25,554 matches
-
plenipotențiar în Statele Unite (1920-1926) ("a publicat acolo o broșură despre Basarabia, pledoarie pentru drepturile istorice ale românilor asupra acestui teritoriu"), a scris versuri și proză, dar mai ales teatru, jucat pe mai multe scene ale lumii și, desigur, la București. Prilej de a-l invita la un șvarț pe Șerban Cioculescu, - pe atunci, îndată după terminarea celui de al doilea război mondial, acesta scria cronică dramatică, la Athenee Palace. Ba chiar la o cină sau mai multe. Momente în care Radu
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
în Peru cu Mario Vargas Llosa, unul din cei mai reputați scriitori ai lumii contemporane, când a candidat pentru președinție. Suntem guvernați de spiritul mediocrității și uniformității, de omul-masă, vorba lui Ortega Y Gasset, interveni Natalia, care nu pierdea nici un prilej să-l citeze pe celebrul eseist spaniol și prilejuri erau, slavă Domnului, din belșug. Curpinsă de o sfântă indignare, Liza se simți obligată să supraliciteze. - Suntem o societate în decadență, nu vedeți cum se țin lanț scandalurile publice, procesele și
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
mai reputați scriitori ai lumii contemporane, când a candidat pentru președinție. Suntem guvernați de spiritul mediocrității și uniformității, de omul-masă, vorba lui Ortega Y Gasset, interveni Natalia, care nu pierdea nici un prilej să-l citeze pe celebrul eseist spaniol și prilejuri erau, slavă Domnului, din belșug. Curpinsă de o sfântă indignare, Liza se simți obligată să supraliciteze. - Suntem o societate în decadență, nu vedeți cum se țin lanț scandalurile publice, procesele și anchetele judiciare pe chestii de echitate, moralitate și respectare
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
cinați la mine, sau la Skodsborg, Viborg, Klampenborg, în fine, oriunde ați fi dorit. Ah, cât regret că nu v-am găsit și că nu v-am putut servi drept ghid în singura zi dedicată Copenhagăi!" (15 august 1890). Alt prilej de întâlnire n-a mai fost. Din 1894 până în 1929, Nyrop a fost profesor de limbi și literaturi romanice la Universitatea din Copenhaga; pe lângă cursuri de limba română, a ținut și un curs despre literatura populară de la noi (era fascinat
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
rândul lui, că un băiat român fusese singura persoană în stare să-i spună, corect, unde se află Danemarca. în fine, fragmentul din capitolul despre Maiorescu descrie ședința Junimii bucureștene din 2/14 mai 1884, la care Nyrop a avut prilejul să participe. Titlurile aparțin autorului danez. Sosire la București Se înserase înainte să ajungem la București. Plecasem, în zori, de la Orșova, și zburam acum cu viteza trenului peste frumoasele și mănoasele câmpii valahe. Soarele ardea foarte puternic, iar în cupeuri
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
autorului i se spune adevărul, fără cruțare. Astfel de seri petrecute la Maiorescu sunt deosebit de interesante; am avut norocul să particip de mai multe ori. Prima dată fusesem, ca străin, invitat mai devreme, să cinez la el; am avut astfel prilejul de a o cunoaște mai îndeaproape pe cumnata sa, doamna M. Kremnitz, care nu numai că e cea mai intimă prietenă a reginei, dar e și cunoscută ca o scriitoare de talent. După masă s-a făcut muzică, iar Maiorescu
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
mi se pare mai de folos: leac scump, drămuit de spițeri inteligenți. De ce să înfunzi cînd poți să salți? Că în fiecare plutește o melancolie, e normal. Speri că mai încolo, hăt, peste ani și ani, vei găsi, vei descoperi prilejuri de mulțumire deplină, gustată pe îndelete. Cînd te împovărează neliniștile apuci o carte de cotor, îi răsfoiești paginile calde, te îndulcești în gînduri cu un "Mare"! Nu fugi disperat în păduri, ci în filele cumpătatului Montaigne, de-o pildă. Ai
Fluturii au meserie (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14648_a_15973]
-
Gabriel Dimisianu În lungul răstimp de când scriu critică literară, am avut prilejul să mă conving, nu o singură dată, de dreptatea autorului latin care a spus că există o soartă a cărților. O soartă deseori ciudată, greu de întrevăzut, stârnitoare de nedumeriri. Mă gândesc anume, acum, la o carte a lui Dan
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
nu era constituțional ci tradițional. Lui mai întîi regele avea să-i comunice hotărîrea sa. Aceasta era ca și luată. Un tratat secret îl lega de Puterile Centrale. Demnitarii de față, care cunoșteau tratatul doar din auzite, avură în sfîrșit prilejul să o vadă după ce suveranul deschise capacul unei casete de fier. Fură adînc impresionați. Totuși nu se lăsară convinși. Ar fi fost, într-adevăr, împotriva firii ca o națiune care-și cîștigase cu greu independența să lupte alături de Austria, monstrul
