5,997 matches
-
căută să coboare pînă la ea și, cu toate că i se păruse din cale-afară de riscant, ba chiar fusese de două ori pe punctul de a se prăbuși În hău, ceea ce descoperise l-a răsplătit cu vîrf și Îndesat pentru toate primejdiile prin care trecuse. Strîmtă la Început, gura peșterii se deschidea aproape imediat spre o cavernă uriașă, de vreo cincizeci de metri lungime și tot atîția lățime, Înaltă, uscată și primitoare, straniu luminată, Într-o tonalitate difuză pe care i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ambele ocazii, avu febră și amețeli două zile la rînd, Însă În cea de-a treia trebui să se pună pe picioare și să fie din nou gata să lucreze douăsprezece ore pe zi, dacă nu voia să cadă În primejdia de a rămîne total neputincios În numai cîteva luni. Teama de la Început se prechimbă cu timpul Într-o teroare irepresibilă, accentuată de faptul că, deseori, treceau săptămîni Întregi fără să-l vadă pe răpitorul lui, deși simțea neîncetat În preajmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Întindă unde se nimerea, indiferent dacă era vreme bună sau dacă ploua cu găleata, dacă era cald sau frig, nu izbutea să evite ca lacrimile amare de teamă, singurătate și neputință să nu Îi scalde obrajii, simțindu-se mai În primejdie și mai singur decît cel mai speriat copil din lume. Astfel se scurseră două luni lungi, și de-acum albatroșii uriași părăsiseră insula, zburînd către miazăzi, cînd din aceeași direcție Își făcu apariția vela desfășurată și semeață a unui vapor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
să ai cuoștințe mai temeinice despre ținuturi sau rutele de navigație din Lumea Nouă. Jurnalul de navigație al unei nave spaniole, un jurnal personal ori „cartea pilot” În care se notau cu exactitate vînturile, curenții, porturile ferite sau dificultățile și primejdiile de pe ruta Indiilor Occidentale, precum și itinerarele prin care se Înconjura globul pămîntesc reprezentau, În ochii armatorilor și ai căpitanilor străini, adevărate comori de o valoare inestimabilă, dat fiind că nu existau hărți și nici cărți pilot În care să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
acolo nu se simți obosit cînd se agăță de marginea bărcii de rezervă, ci numai excitat. Așteptă, iscodind din apă, cu ochii obișnuiți de-acum cu Întunericul, să apară o santinelă care, după cum presupunea, moțăia la prora, total străină de primejdie, sigură pe sine și pe faptul că vaporul era zdravăn ancorat În mijlocul unui pașnic golf solitar, În inima celui mai pașnic și mai solitar ocean. Iguana se ridică pînă la barcă fără să-și folosească mîinile, mai așteptă acolo preț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de toate zilele dacă natura nu și-ar fi bătut joc de el dîndu-i acea față inacceptabilă. Dar o jumătate de oră mai tîrziu, cînd În sfîrșit Învinsese, cînd cetaceul plutea răpus la suprafața apei, iar excitația vînătoarei și a primejdiei trecuse, Oberlus se transforma din nou În „monstru”, „fiu al lui Scaraoțchi”, cu care puțini acceptau - sau riscau - să schimbe vreo vorbă. CÎnd nu vîna, Își petrecea zilele În aer liber, la prova, chiar În ploaia torențială sau În soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
fel Încît un om de cart foarte atent ar fi putut presupune că În fața lor naviga, la distanță, un vapor nu prea mare. Dacă pilotul navei știa sau presupunea că se află În apropierea Arhipelagului Galápagos, aflîndu-se În consecință În primejdia de a se ciocni de una din insulele sale, logic ar fi fost să-l liniștească prezența unui vapor care mergea În fața lui, pe aceeași rută, și să opteze pentru a-i urma luminile de poziție, căci atîta vreme cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
nu se deosebea prea mult de viața pe care o duceau pe vapor, mereu la ordinele unui căpitan bețiv și autoritar, prost plătiți și Încă mai prost hrăniți. Aflîndu-se la bord numai pentru a supraviețui cumva, expuși mereu miilor de primejdii din larg, date fiind condițiile de viață execrabile de pe epava respectivă, se mărginiseră probabil să creadă că Își schimbaseră Închisoarea plutitoare cu alta, mai stabilă și mai sigură, În așteptarea, ca Întotdeauna, a unor improbabile vremuri mai fericite. Deocamdată erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pus În gardă sau ca și cum ar fi fost asaltat de un presentiment subit. Întinse mîna pînă cînd simți prezența liniștitoare a mînerului securii și rămase foarte liniștit, ascultînd, cu mușchii Încordați, gata să sară la cel mai mic semn de primejdie. CÎteva clipe mai tîrziu Îl descoperi. Își făcu intrarea În cîmpul lui vizual la mai puțin de douăzeci de metri distanță, mergînd cu apa pînă la piept și scrutînd, cu acei ochi de un albastru aproape translucid, fiecare grotă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
