872 matches
-
au ajuns. Rezemat de pervazul ferestrei, cu mâinile împreunate și sufletul plin de dragoste, i-am mulțumit lui Dumnezeu că, măcar, i-am găsit în picioare... Că au rezistat.. Viața noastră de pribegi întâi în Banat... apoi, lunga viață a pribegiei.. mi se desfășură, cu iuțeala gândului înaintea ochilor. Omul, cu puterea lui de voință, cu mișcări libere, poate învăța multe de la ei... muți și stânjeniți prin rădăcinile care-i țin pe loc... Nu pot fugi, nu se pot ascunde, nici
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
acest sfârșit de viață, cu aceeași trăire sufletească. Pentru cei mai mulți nu înseamnă nimic, trece neobservat, alții scot un simplu oftat: „a venit toamna”... Unii se îndurerează în zborul ei apatic, alții nu. Rătăcirea unei frunze în bătaia vântului, e o pribegie de copil al nenorocului.. o poveste tristă, un apus de viață.. Și, în gând mi se opri amarul. „ - De ce mă las ca orbul, în voia gândurilor..?!.. Parcă aș citi alfabetul de la coadă înspre cap... să ajung la începutul existenței mele
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Oare, cine mi-a băut lacrimile ?!”. „Nu mai pot plânge ... mi-ar face bine.. Miar răcori sufletul...” „ - Ce-i sufletul !.. Nu știe nimeni !”, îmi șopti rar un gând. Lacrimile mi s-au pietrificat de multă vreme, în lunga viața de pribegie..!”. Sunt dureri pe care nici uitarea nu le poate stinge. N-am puterea să pot face ordine în lumea din mine... Vroiam să plâng... dar nu puteam. Mă simțeam ca o pasăre care fusese ținută multă vreme în colivie și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
care se îndepărta... cădea pentru totdeauna. Plecam, ca izgonit din ultima casă. Deodată mă pomenii cu ochii porniți pe lacrimi, îngânând cântecul seminariștilor, cântecelul nostru de suflet. „De-ar fi Moldova’n deal la cruce..!”. Cântecul cu care am înfruntat pribegia... Prin care ne strigam durerea... plânsul inimii omenești pe care o sfâșia nefericirea... dorurile de casă, de școală... de Moldova.. Șaizeci de ani au trecut de-atunci... O prăpastie s-a deschis între noi și trecutul nostru... .................................................. .................... ...Și, încet-încet peste
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Tăcerea Își Întinse adâncul tainei sale până la hotarele cele mai de pe urmă ale nesfârșitului, iar din Înaltul cerurilor mâna Îndurătoare a Celui mai Puternic aprinse milioanele de stele și cu lumina lor strălucitoare, călăuzea pe drumul fatal al veșnicei sale pribegii, calea oarbă a pământului... Susurul domol, prelung și nehotărât al tăcerii mute se ridică peste abisuri, ca o cântare fermecată de leagăn și luminile dormeau duse pe brațele imense de Întuneric... Iar peste tot și peste toate, se aprinse la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
său în istoria politică a țării, volumul I, București, Editura Ziarului "Universul'', 1936. Georgescu, Vlad, Istoria ideilor politice românești (1369-1878), Munchen, Colecția Jean Dumitru Verlag, 1978. Georgian, P., Întemeierea dinastiei române, București, Editura Cartea Românească, 1940. Ghica, Ion, Amintiri din pribegia-mi după 1848, vol. I, Craiova, Editura Scrisul Românesc, f.a.. Giurescu, C.C., Viața și opera lui Cuza Vodă, Chișinău, Editura Universitas, 1992. Herjeu, N.N., Istoria PNL, de la origini până în zilele noastre, vol. I, București, Institutul de arte grafice Speranța, 1915
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
București, Editura Nemira, 2004, p. 203. 32 Daniel Barbu, Politica pentru barbari, p. 81. 33 Anastasie Iordache, Dimitrie Brătianu. Diplomatul, doctrinarul liberal și omul politic, București, Editura Paideia, 2003, p. 96. 34 Ibidem, p. 107. 35 Ion Ghica, Amintiri din pribegia-mi după 1848, vol. I, Craiova, Editura Scrisul Românesc, f.a., p. 160. 36 Ibidem. 37 Dan Simionescu, Din istoria presei românești, București, Editura Cartea Românească, 1931, p. 17. 38 Laurențiu Vlad, Conservatorismul românesc, ... p. 12. 39 Ibidem. 40 Ibidem, p.