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
preocuparea pentru schimbul ideilor între eminescologi pe diferite etape ale receptării, corelată cu nevoia de ordonare a materialului atât de amplu și neomogen adunat în "problema Eminescu". Piatră de încercare și material de exersare a criticii, poezia eminesciană a dat prilejul celor două curente "să-și precizeze idealul și metodele de cercetare" (PE, p. 4), să provoace chiar critica românească să iasă din canon spre o deschidere către interpretările moderne, inovând-o structural și metodologic ("Poezia lui Eminescu a aerisit capetele
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
a valorificării acestei sinteze metodologice. Sinteza eminescologică a lui D. Popovici a vizat un dublu scop: pe de o parte, ipostaziază o mentalitate critică ("să redea cât mai fidel gândirea celui ce a scris studiul"), pe de altă parte, devine prilejul afirmării și anticipărilor propriilor idei despre poezia eminesciană ("expunerea trebuie să oglindească totodată și propriul fel de a privi în problemă"). Erudiția, analiza influențelor, conturarea epocii românești și înscrierea în contextul mișcărilor de idei europene, devin astfel scut de protecție
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
trag substanța din studiul de sinteză eminescologică. Sinteza lui D. Popovici propune și un tip personalizat de discurs critic. Polemic prin atitudinea de disociere (principii, metode) cu critica impresionistă și estetismul formal, psihologizant (cazurile Dragomirescu, Lovinescu, Călinescu), studiul oferă și prilejul activării unor disponibilități ironice, procedând fie prin analogie (Gherea "Aducea în această operație bunăcredința maestrului potcovar care-și închipuia că cu aceleași instrumente cu care a potcovit caii împăratului poate lucra și coroana împărătesei"), fie prin cultivarea paradoxului, jocul între
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
nici ca sondaj al materialului, nici ca definire a temelor; aduce reconstituirea unor proiecte de opere, dar nu toate proiectele sunt urmărite și nici toate reconstituirile admisibile; aduce o încadrare ideologică a operei, dar cel mai adeseori operația este un prilej binevenit pentru vânturarea grandilocventă a erudiției proprii"). În ce privește relevanța sintezei lui D. Popovici, locul ei în istoria criticii și istoriei literare românești nu este deloc de neglijat. În primul rând o transmitere a pasiunii și lucrului responsabil asumat, chiar în
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
prieten scriitor, mai în vîrstă decît mine: "Istoria omenirii e în noi", remarcă pe care n-o citisem în altă parte și pe care el o găsise foarte pertinentă, nu știam cît de des aveam s-o invoc cu diferite prilejuri; practic, de cîte ori mă izbea paralelismul dintre evoluția ideilor societății și aceea a microcosmului personal. Pe plan istoric, de pildă, valorile individualismului au fost instituționalizate după acelea colective, etnice, naționale; am trecut printr-un proces asemănător pe plan personal
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
Îmi imaginasem de atâtea ori această mult dorită întâlnire, încât atunci când, în fine, s-a produs, m-am pierdut cu totul și am debitat, cel mai probabil, niște banalități. M-am întrebat adeseori ce m-a îndemnat să caut acest prilej și ce m-a făcut să-l păstrez între cele mai de preț amintiri despre țara mea. Am resimțit aceeași pierdere temporară a inteligenței atunci când am contemplat capodopere ale pictorilor sau ale sculptorilor mei preferați. Sunt lucrări cărora mi se
Regele nostru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82442_a_83767]
-
multă vreme, în ciuda nedreptăților istoriei și în ciuda stupidității repetitive a celor pe care i-am ales să ne reprezinte. Trăiască Regele! Este undeva pe televiziuni o întrebare: a făcut bine Președintele Traian Băsescu evitând să meargă în Parlamentul României cu prilejul discursului ținut astăzi de Regele Mihai? Nu mă cred vreun împărțitor de dreptate și nu cad în patimă celor care își închipuie că enunța de fiecare dată adevăruri absolute. De aceea cred că, de cele mai multe ori, orice enunț este aidoma
Regele nostru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82442_a_83767]
-
