7,932 matches
-
drept consecință ignorarea acestui principiu constituțional. Așadar, prevederile art. 118 din Codul de procedură penală nu instituie garanții suficiente pentru martor, de vreme ce acesta poate fi pus în situația să contribuie indirect la propria incriminare, în dezacord cu respectarea prezumției de nevinovăție, de care orice persoană beneficiază potrivit dispozițiilor art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală și ale art. 6 paragraful 2 din Convenție, și, totodată, impietează asupra justei soluționări a cauzei, contrar dreptului la un proces echitabil, consacrat în
DECIZIA nr. 500 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264014]
-
ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 114 alin. (2) din Codul de procedură penală, prin raportare la prevederi din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil, prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare și față de critici similare. Prin urmare, Curtea a constatat că dispozițiile art. 120 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală nu aduc nicio atingere prevederilor constituționale și convenționale menționate anterior. ... 15. Întrucât
DECIZIA nr. 500 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264014]
-
caz contrar funcția de judecată fiind lipsită de conținut. Totodată, cerința recunoașterii „în totalitate a faptelor reținute în sarcina sa“ îi impune inculpatului să recunoască în totalitate faptele descrise în rechizitoriu, iar nu doar o parte a acestora, cu încălcarea prezumției de nevinovăție. De asemenea, egalitatea în fața legii este suprimată prin condiționarea recunoașterii în totalitate a faptelor reținute, având în vedere că există posibilitatea ca inculpatul să fie trimis în judecată pentru două fapte, însă una dintre acestea să nu
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind calitatea legii, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție, art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare și art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil și art. 48 privind prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, dintr-o perspectivă identică, de exemplu, prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
prevăzute la art. 336 din Codul penal, iar incriminarea nerespectării ei este determinată de importanța obiectului juridic al infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Dispozițiile art. 336 din Codul penal au la bază prezumția relativă că persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere desfășoară această activitate fără a se afla sub influența alcoolului sau a unor substanțe psihoactive. Prin urmare, scopul testului privind stabilirea
DECIZIA nr. 567 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264613]
-
procedeul legislativ utilizat trebuie ales cu respectarea exigențelor referitoare la condițiile de constituționalitate extrinsecă ale actului normativ adoptat“. Proclamarea în preambulul ordonanței de urgență a unor situații de fapt ca fiind subsumate conceptului de situație extraordinară nu echivalează cu o prezumție absolută în acest sens, ci exprimă o prezumție relativă, drept care și actul normativ se bucură de o prezumție relativă de constituționalitate. ... 6. Chiar dacă s-ar considera că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 este justificată per ansamblu
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
referitoare la condițiile de constituționalitate extrinsecă ale actului normativ adoptat“. Proclamarea în preambulul ordonanței de urgență a unor situații de fapt ca fiind subsumate conceptului de situație extraordinară nu echivalează cu o prezumție absolută în acest sens, ci exprimă o prezumție relativă, drept care și actul normativ se bucură de o prezumție relativă de constituționalitate. ... 6. Chiar dacă s-ar considera că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 este justificată per ansamblu de o situație de urgență, extraordinară, se observă
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
în preambulul ordonanței de urgență a unor situații de fapt ca fiind subsumate conceptului de situație extraordinară nu echivalează cu o prezumție absolută în acest sens, ci exprimă o prezumție relativă, drept care și actul normativ se bucură de o prezumție relativă de constituționalitate. ... 6. Chiar dacă s-ar considera că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 este justificată per ansamblu de o situație de urgență, extraordinară, se observă că în acest fel „sa profitat de dispoziții, legale ce sunt