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
asemenea răspuns. Era vorba de fapt de titlul filmul lui Theo Angelopoulos, L’ Eternité et un jour, marele premiu la Cannes în 1998, având ca fundal muzica lui Eleni Karaindrou ; l-am privit de nenumărate ori în anii mei de pribegie în Canada, unde îmi era punct de reper și legătură cu Balcanii mei dragi. În aceste momente, mă întreb cu adevărat dacă voi mai putea să continui această cercetare. Au dreptate prietenii mei antropologi cu acte în regulă, sunt legat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai poate, chiar nu mai poate duce în spate povara multor ore de tren. Suferă foarte mult, „femeia s-o dus acum trei ani de zile. Am șepte feciori, domnule, așa ca dumneata și mai mărișori, au luat cu toții calea pribegiei, toți șepte. Italia doi, Spania cinci. Mi-au rămas fânețele nelucrate, animalele nu mai are cine le griji, peste tot numai jale și pustiu ! Ne piere țara, domnule !”. Începe să plângă, din ochii săi frumoși și albaștri curg lacrimi mari
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
altă localitate, de pe partea ucraineană a Nistrului. Care erau problemele majore cu care v-ați confruntat la Început la Atachi? Ce-mi aduc aminte din etapa aceasta nu este nici frigul (era deja foarte frig), nici faptul că eram În pribegie, ci Întâlnirea noastră, În Atachi, cu o coloană de evrei care venea dintr-o localitate basarabeană, Edineț: ei veneau pe jos, iar noi veniserăm cu trenul - era o mare diferență. Erau ca niște schelete ambulante, Învelite În cârpe, zdrențe și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și lampele aprinse;/ În sobă arde focul, tovarăș mângâios,/ Și cadrele-aurite ce de pereți sunt prinse/ Sub palida lumină apar misterios.// ...O lacrimă...dar iată plutind pe-a mării spume/ O sprintenă corvetă, un repede-alcyon;/ Și iată colo-n ceruri pribegile din lume,/ Cucoarele în șiruri zburând spre orizon.// ... Atunci inima-mi zboară la raiul vieții mele,/ La timpul mult ferice în care-am suferit,/ Și-atunci păduri și lacuri, și mări, și flori, și stele/ Intona pentru mine un imn
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în schimb, o democrație originală; nici în parlament și nici în guvern nu avem nici un țăran și nici un muncitor, mai originală nici că se poate, o asemenea democrație e de unică folosință, ca hârtia igienică. Îi voi vedea luând drumul pribegiei, cel mai adesea la cules căpșuni sau în construcții, pe drumuri europene, și, cu toate că plecarea pare de bună voie, seamănă cu o alungare din țară care îmbracă straiul elegant al libertății și nu zdrențele sărăciei. În urma lor vom auzi alte
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Elogiul libertății), Historiae (Cauzalitatea istorică) Annales (Sine îra et studio); 7. Titus Lucretius Carus, De rerum natură (Invocație, Bucuria creației); 8. Caius Valerius Catullus, Carmina (Făgăduințe, Prima îndoială, Introspecție lucida, (Îndârjire); 9. Publius Vergilius Maro, Aeneis (Prolog, Grecii în cetate, Pribegie, Vânătoarea. Țară Primitoare, Viteaza); 10. Quintus Horatius Flaccus, Carmina (Epilog), Epistulae ad Pisones (Artă poetica); 11. Publicus Ovidius Nașo, Amores (Laudă poeziei), Metamorphoses (Echo e metamorfozata în ecou), Tristia (Iarnă la Tomis). MANUALE: 1. Limba latină, clasa a IX-a
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
întreaga țară s-a reîntrupat o nouă speranță -, regele Mihai își continuă exilul. Organele de presă aservite actualei puteri nu s-au sfiit să-și exprime satisfacția că după 45 de ani fostul suveran a părăsit din nou România. Noua pribegie a Regelui - ca și aceea a sutelor de mii de cetățeni români pe care republica prezidențială postceaușistă îi determină încă să stea departe de locul în care s-au născut - n-ar trebui să constituie, totuși, un motiv de mândrie
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
repetare, pot fi descoperite de oricine și nu-i mai pot fi de nici un folos. Un sfetnic bun ar fi trebuit de asemenea să-l facă pe actualul conducător al statului să înțeleagă că, dacă după 45 de ani de pribegie, regele a venit în țară doar pentru trei zile ca simplu cetățean, atunci în aceste trei zile ar fi putut să renunțe și dumnealui la orgoliul nemăsurat pe care i-l dă puterea și din bună-cuviință să se transforme într-
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
său în istoria politică a țării, volumul I, București, Editura Ziarului "Universul'', 1936. Georgescu, Vlad, Istoria ideilor politice românești (1369-1878), Munchen, Colecția Jean Dumitru Verlag, 1978. Georgian, P., Întemeierea dinastiei române, București, Editura Cartea Românească, 1940. Ghica, Ion, Amintiri din pribegia-mi după 1848, vol. I, Craiova, Editura Scrisul Românesc, f.a.. Giurescu, C.C., Viața și opera lui Cuza Vodă, Chișinău, Editura Universitas, 1992. Herjeu, N.N., Istoria PNL, de la origini până în zilele noastre, vol. I, București, Institutul de arte grafice Speranța, 1915
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
București, Editura Nemira, 2004, p. 203. 32 Daniel Barbu, Politica pentru barbari, p. 81. 33 Anastasie Iordache, Dimitrie Brătianu. Diplomatul, doctrinarul liberal și omul politic, București, Editura Paideia, 2003, p. 96. 34 Ibidem, p. 107. 35 Ion Ghica, Amintiri din pribegia-mi după 1848, vol. I, Craiova, Editura Scrisul Românesc, f.a., p. 160. 36 Ibidem. 37 Dan Simionescu, Din istoria presei românești, București, Editura Cartea Românească, 1931, p. 17. 38 Laurențiu Vlad, Conservatorismul românesc, ... p. 12. 39 Ibidem. 40 Ibidem, p.
