3,419 matches
-
Decizia nr. 473 din 21 noiembrie 2013). ... 4. În determinarea criteriului de verificare a demnității profesionale, noul text adoptat prin legea criticată reglementează două condiții și enumeră câteva tipuri de infracțiuni. Autorii obiecției consideră că această normă nu asigură, însă, previzibilitatea necesară destinatarului acesteia pentru a-și modela conduita, fiind „neclară și chiar contradictorie enumerarea de tipuri de infracțiuni (...) având în vedere dubla condiționare (respectiv cel condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă la pedeapsa închisorii de 1 an sau mai mare pentru
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
au săvârșit fapte grave precum viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, lipsire de libertate, șantaj, hărțuire, sclavie, trafic de minori etc. pune în pericol nu doar demnitatea și onoarea profesiei, cât însuși principiul constituțional al calității, clarității și previzibilității legii, având în vedere că avocatura nu este o profesie juridică oarecare, ci constituie una dintre profesiile juridice vitale sistemului judiciar, fiind strâns legată de instituții cu reglementare constituțională. ... 6. Totodată, deși textul adoptat include și infracțiunile de fals, prin
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
atingere prestigiului profesiei de avocat lasă loc arbitrarului, făcând posibilă aplicarea diferențiată a sancțiunii excluderii din profesie, în funcție de aprecierea subiectivă a structurilor profesiei de avocat competente să aprecieze asupra cazului de nedemnitate. Această lipsă de claritate, precizie și previzibilitate […] creează astfel premisa aplicării acesteia în mod diferit, într-o manieră discriminatorie, ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare. “ Or, față de cele de mai sus, Curtea consideră că dispozițiile cuprinse în art. I din legea criticată, prin care
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
antrenează (Decizia nr. 183 din 2 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 22 mai 2014, paragraful 23). Totodată, Curtea a invocat și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia semnificația noțiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi (Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
procesului penal [paragraful 39]. Totodată, având în vedere interpretările diferite ale textului criticat apărute în practica judiciară, instanța de control constituțional a constatat că dispozițiile art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, fiind contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) [paragraful 44]. ... 16. Având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a
DECIZIA nr. 495 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263897]
-
membrilor completului de judecată, în urma cărora membrul sau membrii completului de judecată sunt opriți să ia parte la soluționarea unei pricini, în cazurile expres prevăzute de lege. De asemenea, apreciază că dispozițiile legale criticate îndeplinesc condiția de claritate și previzibilitate, întrucât mecanismul de soluționare a situațiilor de excepție ce pot interveni este stabilit prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375 din 17 decembrie 2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești. ... 6. Potrivit prevederilor art. 30
DECIZIA nr. 496 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263991]
-
conducere. ... 8. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia apreciază că utilizarea de către textul criticat a sintagmei „faptele reținute în sarcina sa“, iar nu a sintagmei „infracțiunilor reținute în sarcina sa“ determină încălcarea exigențelor constituționale privind claritatea, accesibilitatea și previzibilitatea legii, consacrate de art. 1 alin. (5) din Constituție. Susține că textul criticat poate conduce la interpretarea potrivit căreia, în cazul reținerii unui concurs de infracțiuni, inculpatul ar trebui să recunoască toate infracțiunile concurente, chiar dacă nu a săvârșit-o
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
pronunțată în Cauza Rekvenyi împotriva Ungariei, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României. Apreciază că modul de redactare a dispozițiilor art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală nu întrunește exigențele de claritate, precizie și previzibilitate și nu corespunde exigențelor de tehnică legislativă specifice normelor juridice, permițând ca rezultatul interpretării dat acestora de către instanțele naționale să fie lipsit de previzibilitate, fiind astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
374 alin. (4) din Codul de procedură penală nu întrunește exigențele de claritate, precizie și previzibilitate și nu corespunde exigențelor de tehnică legislativă specifice normelor juridice, permițând ca rezultatul interpretării dat acestora de către instanțele naționale să fie lipsit de previzibilitate, fiind astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor. Prin dispozițiile criticate se neagă principiul aflării adevărului în favoarea principiului celerității procesului penal și se acordă prevalență unei condiții procedurale din procesul penal, și
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
o egalitate a cetățenilor în fața legii, o respectare a dreptului la muncă și o garanție a drepturilor constituționale și a celor prevăzute în legi organice. ... 6. Astfel, prevederile criticate încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la previzibilitatea și predictibilitatea legii, deoarece aplicarea unei sancțiuni atât de grave trebuie să fie prevăzută în mod explicit prin lege și nu trebuie să fie lăsată la aprecierea subiectivă a unor structuri sau persoane care nu au la dispoziție criterii clare
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
sancțiunii excluderii din profesie, aceea a existenței mai multor organe/structuri competente să dispună aplicarea sancțiunii, cum s-a reținut prin decizia menționată. De asemenea, susținerile referitoare la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, sub aspectul încălcării principiului clarității și previzibilității legii, se referă mai degrabă la aplicarea conținutului normei legale la situația de fapt dedusă judecății, chestiune care revine exclusiv instanței de drept comun, fără să reiasă dificultăți de aplicare a normei de lege criticate. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
aplica una dintre aceste hotărâri obligatorii contrară alteia (cu mențiunea că și considerentele deciziilor Curții Constituționale sunt obligatorii) se găsește în situația de a comite o abatere disciplinară, ceea ce nu poate fi admis din perspectiva independenței sale și a previzibilității normelor juridice. ... 65. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere cu privire la obiecția de neconstituționalitate formulată. ... 66. Pe rol se află și soluționarea obiecției de neconstituționalitate a Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, obiecție formulată de un
