18,499 matches
-
Victoria Luță Cei care cultiva o anumita discreție a interiorității (în prietenie, în dragoste, în toate relațiile) ar trebui să respingă și să antipatizeze Sub podul lui Apollodor, volumul lui Gheorghe Pârja în dialog deschis cu Adam Puslojic despre Nichita Stănescu și alți poeți din lume (Editură DU Style, Buc., 1998). La
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
si Nichita Stănescu. Dar mai mult decît despre cărți, în interviurile acordate lui Gh. Pârja, Cornel Ungureanu și Lilianei Manea, Adam Puslojic vorbește despre un Nichita Stănescu surprins în aspectele lui esențial vitale: în nedezmințitul (și prolificul) sau cult pentru prietenie și în actul creării spontane a poemelor. Deoarece, o știm de la alți, nenumărați prieteni ai săi, una dintre trăsăturile lui fascinante - aceea care, în bună măsură, l-a și transformat într-un poet idolatrizat de un public crescut artificial - a
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
împreună cu Cezar Baltag) a reușit să îl eclipseze chiar și pe Evtusenko - apariție redutabila în orice recital de poezie, personaj "tribunard" și cu o seducătoare morgă maiakovskiană. Cît despre proverbiala disponibilitate a lui Nichita Stănescu de a lega prietenii peste prietenii, Adam Puslojic nu face economie de considerații și se oprește deseori, cu enormă plăcere, la volumul Belgradul în cinci prieteni, fructul unei fericite întîlniri între poeți afini, o carte mustind de dedicații generoase și exaltări adolescentine. Dar o nevoie cu
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
catalogul unei expoziții de Fotografii și desene organizată la Basel, în Elveția, în 1998: " Într-o lume care se prăbușește sub povara rentabilității, invadată de sirenele devastatoare ale tehno-științei, de lăcomia puterii prin mondializare - noua sclavie -, dincolo de toate acestea, există Prietenia și Iubirea". Ceea ce mă șochează mult e faptul că atâția oameni sunt dezgustați acum și, mult mai puțini, revoltați. Da, căci aceia care se revoltă acționează, în timp ce ceilalți rămân pasivi... ...da, pasivi. Ei sunt dezgustați de anvergura problemelor, de complexitatea
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
îl făcea imediat remarcat în orice adunare. Se îmbrăca elegant, cu finețe clasică, fără nimic strident. I-am admirat cu toții sacourile lui cu tăietură englezească. Era plăcut, cald, generos, dar și susceptibil, în măsura în care ținea să i se întoarcă gentilețea și prietenia. Ne apropiau multe. Ne despărțeau puține, îndeosebi, pesimismul lui incurabil, eu fiind un optimist la fel de incurabil. Cădea lesne pradă depresiilor. Dădea atunci fuga la București să mă vadă. Am simțit că naivitatea mea expansivă îi face bine. Mi-a și
Glose by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17189_a_18514]
-
pentru că, aici, comentez începuturile Junimii și ale Convorbirilor literare e drept să se recunoască adevărul aprecierii dlui Nicolae Mecu că aducerea în Junimea (cu colaborări prestigioase în Convorbiri literare) a lui Vasile Alecsandri i se datorează exclusiv lui Iacob Negruzzi. Prietenia de o viață a poetului Alecsandri cu Costache Negruzzi, mort, din păcate, la 60 de ani, în 1868 (puțină vreme după reîntoarcerea lui Iacob de la studii) a transferat - cum observă autorul cărții pe care o comentez - prietenia cu bătrînul Costache
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
lui Iacob Negruzzi. Prietenia de o viață a poetului Alecsandri cu Costache Negruzzi, mort, din păcate, la 60 de ani, în 1868 (puțină vreme după reîntoarcerea lui Iacob de la studii) a transferat - cum observă autorul cărții pe care o comentez - prietenia cu bătrînul Costache Negruzzi într-o dragoste filială asupra tînărului nostru junimist. Pentru Junimea și revista ei, la începuturi, această afiliere a bătrînului, acuma, bard Alecsandri a fost o cucerire extraordinar de importantă, conferindu-i prestigiu, legitimitate și onorabilitate în
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
l-am obținut. A fost un interval de trei ani (1945-48), în care am scris piesa La farmecul nopții, tipărită la Fundațiile Regale (1945) care a căpătat Premiul scriitorilor tineri, și romanul Blocada, carte tipărită inițial (1947) prin bunăvoința și prietenia lui Aristide Blanc, proprietarul Editurii Cultura Națională. Din nefericire, prima ediție a fost retrasă din librării și distrusă (aprilie 1948), odată cu cărțile și lucrările socotite adversare comunismului, și acest început al activității mele literare a cunoscut un sfîrșit foarte grabnic
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