un gest semnificativ al mîinii. Să vedem dacă ești așa de curajos cum spui... Oberlus nu răspunse. Ochii lui - „singurul lucru decent pe care Îl pusese Domnul pe chipul acela monstruos” - erau ațintiți asupra securii de piatră, cîntărind gradul de primejdie și Încercînd să ghicească, după modul În care era ținută, cum anume avea să fie folosită. În cele din urmă, cînd se simți sigur, continuă să Înainteze, ieși din apă și se opri din nou, la vreo doi metri distanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ceilalți doi supuși la toate cîte li se poruncește. Privește-i! I-ai transformat În niște biete animale cu mai puțină voință decît un cîine... PÎnă cînd o să-i ții așa? Nici măcar nu se pot mișca... - PÎnă cînd o să treacă primejdia. - Chiar tu ai spus că aici nu ne paște nici o primejdie. Ceea ce faci cu ei este inuman. - Eu sînt inuman. - Știu, admise Niña Carmen cu naturalețe. Și mai știu și că ești mulțumit de asta, dar nu e valabil și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
I-ai transformat În niște biete animale cu mai puțină voință decît un cîine... PÎnă cînd o să-i ții așa? Nici măcar nu se pot mișca... - PÎnă cînd o să treacă primejdia. - Chiar tu ai spus că aici nu ne paște nici o primejdie. Ceea ce faci cu ei este inuman. - Eu sînt inuman. - Știu, admise Niña Carmen cu naturalețe. Și mai știu și că ești mulțumit de asta, dar nu e valabil și pentru mine - făcu o pauză. Poate că va trebui să Împărțim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de crispare, de înțepenire, care au urmat bolilor și fricii, înțepenire datorată mai ales neștiinței de a ține în mîini frîiele unei țări noi, mult mai mari, mult mai puternice și de aceea ascunzînd în tainițele sale mult mai multe primejdii pentru cei care o struneau. Era ca și cum un călăreț învățat să zacă în șaua unui cal domol, obișnuit cu frîul și povara, încalecă pentru prima dată un armăsar adevărat, spumegînd la capătul zăbalei, înfiorîndu-se la fiecare atingere. Nici unul nu știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
post." Vorbea despre sine cu acel plural al corpului din care făcea parte, cu majestatea mării în care se pierdeau cu plăcere chiar. Am auzit, se vorbește prin tîrg, de haitele de lupi, cred că nu sînt cu adevărat o primejdie." Radul Popianu știa că domnișoara guvernantă este îndeajuns de instruită, încît să știe că niciodată lupii nu ar ataca pe cineva. Cel puțin cît trăiește. Iar dacă e mort atunci se cheamă că nu atacă, ci pur și simplu sfîșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
din Vladia. Cam astea ar fi cele mai obișnuite idealuri triviale aici. Ah, de cînd cu venirea lui Pangratty a mai apărut ceva, să fie invitați la prînz de către prinț. Dar asta face parte nu din idealurile Vladiei, ci din primejdiile mortale apărute între timp. Trebuia să-i scoatem din bălăcăreala asta, domnule Popianu. Să-i scoatem de urechi, cu picioare în dos, dacă nu vor de bunăvoie." Dacă n-ar fi fost șeful postului din Vladia, Radul Popianu s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
moartea cum se joacă un copil cu focul neștiind. Simțind o atracție nemaipomenită să probeze cu mîna lui dacă e adevărat sau nu ce i s-a spus. Cam așa era prințul, dar prea lunga apropiere, prea deasa întâlnire cu primejdia te poate face nepăsător la ea și încetul cu încetul omul poate să devină, așa, el însuși o primejdie. Ca doctorii care stau în preajma suferindului și din prea multă rîvnă ajung să fie chiar ei purtătorii morbului ucigător. Numai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