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției, în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție al Județului Botoșani. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că art. 78 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 înfrânge flagrant prezumția de nevinovăție, întrucât testarea pentru depistarea alcoolului, după trecerea unei perioade de timp, nu are relevanță reală asupra momentului producerii accidentului. Arată că din coroborarea cu art. 79 al aceluiași act normativ, care prevede că termenul legal de declarare a
DECIZIA nr. 543 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264673]
-
de 24 de ore, reiese că îi este încălcat și dreptul la viață privată, apreciind că nu pot fi instituite restricții atât timp cât drepturile sale nu aduc atingere drepturilor celorlalte persoane. Mai mult, autorul excepției susține că prin această prezumție îi sunt încălcate dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, întrucât legea nu îi permite să demonstreze cu mijloacele de probă corespunzătoare starea sa reală, și anume că la momentul accidentului nu consumase alcool. Concluzionând, susține că legislația
DECIZIA nr. 543 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264673]
-
ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora după producerea evenimentului și până la testarea concentrației alcoolului în aerul expirat sau recoltarea probelor biologice. Sancțiunea nerespectării acestei dispoziții legale este prevăzută de alin. (2) al art. 78, care instituie prezumția că rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflectă starea conducătorului, a instructorului auto sau a examinatorului respectiv în momentul producerii accidentului. Este evident că instituirea unei astfel de prezumții se întemeiază pe importanța și semnificația obligației stabilite în
DECIZIA nr. 543 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264673]
-
prevăzută de alin. (2) al art. 78, care instituie prezumția că rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflectă starea conducătorului, a instructorului auto sau a examinatorului respectiv în momentul producerii accidentului. Este evident că instituirea unei astfel de prezumții se întemeiază pe importanța și semnificația obligației stabilite în art. 78 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, legiuitorul apreciind că este absolut necesar să interzică orice consum de alcool sau substanțe cu efecte similare după producerea
DECIZIA nr. 543 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264673]
-
legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private. ... 15. Referindu-se la regimul probelor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa, de exemplu, în Hotărârea din 7 octombrie 1988, pronunțată în Cauza Salabiaku împotriva Franței, că prezumția de nevinovăție nu este una absolută, de vreme ce în orice sistem de drept sunt operate prezumții de drept sau de fapt, iar Convenția nu le interzice în principiu, atât timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile
DECIZIA nr. 543 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264673]
-
a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa, de exemplu, în Hotărârea din 7 octombrie 1988, pronunțată în Cauza Salabiaku împotriva Franței, că prezumția de nevinovăție nu este una absolută, de vreme ce în orice sistem de drept sunt operate prezumții de drept sau de fapt, iar Convenția nu le interzice în principiu, atât timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării. În cauză, conducătorul auto este avertizat cu privire la consecințele faptei interzise de legiuitor, acesta trebuind
DECIZIA nr. 543 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264673]
-
acesta trebuind să cunoască dispozițiile legale care interzic consumul de alcool, substanțe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora după producerea accidentului rutier și până la testarea concentrației alcoolului în aerul expirat sau recoltarea probelor biologice, precum și prezumția care operează în cazul nerespectării acestora. Absența unei astfel de interdicții ar determina, de altfel, dificultăți în stabilirea cu exactitate a stării conducătorului auto la momentul producerii accidentului, or, determinarea cât mai exactă a acestei stări este deopotrivă în interesul
DECIZIA nr. 543 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264673]
-
că normele criticate sunt redactate cu suficientă precizie și claritate, de natură să permită destinatarilor să își conformeze conduita și să înțeleagă consecințele ce decurg din nerespectarea normelor prescrise. ... 17. În ceea ce privește susținerile autorului excepției referitoare la încălcarea prezumției de nevinovăție, precum și a dreptului la viață privată, prin Decizia nr. 577 din 9 iulie 2020, precitată, paragrafele 17 și 18, Curtea a subliniat că textul de lege criticat nu instituie o „pedeapsă“ în sensul art. 23 din Constituție
DECIZIA nr. 543 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264673]
-