adevăruri absolute. De aceea cred că, de cele mai multe ori, orice enunț este aidoma unei ecuații. Poate fi privit, adică, dinspre ambii termeni, dinspre ambii membri ai ecuației. A făcut bine Președintele Traian Băsescu evitând să meargă în Parlamentul României cu prilejul discursului ținut astăzi de Regele Mihai? Privit dinspre partea Președintelui Traian Băsescu, eu cred că acesta a făcut bine. De ce să fi mers Domnia-Sa în Parlament astăzi? Regele Mihai nu îi este nicidecum pe potriva Președintelui Traian Băsescu. Regele Mihai
Regele nostru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82442_a_83767]
-
și prințesa Sophie ai Prusiei, prințesa Irini a Greciei, prințul și prințesa de Savoia, prințul Nicolae al Muntenegrului, membri ai familiilor regale din Austria, Belgia, Franța, Portugalia. A făcut bine Președintele Traian Băsescu evitând să meargă în Parlamentul României cu prilejul discursului ținut astăzi de Regele Mihai? Da, a făcut bine! O afirmație recentă nu-mi da însă pace. Academicianul Dinu C. Giurescu spune că resentimentele Președintelui Traian Băsescu față de Regele Mihai sunt mult mai puternice decât regulile elementare de comportament
Regele nostru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82442_a_83767]
-
Să amintești doar acum am aflat ca Dragoș Bucurenci nu mai e în țară... încă un om de valoare ne-a părăsit... păcat! Măcar Bucurenci n-a plecat cu renta de la stat și o căruță de tablouri. A fost un prilej memorabil de a-l revedea pe Majestatea Să Regele Mihai, chiar și de la tv. a fost un eveniment deosebit. Majestatea Să a făcut ceva înțelept pentru țară și pentru neam în tinerețe iar acum a rămas același om devotat țării
Regele nostru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82442_a_83767]
-
papilelor gustative. Apoi, este un foarte bun înlocuitor al cafelei. Îmi ține atenția treaza, fără să mă agite, îmi permite să lucrez la ore târzii, dar mă și lasă să dorm la urmă fără probleme. Mai este și un excelent prilej de conversație - vorbele curg mai firesc de la o ceașcă de ceai la alta. Beneficiile cele mai importante, cele pentru sănătate, sigur că nu se văd acum. Dar, daca peste niște zeci de ani, un doctor o sa ma felicite pentru felul
Cum era să renunţ şi la ceai verde şi la cafea by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82534_a_83859]
-
Dragoș Bucurenci În toamna am răspuns invitației prietenilor mei, Răzvan Crișan și Traian Bossenmeyer, de a participa la una dintre conferințele GoMentorship. Le mulțumesc încă o dată pentru că mi-au dat prilejul să vorbesc despre câțiva dintre oamenii fără de care aș fi prea puțin din ceea ce sunt azi. m-am emoționat! Sunt receptiva la ideea de mentorat. Dar el rămâne între zidurile academiilor? Asta era suficient până acum două secole. Azi, mentoratul
Câţiva dintre mentorii mei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82535_a_83860]
-
De asemeni ,că fiecare popor ,avem tradiții:mielul ,ouăle roșii,etc,insă eliminând tradițiile nu înseamnă că am facut un lucru bun.Cred că ar trebui să avem mai mult autocontrol și să nu facem dintr-o sărbătoare sfântă un prilej de îmbuibare cu carne și alcool.Cate puțin din fiecare cred că e ok,mai ales că această sărbătoare vine după o perioadă de postire (pentru cei ce au postit). Numai bine! Ai perfectă dreptate.. Religia că preocupare de bază
Tăierea mieilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82632_a_83957]
-
un accent mai pronunțat pe învățământ. Pe prevenirea consumului în școli. Ceva diferit de banalele discuții pedagogice și afișe gri. E frustrant că există profesori care fumează cot la cot cu elevii,ca pauzele nu mai sunt de mult un prilej pentru o partidă de fotbal, ci o pauză de’o tzigara. Pariu că dacă mâine se percheziționează toate școlile din România s-ar captura o cantitate record de droguri ușoare. Cu siguranta soluția ce trebuie găsită nu va apărea foarte
Legislaţia despre droguri în dezbatere by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82641_a_83966]
-
Cairo, Alexandria sau Nürnberg. La scurtă vreme după sosirea în țară a prințului Carol, corul a dat și primul său concert în Palatul Cotroceni. Iar după alți zece ani, în 1877, conducătorii săi au organizat o mare serbare aniversară cu prilejul împlinirii a douăzeci și cinci de ani de la înființare, serbare la care a participat și Carmen Sylva, ce n-a întârziat, de altfel, să-și comunice impresiile soțului aflat pe frontul războiului pentru independența țării. Un moment cu adevărat decisiv în existența
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
celei despre care tocmai am relatat - și, mai ales, despre Gerhard von Mutius, un om cu o operă care rezistă timpului și ministru al Germaniei la București între 1926-1931, silit să părăsească țara în împrejurări ieșite din comun, cu alt prilej și mult mai circumstanțiat, probabil într-un viitor volum.
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]