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
lui dragoste, Yang Guifei care îl prefera în relațiile de intimitate. Generalul a declanșat revolta militară și un război civil, mai mult, s-a declarat împărat. Trupele imperiale au fost înfrânte, orașele au fost devastate. Împăratul, septuagenar, a plecat în pribegie, în provincia Sichuan. Imperiul Tang a supraviețuit cu ajutorul militar al uigurilor, turcilor și tibetanilor. Consiliul împăratului a atribuit vinovăția rebelului, fiu adoptat al împăratului și favorit al curtezanei, An Lushan, și vărului concubinei, Yang Guozhong. An Lusha a refuzat să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să am lacrimi în ochi, numai câteodată, când prezentul se încăpățânează să răscolească trecutul. Eu mi-am adunat în suflet și necazul și bucuria și am picurat peste ele câte o lacrimă, chiar dacă nu se vedea. De atâția ani de pribegie prin țară și printre oameni, mi le-am îndrăgit deopotrivă și le păstrez în fărâma lor din suflet și necazurile și bucuriile, căci ale mele sunt, nu le-am furat de la nimeni. Familia, marele ei drum, pentru mine reprezintă centrul
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
în utilizarea gadgeturilor, o ilustrată din care să afle că "Sexi brăileanca e o c...ă". Două rânduri din Ovidiu, de pildă, bine alese, i-ar face pe expeditori și destinatari să afle sau să-și reamintească de existența și pribegia poetului latin la Pontul Euxin. La Iași, când vom avea cărți poștale realizate profesionist, însoțite de mini-citate din spusa de duh a cărturarilor legați de "dulcele târg", vor duce cu ele, pe-acolo pe unde vor fi trimise, vestea despre
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
stepă” și intrând în Imperiul roman să se deplaseze, cu lungi popasuri, spre sudul Franței, pentru a se stabili în Spania. Așa cum am subliniat deja, goții n-au plecat din Dacia cu mâna goală: au grămădit în traista lor de pribegie istoria și spiritualitatea geto-dacă. Se prea poate ca acești goți din secolul al IV-lea să fi fost sinceri în credința lor că descind din Burebista și Decebal și că mitul lui Zamaolxis este chiar mitul germanic, dacă avem în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
din partea neamului rhos (varegii, suprapuși slavilor răsăriteni) și din partea foștilor aliați, bizantinii . Ce a mai rămas din stră lucirea de odinioară ? Nimic sau aproape nimic. Kazarii rămași pe locul lor de dominație (cea mai mare parte au luat drumul pribegiei spre cnezatele rusești, Polonia și Germania) s-au ruralizat și barbarizat la adăpostul văilor Munților Caucaz, unde au dus și duc o viață modestă . Cu siguranță că și aceste enclave kazare contemporane păstrează în amintirea lor stră lucirea de altădată
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în fundul ochilor, luminile ce se răsfrângeau ca o trâmbă, înfășurând cald mulțimea... A plecat fără să se mai uite îndărăt. Câteva zile mai târziu, un prieten mi-a spus că Vlahuță este într-adevăr oaspetele Bârladului, unde îl azvârlise vălul pribegiei ( Lamura, 4 ianuarie 1921). Absolvent al Facultății de medicină din București în 1910, V. Voiculescu avea experiența peregrinărilor profesionale, dar și cunoașterea „realităților zguduitoare ale satului românesc, bântuit de foamete, mizerie și lipsuri”, cum scrie Marius Pop într-un documentar
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
lăsase la Bârlad nu doar urme adânci cât mai ales proba că o conștiință înaltă, ca aceea a medicului și omului V. Voiculescu, lucra... Un prieten mi-a spus că Vlahuță este în adevăr oaspetele Bârladului, unde îl zvârlise valul pribegiei și m-a îndemnat să mergem să-l vizităm, își deapănă amintirile V. Voiculescu. A șovăit, nu s-a dus, și așa îi produsese maestrului neplăcerea, privindu-l, nu de la mare distanță, în piața orașului. Nu a îndrăznit să se
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
un exil motivat de conștiința libertății. Insul nu se simte expulzat, ci eliberat. Eliberat mai întâi de „pohtele” lumești: bogăția, onorurile, domnia. Dar să nu intrăm pe terenul supozițiilor, ci să adăugăm încă două nume importante pentru tema în discuție. Pribegia unei familii boierești din Moldova l-a creat, am putea spune, pe cărturarul Miron Costin. Surghiunul rusesc al lui Cantemir, neinspiratul întru alianțe politice, apare drept un câștig în plan spiritual. Inadaptarea la un mediu ostil îl va fi făcut
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]