Or, o nouă analiză a fondului cauzei poate fi dispusă, exclusiv, în ipoteza în care în cadrul contestației în anulare apar elemente noi circumscrise unei erori de procedură a instanței de apel, pornindu-se, în mod obligatoriu, de la principiul prezumției legalității hotărârii judecătorești. Ca atare, orice aspect care a fost pus în discuția părților de către instanța de apel și cu privire la care s-a pronunțat definitiv constituie o chestiune care intră în puterea lucrului judecat, neputând fi invocată
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
instanțe. O nouă analiză a fondului cauzei poate fi dispusă, exclusiv, în ipoteza în care în cadrul contestației în anulare apar elemente noi circumscrise unei erori de procedură a instanței de apel, pornindu-se, în mod obligatoriu, de la principiul prezumției legalității hotărârilor judecătorești. Ca atare, orice aspect care a fost pus în discuția părților de către instanța de apel și cu privire la care s-a pronunțat definitiv constituie o chestiune care intră în puterea lucrului judecat, neputând fi invocată
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
instanțe. O nouă analiză a fondului cauzei poate fi dispusă, exclusiv, în ipoteza în care în cadrul contestației în anulare apar elemente noi circumscrise unei erori de procedură a instanței de apel, pornindu-se, în mod obligatoriu, de la principiul prezumției legalității hotărârilor judecătorești (...)“. Prin Decizia nr. 62A din 29 martie 2022, Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a reținut „(...) Ca urmare, în situația în care instanța de apel a dezbătut și analizat deja aspectele invocate de contestatori
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
imparțialității constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări care pot fi verificate dau naștere unor suspiciuni relative la o eventuală lipsă de imparțialitate. ... 26. De asemenea, Curtea a constatat că judecătorii se bucură de prezumția constituțională de imparțialitate, aceasta fiind atașată statutului lor profesional. Această prezumție poate fi însă răsturnată, în mod individual, cu privire la fiecare judecător în parte, în condițiile în care se demonstrează lipsa imparțialității subiective sau obiective a judecătorului (a se
DECIZIA nr. 556 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265671]
-
judecătorului, anumite împrejurări care pot fi verificate dau naștere unor suspiciuni relative la o eventuală lipsă de imparțialitate. ... 26. De asemenea, Curtea a constatat că judecătorii se bucură de prezumția constituțională de imparțialitate, aceasta fiind atașată statutului lor profesional. Această prezumție poate fi însă răsturnată, în mod individual, cu privire la fiecare judecător în parte, în condițiile în care se demonstrează lipsa imparțialității subiective sau obiective a judecătorului (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 604 din 16 iulie
DECIZIA nr. 556 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265671]
-
numai ulterior, cauzele atacate cu apel sunt repartizate manual completului inițial învestit. Ținând cont că prima cauză aflată în apel se repartizează în mod aleatoriu unui complet de judecată, constituit potrivit legii și compus din magistrați care se bucură de prezumția constituțională de imparțialitate, și că, ulterior, din rațiuni ce țin de celeritate și de specificul procedurii de insolvență, legiuitorul a optat ca un singur complet de judecată să judece toate căile de atac formulate în cadrul aceleiași proceduri, textul criticat
DECIZIA nr. 556 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265671]
-
miniere fără permis sau licență, în formă continuată, prevăzută de art. 57 alin. (2) din Legea nr. 85/2003, în condițiile art. 35 alin. (1) din Codul penal (perioada 2012-2015), în modalitatea reținută în rechizitoriu, nefiind astfel de natură să înlăture prezumția de nevinovăție a inculpaților, orice dubiu urmând a profita acestora potrivit regulii in dubio pro reo. În rechizitoriu, în sarcina inculpatului O. A. M. s-a reținut infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 din Codul penal
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
de fond a reținut că probatoriul insuficient al cauzei nu relevă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, comiterea de către inculpați a infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani, în modalitatea reținută în rechizitoriu, nefiind astfel de natură să înlăture prezumția de nevinovăție a inculpaților. În apel, după finalizarea cercetării judecătorești, dezbaterile au avut loc în ședința publică din 2 mai 2022, data pronunțării fiind stabilită la 28 iunie 2022. După pronunțarea Deciziei Curții Constituționale nr. 358 din 26 mai 2022
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]