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
și a dispozițiilor constituționale ale art. 75 și art. 76 alin. (3) privind desfășurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor. ... 73. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, se arată că legea criticată cuprinde prevederi neclare, imprecise și lipsite de previzibilitate, fiind adoptată cu încălcarea principiului securității juridice și a principiului calității legii; cu privire la exigențele de calitate a legii, se invocă jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 681 din 27 iunie 2012 și Decizia nr. 473 din 21 noiembrie 2013
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
legii; cu privire la exigențele de calitate a legii, se invocă jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 681 din 27 iunie 2012 și Decizia nr. 473 din 21 noiembrie 2013). ... 74. O primă normă criticată sub aspectul lipsei de claritate și previzibilitate este cea conținută de art. 59 alin. (3) și (4), coroborată cu cea conținută de art. 121 alin. (4) din legea supusă controlului. Autorii susțin că intenția legiuitorului nu este clară, având în vedere că textul prevede că „înregistrarea probelor
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
președinte și 2-4 membri“. Previzibilitatea unei norme presupune în mod obligatoriu ca destinatarul acesteia să aibă o reprezentare clară a aspectelor în funcție de care este obligat să își modeleze conduita. Or, sintagma „2-4 membri“ este neclară și lipsită de previzibilitate și poate influența componența comisiei de evaluare. ... 77. Dispozițiile art. 170 alin. (9) și ale art. 172 alin. (8) din lege încalcă prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, întrucât, spre deosebire de situația revocării procurorilor de rang
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
148 din Constituție, întrucât reglementează un alt regim disciplinar pentru magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție față de regimul existent pentru magistrați. Caracterul neconstituțional al normelor este determinat de paralelismul legislativ, legea fiind lipsită de claritate și previzibilitate pentru a putea fi respectată de destinatarii săi, în sensul adaptării corespunzătoare a conduitei de către aceștia. În speță, pentru identitate de situații, ar trebui stabilit același regim juridic. ... 125. Dispozițiile art. 289 din legea supusă controlului, care prevăd posibilitatea
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
doar prin mijloace audio reprezintă o vulnerabilitate care poate afecta credibilitatea concursului și, implicit, a sistemului de justiție. ... 258. Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea observă că autorii acestora nu demonstrează prin ce anume cele două texte sunt lipsite de previzibilitate. Faptul că înregistrarea probei orale la examenul de capacitate al judecătorilor/procurorilor sau a interviului susținut pentru promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) se face audio sau audio-video, respectiv numai audio-video nu reprezintă decât
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
sunt consemnate, totodată, și în înscrisurile aflate la dosarul cauzei. Astfel, se susține, în esență, că sintagma „sau calități decât cea în care a fost numit“ din cuprinsul art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 este lipsită de claritate, previzibilitate și precizie, fiind nesocotite dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece nu permite identificarea persoanelor, a calităților și a funcțiilor care se regăsesc într-o situație de incompatibilitate cu deținerea calității de funcționar public, așa încât autorități ale statului
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
a corelat în mod logic dispoziția din Legea nr. 161/2003 cu cea din Legea nr. 160/1998. Calitatea de membru al Colegiului Medicilor Veterinari nu este nici retrasă și nici anulată, ci doar suspendată pe perioada exercitării funcției publice. Prin urmare, previzibilitatea și claritatea normei rezultă din jurisprudența Curții Constituționale, respectiv și din considerentele Deciziei nr. 717 din 29 octombrie 2015, în care s-a reținut că una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, se susține, în esență, că sintagma „sau calități decât cea în care a fost numit“ din cuprinsul normei menționate contravine art. 1 alin. (5) din Constituție prin lipsa de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât creează premisa interpretării și aplicării arbitrare a acestui text legal. În acest context, se menționează jurisprudența Curții Constituționale cu privire la exigența de claritate și previzibilitate pe care trebuie să o îndeplinească orice act normativ. ... 9. Se afirmă că
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
contravine art. 1 alin. (5) din Constituție prin lipsa de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât creează premisa interpretării și aplicării arbitrare a acestui text legal. În acest context, se menționează jurisprudența Curții Constituționale cu privire la exigența de claritate și previzibilitate pe care trebuie să o îndeplinească orice act normativ. ... 9. Se afirmă că între Colegiul Medicilor Veterinari și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Națională a Funcționarilor Publici sau instituțiile din subordinea acesteia nu există niciun
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
deosebiri. ... 35. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a sintagmei „sau calități decât cea în care a fost numit“ din cuprinsul dispozițiilor art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, potrivit căreia norma este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât creează premisa interpretării și aplicării arbitrare a acestui text legal, Curtea constată netemeinicia acesteia. Potrivit jurisprudenței sale referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituție, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe, care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
evaziune fiscală în forma agravată și continuată. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că legiuitorul nu a intervenit pentru a stabili cazurile de întrerupere a cursului prescripției, astfel că textul criticat este lipsit de claritate și previzibilitate. ... 6. Tribunalul Ilfov - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru
DECIZIA nr. 531 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264553]