669 matches
-
Iurg Liteanul, grupul hatmanului Nicoară Potcoavă poposește la Mănăstirea Probota. „Într-un răstimp s-a făcut liniște; atunci au văzut pe zarea depărtată a văii Siretului, turlele bisericii mănăstirești. Chinovia era împresurată cu zid ca o cetate”, scrie Sadoveanu. Oștenii pribegi sunt găzduiți și ospătați, iar fratele Agatanghel le povestește o întâmplare reală despre un grup de slujitori domnești care au încercat să prade mănăstirea.
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
și Gavril" a fost construită în anul 1785, așa cum spune pisania aflată pe grinda de sus a portalului: "...întru această sfântă biserică au dat Filimon cantor o sută de florini. Ani de la Hs. 1785". A fost ctitorită de un român pribeag, Gligor Filimon, urmărit de stăpânire pentru că luase parte la răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. Cei care au construit-o au fost doi meșteri lemnari, frații Vasile și Toader Indrieș de pe Crișul Repede. Bârnele încheiate „în cârlig", consolele și galeria
Biserica de lemn din Tilecuș () [Corola-website/Science/317993_a_319322]
-
au fost: În epoca modernă, poeți ca Alfred de Musset și Théodore de Banville au încercat să perpetueze această formă, dar maniera era puțin artificială. În literatura română, multe rondeluri a scris Alexandru Macedonski. Scriitorul este autorul celebrelor cicluri, "urile pribege", "Rondelurile celor patru vânturi", "Rondelurile rozelor", "Rondelurile Senei" și "Rondelurile de porțelan". Cele cinci cicluri au fost publicate în 1927 în volumul postum Poema rondelurilor. Alt poet român, Leonid Dimov, a publicat în 1970 un volum de rondeluri intitulat Semne
Rondel () [Corola-website/Science/297583_a_298912]
-
de titluri din acel an pentru aforismele strânse ("Cugetări", "Musings") și memorii asupra vieții sale în cultură ("Oameni cari au fost"). În 1912, a publicat, printre altele, "Trei drame", grupând "Mihai Viteazul", "Învierea lui Ștefan cel Mare" și "Un domn pribeag". În plus, Iorga a scris primele studii despre geopolitica balcanică în contextul războaielor balcanice ("România, vecinii săi și chestia Orientală"). A mai adus contribuții notabile etnografiei, cu "Portul popular românesc". În 1913, Iorga a mers în Londra la Congresul Internațional
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
etape, poezia devenind sugestie și muzicalitate. Spre exemplu, acum scrie "Rondelul rozelor ce mor", "Rondelul apei din grădina japonezului", "Rondelul crinilor", "Rondelul lucrurilor". Macedonski este unul dintre puținii autori români de rondeluri. Spre sfârșitul vieții a scris celebrele cicluri "Rondelurile pribege", "Rondelurile celor patru vânturi", "Rondelurile rozelor", "Rondelurile Senei" și "Rondelurile de porțelan". Cele cinci cicluri au fost publicate în volumul postum Poema Rondelurilor (1927). A publicat un volum de versuri în limba franceză intitulat "Bronzes". Singura traducere în limba engleză
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
"" (în limba ) este Imnul Național al Statului Israel. "" a fost scrisă în prima sa versiune în 1877 de către poetul evreu pribeag, originar din Galiția, Naftali Hertz Imber (1856-1909), în timpul șederii acestuia la Iași ca oaspete al unui cărturar localnic. N.H. Imber a continuat să-și cizeleze poezia și în Palestina otomană, după ce a emigrat acolo în 1882. Mai multe așezări agricole
Hatikva () [Corola-website/Science/298208_a_299537]
-