e adevărat sau nu ce i s-a spus. Cam așa era prințul, dar prea lunga apropiere, prea deasa întâlnire cu primejdia te poate face nepăsător la ea și încetul cu încetul omul poate să devină, așa, el însuși o primejdie. Ca doctorii care stau în preajma suferindului și din prea multă rîvnă ajung să fie chiar ei purtătorii morbului ucigător. Numai că în asemenea situație primejdia pentru restul oamenilor devenea îngrozitoare. Despre bolnav toată lumea avea știință și se ferea așa cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nepăsător la ea și încetul cu încetul omul poate să devină, așa, el însuși o primejdie. Ca doctorii care stau în preajma suferindului și din prea multă rîvnă ajung să fie chiar ei purtătorii morbului ucigător. Numai că în asemenea situație primejdia pentru restul oamenilor devenea îngrozitoare. Despre bolnav toată lumea avea știință și se ferea așa cum se cuvine. Chiar doctorul era acela care te ajuta să te păzești. Dar cînd doctorul însuși devine purtătorul morții și nimeni nu știe, ci cu seninătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
pe care o au toți ăia care se joacă cu viața lor cum s-ar juca cu arșicele, trîntind-o de pămînt să vadă ce iese. Poate era un moft ori treburi de ale iubirii. Dar tot așa putea fi o primejdie îngrozitoare pentru liniștea, deci fericirea, Vladiei, pentru că un zurbagiu într-o lume mare abia este băgat în seamă, dar într-o lume mică acoperă totul. Și de aceea a chibzuit și a pus la cale plecarea prințului din Vladia într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și chiar emisari ai prințului, atingea în vreun fel înțelegerea sa cu domnișoara K.F., iar cel mai important era să afle dacă planul lor de a se odihni, de a-și vedea de sănătate chiar în Vladia nu ascundea o primejdie pentru liniștea și fericirea așezării, fericire de care se simțea direct răspunzător. Pentru a se lămuri în această privință trebuia să se afle în preajma lor și mai ales să dobîndească informații, aici era "cheia și lăcata oricărei investigațiuni", după cum spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
-l putea înțelege. Nu se putea adresa superiorilor din Comana ori, asta era și mai greu, prefecturii din Oraș pentru a cere date despre cei doi ofițeri în rezervă, justificîndu-și cererea prin aceea că el consideră că dumnealor "pun în primejdie fericirea Vladiei". Sigur că nota sa va fi trimisă îndărăt cu primul curier, însemnată cu vestitul creion violet, în dreptul cuvântului "fericire" făcîndu-se un uriaș și îmbîrligat semn de întrebare, urmat de altele, ale mirării, adăugate fiind cîteva cuvinte: "fericire? Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
care luase asupra lui atîtea păcate numai pentru a face suferința altora mai suportabilă, unul care nu se temea să fie considerat un trădător ori o lichea, un slugoi ordinar, pentru că avea el planurile lui de a scoate țara din primejdia lichidării totale, de ștergere din geografie, planuri pe care Centralii le aveau foarte clare în cap și pe hîrtie, s-a văzut doar ce-a fost și cu pacea de la Buftea, un dezastru mai mare nici că se putea închipui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
că nu există, ba, mai mult, făcîndu-te că nu vezi, te lipsești singur de avantajele pe care le ai cînd vezi, intrarea lor în ilegalitate nu a rezolvat chestiunea, ci a făcut-o mai primejdioasă și unde era vorba de primejdii, Serviciul, n-avea încotro, trebuia să se vîre, după dizolvarea partidului lor fierberea a devenit mai puțin vizibilă, dar nu mai puțin intensă. Din fericire au urmat anii "vacilor grase" și cînd vacile sînt grase toată lumea trăiește cît de cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cînd era călăuzit ori i se dăduse schema de trecere, harta cu potecile neminate, atunci fusese cuprins de aceeași teamă pe care o întîlnise acum, cînd se apropia de subiectul principal al celei de-a doua chestiuni. Știa de unde vine primejdia și într-un caz și în altul trebuia să se încredințeze altcuiva, să meargă pe o mînă străină, trebuia să-și înfrîngă propriul instinct pentru a asculta, a se supune altor judecăți, altor voci. Iar teama asta era scîrboasă, paralizantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
papură, e destul de greu să iei astfel de hotărîri schimbare, noutăți, riscuri! Dacă n-ar fi fost el, Mihai Mihail, șeful Serviciului, ar fi fost foarte probabil ca un alt șef să fi trecut cu vederea peste slabele semnale ale primejdiei care pîndea în adîncuri. Era mult mai periculos să răscolești, să cauți, astfel te apropii de primejdie, o dai la iveală, dacă te faci că n-o observi, dacă ai norocul și chiar nu o vezi s-ar putea prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]