterizează prin promovarea clipei trăite, printr-o cultură centrată pe ludismul cărnii, pe efervescențele festive, pe căutarea senzațiilor și a extazelor de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
O atenție deosebită va fi acordată țărilor membre ale UE, cu care țara noastră înainte de aderare a avut relații economice tradiționale, iar după aderare, relații circumscrise vigorilor și reglementărilor juridic-instituționale și funcționale ale acquis-ului comunitar. Cercetarea noastră pornește de la premisa prevalenței eficienței economice a ISD în ceea ce privește economia românească, indiferent de țara de origine, astfel că această cerință nu trebuie să fie sacrificată sau neglijată acordând prioritate altor criterii care vizează apartenențe bazate pe principii extraeconomice la diferite entități economico-sociale și politice
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
medie de 43%, în perioada 2009-2011, sectorul servicii sau terțiar are o pondere cu mult mai mare (53,1%), ceea ce, aparent, în jocul cifrelor relative, ar indica o structură macroeconomică a investițiilor, similară cu structurile moderne din țările dezvoltate. Această prevalență a investițiilor străine directe în sectorul Servicii evidențiază o orientare bazată pe concepția realizării de profit pe termen scurt, spre deosebire de ISD în industria prelucrătoare, unde considerentele de profit pe termen mediu și lung sunt cele mai importante. Nu de puține
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
dacă nu ar trebui avut în vedere un raport capital bancar străin/capital bancar total și în țările cu economie emergentă similar cu cel al țărilor dezvoltate membre ale UE. Aceasta, cu atât mai mult cu cât s-a constatat prevalența covârșitoare a instituțiilor de credit cu capital străin în țările membre UE emergente, care, de regulă, sunt mai degrabă interesate de acordarea de credite pe termen scurt, având mai mari rețineri în acordarea de credite pe termen mediu și lung
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Situația din urban este mult mai neomogenă între cele opt regiuni de dezvoltare, comparativ cu ruralul. Astfel, valorile negative ale soldurilor migratorii sunt mai scăzute în Sud-Est, Nord Vest și Sud-Vest și mai ridicate în Sud (Muntenia) și Nord-Est (Moldova). Prevalența plecărilor din aceste două regiuni urbane (S și N-E) este remarcabilă. De subliniat că, deși pe ansamblu urbanul are solduri migratorii negative, sunt și regiuni urbane care prezintă solduri pozitive: București, Vest și Centru. De aici, în continuare, se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
moment de proastă dispoziție”, „un moment de deprimare” fără ca acesta să devină durabil. Fluctuația, aspectul temporar, schimbător sunt caracteristici esențiale care diferențiază aceste stări de cele pe care le observăm în semiologia depresiei în adolescență. Regăsim aici diferențele importante de prevalență semnalate în studiile epidemiologice în funcție de care se ia în considerare „episodul depresiv major” singur sau ca un ansamblu de „probleme depresive” (proastă dispoziție, criză anxio-depresivă, stare depresivă și episod depresiv major, distimie) oricare ar fi denumirea dată acestor stări în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a reactivat imediat depresia, ca și cum aceasta ar fi rămas neschimbată de la vârsta de 15 ani. 2. IDENTIFICARE: EPIDEMIOLOGIE Studiile epidemiologice asupra depresiei la copil și adolescent au devenit mai numeroase după anii ’70. Este vorba despre studii descriptive transversale evaluând prevalența (număr de subiecți bolnavi la un moment dat/populație totală medie) sau longitudinale prezentând mai ales informații asupra incidenței (număr de cazuri noi apărute într-o perioadă anume/populație totală medie) sau, în sfârșit, studii analitice ce încearcă să definească