și Siretului, trecând pe la Mănăstirea Pobrata, prin Dolheștii hatmanului Șendrea, pe la moara lui Barbacot de pe valea Șomuzului, ajungând în final la curtea ruinată a lui Iurg Liteanul de la confluența Sucevei cu Siretul, unde se născuseră cei doi frați Potcoavă. Drumeții pribegi trec Siretul pe podul de șaici de la Vercicani, apoi Prutul pe un pod din dubasuri la un vad din amonte de Ștefănești și, însoțiți de vatamanul Agapie și de căpitanul Mitrea, străbat codrii Basarabiei înspre vadul Lipșei de peste Nistru. Grupul
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
atenian l-a întrebat dacă omul e o creatură care merge pe două picioare și nu are pene, iar el , în loc să-i răspundă , a jumulit un pui și i-a aruncat atenianului la picioare. Discipolii lui Diogene, cinicii, erau asceți pribegi care trăiau din pomeni, distantandu-se de societate, care în concepția lor, lua multe decizii greșite și fugea de valorile acesteia pentru a dobândi fericirea în armonie cu natură și cu ei însăși. Epicur a fondat o școală în 306
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
sfârșesc viața?</poem> — Diofant <poem>"Un mormânt îi este acum îndeajuns celui căruia nu-i ajungea o întreagă lume."</poem> — Alexandru cel Mare <poem>"Reverse dulci scântei "Atotștiutoarea, "Deasupra-mi crengi de tei "Să-și scuture floarea. "Ne mai fiind pribeag De-atunci înainte "Aduceri aminte " M-or troieni cu drag."</poem> — Mihai Eminescu 1850 - 1889 Cimitirul Bellu, București (fragment din poezia "Nu voi mormânt bogat"). <poem>"Și pulbere țărână din tine se alege " Căci asta e a lumii nestrămutată lege
Epitaf () [Corola-website/Science/321504_a_322833]
-
celor mai importante federații planetare, care prezidează prin rotație Adunarea Confederativă. Dintre familiile ducale - Saalun, Lee, Mwan, Robertson, Musterson, Kallys și Williams - ultima i s-a opus regelui cu 200 de ani în urmă și a fost transformată în clan pribeag. Curtea Imperială se află pe planeta Tengys, în orașul Klemplant, cel mai mare spațioport din universul cunoscut. Singurul ordin religios al universului cunoscut își are sediul pe Vechea Terra în Câmpia Pannoniei, într-o Fortăreață despre care se spune că
Trilogia Abația () [Corola-website/Science/327419_a_328748]
-
Jder (Sebastian Papaiani) este trimis ca spion în Rumelia pentru a afla secretul de fabricație al tunurilor turcești. Postelnicul Simion Jder (Iurie Darie) și neguțătorul Damian Jder (George Motoi) sunt trimiși în Polonia cu o carte de iertare către boierii pribegi care unelteau împotriva domnitorului: logofătul Mihu de la Volcineț (Manu Nedeianu) și vărul său, Agapie Ciornohuz. Între timp, jitnicerul Niculăeș Albu (Emil Mureșan) o răpise și o dusese în Polonia pe Marușca (Ana Széles), fiica bogatului boier Iațco Hudici (Ion Henter
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
lumină și azurul) și „"Shir Habar"”. Actorul Hâim Topol a invitat-o să scrie texte și melodii pentru ansamblul „"Batzal Yarok"” (Ceapă verde) și primul ei cântec scris cu această ocazie în 1957 „"Mishirey zamar noded"” (Din cântecele unui cântăreț pribeag) , cunoscut de public după versul „"Hadereh aruká hi verabá"” (Lungă-i calea și anevoie), s-a bucurat de mare succes și e considerat primul ei șlagăr. Și cântecul „"Noa"” (1957), care, după spusele ei are un caracter autobiografic, a fost
Naomi Shemer () [Corola-website/Science/324068_a_325397]
-
vechimea propusă de arheologi, considerăm că actul ctitoricesc a precedat cu mult tradiția domeniului Gurasada către feudalii maghiari din Ilia. Ca atare, construcția bisericii trebuie atribuită unor cneji locali, rămași anonimi, iar nu seniorilor catolici sau vreunui domnitor sau boier pribeag de la sudul Carpaților, cum presupunea, pe baza unei lespezi funerare din 1618, descoperită în anul 1905 sub pavimentul edificiului, istoricul Nicolae Iorga. Spre aceeași concluzie conduce și o tradiție locală, potrivit căreia, în secolele XV-XVIII, în localitate ar fi existat