internațional. Desigur, mai sunt și alții, unii care vor apărea în timp. La care, pînă în prezent, se adaugă și opera mea literară, cu un singur roman încheiat, cu fragmente, interviuri și mărturisiri, oglindind pe măsură generația mea "pierdută". În legătură cu prieteniile din tinerețe, îmi amintesc de legăturile strînse pe care le-am avut cu Vladimir Streinu și scriitorii cercului său, în primul rînd Constant Tonegaru, apoi Mircea Popovici, Mihai Crama, de asemenea cu Șerban Cioculescu, pentru care am avut o înaltă
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
călău/ în repaos" (Repaos). Altminteri, adică fără acest act de "generozitate", am fi avut a face cu "cruzimea" ființei care, mai slabă fiind, înțelege a se apăra uneori cu ferocitate în competiția vitală: "Te lamentezi privindu-mi/ mîna inertă/ fără prietenie;/ sînt crud, așa spui,/ ba eu, femeia/ sînt cea mai crudă/ sînt muma/ moartea/ floarea;/ stai și gîndește// așa, neatins,/ am să-ți las eu întreagă/ ție, durerea!" (Cruzime). Consecința e libertatea, plonjarea în poezie nediferențiată, în mediul căreia bărbatul
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
povești. Am stat o dimineață întreagă la taifas în biroul cald al scriitorului, în timp ce doamna Deplazes, o violoncelistă pasionată și cunoscută, ne trimitea din bucătăria de la etaj aromele îmbietoare ale bunătăților ce ne așteptau la prânz. Mă simt onorată de prietenia lui Gion Deplazes, cronicar al timpului său, cum îl numește critica literară, poet, profesor, istoric literar și "țăran în suflet", cum afirmă el cu ostentație. Nu degeaba a primit mai multe premii literare și a fost distins la 80 de
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
și practicii artelor scenei, să stimuleze creația și să lărgească cooperarea între oamenii de teatru, să sensibilizeze opinia publică pentru a lua în considerare rolul creației artistice în domeniul dezvoltării, să adâncească înțelegerea reciprocă în vederea participării la întărirea Păcii și Prieteniei între popoare, asociindu-se la apărarea idealurilor și obiectivelor definite de UNESCO". În fiecare an, de Ziua Mondială a Teatrului, o personalitate din lumea teatrului sau din alt domeniu al culturii este invitată să-și exprime gândurile legate de acest
27 martie, Ziua Mondială a Teatrului by Michel Tremblay () [Corola-journal/Journalistic/17232_a_18557]
-
e, și ea, autobiografică (așa cum reiese din tulburătorul său corpolent jurnal, publicat, în trei mari volume, între anii 1973-1977). Să notez elementul autobiografic și de cronică al romanului. După absolvirea liceului Sf. Sava din București (de unde s-a ales cu prietenia de o viață cu N.D.Cocea, I.G.Duca, Tudor Arghezi și Vasile Demetrius), se înscrie, în 1899, la Facultatea de Litere și Filozofie, frecventînd cursurile lui Titu Maiorescu, Pompiliu Eliade, și Coco Dimitrescu-Iași. În vara de după încheierea anului întîi de
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
lămuritoare. Prelegerea aceasta maioresciană a rămas, în memoria eroului romanului, pentru că a avut ca obiect expunerea operei lui John Stuart Mill. Dar, după obiceiul marelui dascăl, începea întotdeauna cu expunerea biografiei filosofului "tălmăcit". Și, la acest capitol, a stăruit asupra prieteniei filosofului englez, timp de 20 de ani, cu d-na Taylor. Relațiile celor doi au rămas pure și necarnale două decenii și n-au luat forma căsătoriei decît după ce doamna în chestiune a rămas văduvă, răpusă, apoi, după nouă ani
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
S-au cunoscut (s-au recunoscut) și s-au îndrăgostit. Dar Antonina știa să se păstreze distantă, chiar după ce, invitată acasă la Doru, i-a cunoscut familia și, fără să și-o spuie, s-a pecetluit legămîntul. Relația, de strictă prietenie (după modelul John Stuart Mill - d-na Taylor) ar fi durat multă vreme, pentru că Antonina nu dorea o căsătorie înaintea absolvirii studenției (ea era în al treilea an de studii iar Doru de abia în primul an). Dar a intervenit
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
nu vorbisem cu el la telefon de peste cinci-șase ani, îi dau telefon, iar la capătul firului, înainte de a apuca să articulez ceva, Tudoran exclamă, ca la școală, în clasă, un profesor și amical și sever: "Țoiule,...tu ești!" De fapt, prietenia noastră, atît de aproximativă, avea dedesubtul ei mai mult decît vreo stare afectivă,...avea, și la unul și la celălalt, un dar viril al divinațiunii... * Replica unui bărbat pozitiv și lipsit de orice imaginație, amorezat de o intelectuală toată ziua
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