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1,3% depresii severe. În ansamblu, adolescenții de vârstă mică (11-13 ani) au mai puțin frecvent manifestări depresive ca cei de vârstă mai mare (17-18 ani). Autorii apropie cei 8,6% adolescenți cu o simptomatologie depresivă moderată sau severă de prevalența tulburărilor depresive notabile constatată în mod obișnuit la adult. Kaplan și colab. (1984) nu constată diferențe legate de sex, contrar celor existente la adult și celor constatate de alți autori. Kashami și colab. (1987) utilizează criteriile DSM-III pe care le
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
6% (28 de cazuri) se plângeau de o stare de tristețe și de izolare. Deykin și colab. (1987) au aplicat unui număr de 424 de adolescenți, studenți cu vârste între 16-19 ani, chestionarul DIS (Diagnostic Interview Schedule). După criteriile DSM-III, prevalența tulburării depresive majore este de 6,8%. Autorii studiază, de asemenea, frecvența alcoolismului și toxicomaniei, care este de 8,2% și 9,4%. Element interesant, tulburarea depresivă majoră precede întotdeauna, după autori, alcoolismul sau toxicomania. Bomba (1988), într-un studiu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
scor foarte ridicat = certitudine puternică; scor mediu = certitudine medie; scor slab = certitudine slabă), rezultatele pentru categoria de vârstă 12-16 ani sunt următoarele: - certitudine puternică privind depresia: 1,8%; - certitudine medie: 7,8%; - certitudine slabă: 43,9%. Pentru categoria 6-11 ani, prevalențele sunt de respectiv 0,6%, 2,7% și 17%. Fetele prezintă o prevalență mai ridicată doar pentru scorurile depresiei ușoare în adolescență. În toate celelalte cazuri, nu există diferență de prevalență între băieți și fete. În sfârșit, adolescenții recunosc mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
rezultatele pentru categoria de vârstă 12-16 ani sunt următoarele: - certitudine puternică privind depresia: 1,8%; - certitudine medie: 7,8%; - certitudine slabă: 43,9%. Pentru categoria 6-11 ani, prevalențele sunt de respectiv 0,6%, 2,7% și 17%. Fetele prezintă o prevalență mai ridicată doar pentru scorurile depresiei ușoare în adolescență. În toate celelalte cazuri, nu există diferență de prevalență între băieți și fete. În sfârșit, adolescenții recunosc mai ușor că sunt deprimați decât părinții lor. Bailly și colab. (1992) realizează o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
8%; - certitudine slabă: 43,9%. Pentru categoria 6-11 ani, prevalențele sunt de respectiv 0,6%, 2,7% și 17%. Fetele prezintă o prevalență mai ridicată doar pentru scorurile depresiei ușoare în adolescență. În toate celelalte cazuri, nu există diferență de prevalență între băieți și fete. În sfârșit, adolescenții recunosc mai ușor că sunt deprimați decât părinții lor. Bailly și colab. (1992) realizează o anchetă pe un lot de 744 de liceeni cu vârste între 14 și 23 de ani pornind de la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de 744 de liceeni cu vârste între 14 și 23 de ani pornind de la auto-chestionar (scara franceză CES-D) și cu ajutorul unui interviu semi-standardizat, utilizând criteriile diagnostice ale DSM-III-R: 32 de adolescenți (18 băieți, 14 fete) prezentau un episod depresiv major (prevalență 4,4%). Criteriile diagnostice cele mai descriminatorii pentru identificarea adolescenților deprimați au fost, în ordine descrescătoare: starea depresivă, diminuarea interesului sau a plăcerii, agitația sau lentoarea psihomotorie, diminuarea capacității de concentrare, ideile recurente în legătură cu moartea. Apar unele variabile asociate semnificativ
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1998) au realizat o anchetă epidemiologică într-o populație de adolescenți obișnuită, pentru a studia frecvența și mai ales evoluția tulburărilor depresive și anxioase la adolescență. Ei au regăsit procente asemănătoare celor din studiilor anterioare și predominanța feminină deja constatată: prevalența episodului depresiv major de 4,7% la fete și de 2,3% la băieți. Vom reveni, în unul din capitolele următoare, asupra concluziilor acestora din perspectiva evoluției. Conform acestor studii epidemiologice asupra populației generale, putem afirma că depresia, în forma
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]