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
Suceava împreună cu familia. Că Rareș cum se susține a dejucat uneltirile sau pârcălabul și episcopul nu s-au lăsat târâți într-o așa urâtă faptă, e mai greu de dovedit. Cert este că dorința lui Lăcustă nu s-a împlinit, pribeagul și amenințatul domn punându-se la 19 octombrie același an sub protecția lui Zapolya. Se pare că în urma eșuatului așa-zis complot, Anastasie retras sau înlăturat din vlădicie, se stabilește la Putna căreia îi dăruiește în 1538-1539 de 2 ori
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
III pleacă în exil la Istanbul, din acest moment nemaiexistând nicio mențiune certă a sa. Odată cu el se stinge linia de descendență masculină a lui Neagoe din Craiova, întemeietorului familiei Craioveștilor. Pe la 1560 a apărut un anume Nicolae Basarab, pretendent pribeag pe la curțile europene occidentale, care susținea că este descendent din familia domnitoare a Valahiei, fiind fiul lui Barbu, și înrudit cu Neagoe Basarab. Pornind de la aceste aspecte, istoricul Constantin Rezachevici a emis ipoteza că acel Barbu despre care se vorbește
Barbu Craiovescu al III-lea () [Corola-website/Science/332020_a_333349]
-
activ, secțiunea artistică, Ateneul Român 1927: Premiul „Bodin” al Academiei Franceze de Științe 1927-1930: Fondator și director al revistei „Artă și Arheologie” (1927-1936) 1925: membru activ al Societății Academice Arheologice bulgară din Sofia 1931: membru activ al Academiei savanților ruși pribegi în lumea întreagă, care au întemeiat la Praga Kondakof Instituti 1933: membru corespondent al Academiei Hellenice din Atena (numit prin decret prezidențial) Membru al Association pour l' encouragement des Études Grecques en France Membru de onoare al Societății Numismiticii Române
Oreste Tafrali () [Corola-website/Science/335258_a_336587]
-
Gheorghe Rákóczi al II-lea, care îi vinde domenii în zona Aleșdului. A locuit în Castelul de la Piatra Șoimului, din apropiere de Peștiș, împreună cu soția lui, domnița Bălașa și cu o parte din sfetnicii lui credincioși. Așa a găsit domnitorul pribeag pe aceste meleaguri ruinele fostei mănăstiri de la Tinăud. A început rectitorirea ei, zidind-o de data aceasta din piatră, finalizând lucrările în anul 1659 și punând-o sub ocrotirea unui sfânt militar, Sfântul Dimitrie, nădăjduind într-un ajutor al sfântului
Biserica Sfântul Dumitru din Tinăud () [Corola-website/Science/336910_a_338239]
-
încă de la primele poezii. „Azi moare-nfiorarea cetăților de stele Și înțelesul tainic al cîntecelor mele. Se rupe tortul galben al razelor de lună, Mor visurile albe ce-mi tremură pe strună. Comoara-nfășurîndu-și, nădejdea pleacă-n pripă De drum norocu-și gată pribeaga lui aripă, Din mintea-ntunecată fug grabnic, rînduri-rînduri, Ducîndu-și tot argintul, popoarele de gînduri" (Despărțire). „I-am dat temuta mea comoară, Temeiul sfînt al suferinții, Argintul visurilor toate Și marmura curat-a minții. Și el mi-a întruchipat altarul, Lăcaș
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
frumoasă mi te-nchipui cum auzul nu te fură. O, te-aș săruta pe gură, duioșie ce-o ignori. Două patimi să măsori, eu nu știu mai dulce lucru. 2) Eu nu știu mai dulce lucru, nici mai van, amic pribeag. Vorbește-un înger; și cu drag în amant dorința-i vie. Oh, înclină-mi-te mie, doar la glasu-ți iau aminte. De-unde vii și spre ce ținte te îndrepți mi-e întrebarea. Nu te leg cu-mbrățișarea de-un
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]