nu l-a împiedicat pe Marcel Reich (ca și în cazul altor autori germani, de astă dată celebrități din Vest) să se exprime fără menajamente dacă vreo operă nou apărută nu-i plăcea. În felul acesta și-a stricat numeroase prietenii: cu Joachim Fest, cu Heinrich Böll, cu Günter Grass și alții. Cultiva un soi de principialitate rigidă, cu rădăcini adânci și complexe. Primit în Uniunea Scriitorilor polonezi, cu destulă greutate, începe să călătorească și în Germania de Vest, și muncește
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
imens pentru marea mea libertate interioară, pentru puterea pe care o am acum, așa că puțin îmi pasă de ceea ce se întîmplă în jurul meu". * Cu franchețea brutală (dar nu încrîncenată) ce-i e proprie, poeta mărturisește că nu crede nici în prietenie, ceea ce e destul de șocant pentru cei ce o știu căutînd compania colegilor: "M-am gândit mult, apoi, dacă simt eu povestea asta cu prietenia. Nu, n-o simt cu adevărat. Nu-mi plac prieteniile. Nu-mi plac legăturile care au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
franchețea brutală (dar nu încrîncenată) ce-i e proprie, poeta mărturisește că nu crede nici în prietenie, ceea ce e destul de șocant pentru cei ce o știu căutînd compania colegilor: "M-am gândit mult, apoi, dacă simt eu povestea asta cu prietenia. Nu, n-o simt cu adevărat. Nu-mi plac prieteniile. Nu-mi plac legăturile care au la baza lor cabotinismul comun, ori care se bazează pe o boemă scârboasă. Prietenia nu poate reda - nu are cum - esența aia rară și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
mărturisește că nu crede nici în prietenie, ceea ce e destul de șocant pentru cei ce o știu căutînd compania colegilor: "M-am gândit mult, apoi, dacă simt eu povestea asta cu prietenia. Nu, n-o simt cu adevărat. Nu-mi plac prieteniile. Nu-mi plac legăturile care au la baza lor cabotinismul comun, ori care se bazează pe o boemă scârboasă. Prietenia nu poate reda - nu are cum - esența aia rară și cu totul specială a vieții, intensitatea acesteia, comunicarea aia grozavă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
am gândit mult, apoi, dacă simt eu povestea asta cu prietenia. Nu, n-o simt cu adevărat. Nu-mi plac prieteniile. Nu-mi plac legăturile care au la baza lor cabotinismul comun, ori care se bazează pe o boemă scârboasă. Prietenia nu poate reda - nu are cum - esența aia rară și cu totul specială a vieții, intensitatea acesteia, comunicarea aia grozavă cu Dumnezeu sau cu natura sau cu ce vrei tu... Toate acestea nu pot fi cuprinse într-o prietenie. Au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
scârboasă. Prietenia nu poate reda - nu are cum - esența aia rară și cu totul specială a vieții, intensitatea acesteia, comunicarea aia grozavă cu Dumnezeu sau cu natura sau cu ce vrei tu... Toate acestea nu pot fi cuprinse într-o prietenie. Au fost decenii în care viața mea nu a fost altceva decât boala mea, decât suferința, decât singurătatea mea. Și în boală cu cine să fi fost eu prietenă? Cu cine? În asemenea situații, ca a mea, nu-ți rămâne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
boala mea, decât suferința, decât singurătatea mea. Și în boală cu cine să fi fost eu prietenă? Cu cine? În asemenea situații, ca a mea, nu-ți rămâne să fii prieten decât cu Dumnezeu și cu boala însăși. Nu înțeleg prietenia. Nu cred că am s-o accept vreodată." Știe că nu e o ființă prea agreabilă, că incomodează, că e foarte directă, că se ceartă ("Eu am principii. Eu nu mă cert din isterie, din răzbunare, din răutate. Eu mă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
că e foarte directă, că se ceartă ("Eu am principii. Eu nu mă cert din isterie, din răzbunare, din răutate. Eu mă cert pentru niște principii[...] În plus, mie îmi place să vorbesc numai despre dragoste, numai despre dezastrul meu... Prietenia este o chestiune nu primitivă, ci primară, ca și gîndirea fără metafizică[...] În prietenie nu există tensiune și luptă. Mie nu-mi place nimic din ceea ce nu presupune tensiune"). Așa e ea. Iar scrisul - e cea mai insuportabilă tensiune: " Pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
din isterie, din răzbunare, din răutate. Eu mă cert pentru niște principii[...] În plus, mie îmi place să vorbesc numai despre dragoste, numai despre dezastrul meu... Prietenia este o chestiune nu primitivă, ci primară, ca și gîndirea fără metafizică[...] În prietenie nu există tensiune și luptă. Mie nu-mi place nimic din ceea ce nu presupune tensiune"). Așa e ea. Iar scrisul - e cea mai insuportabilă tensiune: " Pentru mine, scrisul este așa ca o pădure întunecată, prin care eu merg cu ochii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]