1,698 matches
-
Trebuie să se împlinească mai întâi aceste lucruri, pentru ca „fiul pierzării” (2Tes. 2,3), adică diavolul să se arate. Apostolii, care grăiesc dumnezeiește, întăresc parusia Domnului nostru Isus Cristos. Fiecare dintre ei a vorbit de ivirea acestor oameni blestemați și primejdioși, dând în vileag lucrurile lor ucigașe. Petru, mai întâi, piatra credinței (cf. Mt. 16,17‑19), binecuvântat de Cristos Dumnezeul nostru și capul Bisericii, primul dintre ucenici, cel care are cheile Împărăției (Mt. 16,19), ne‑a învățat aceasta: „Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pentru că demersul său exegetic, ce poate fi calificat drept „istorico‑critic” avant la lettre, marchează o etapă intermediară între demersul tradițional și cel al unui Augustin sau al unui Theodoret al Cyrului. Odată cu Ieronim, milenarismul este categoric respins ca opinie primejdioasă, lipsită de fundament scripturistic (Com. Dan. 7, 17), iar mărturiile Scripturii referitoare la „vremurile din urmă” sunt cernute de critica textuală. Înainte de a aborda cele două opere menționate, se impune să amintim principiile exegezei lui Ieronim, precum și atitudinea sa față de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
într‑o perioadă dominată de predica lui Ilie și o alta dominată de Anticrist. Apolinarie al Laodiceii (probabil în Apologia împotriva lui Porfiriu, astăzi pierdută), „detașându‑se complet de problema timpului trecut, se orientează spre viitor și avansează o idee primejdioasă” (ibidem). În opinia sa, primele șapte săptămâni încep cu Întruparea și se încheie cu cel de‑al optulea an al domniei lui Claudius, „atunci când armatele romane s‑au întors împotriva iudeilor”. Timp de patruzeci și nouă de ani, Dumnezeu i
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
trimis la Beiuș un comisar guvernamental pentru a cunoaște atmosfera din gimnaziu, cât și din asociație. În raportul înaintat se arăta că elevii recită versuri ale poeților „care instigau românii în anul 1848-1849 la rebeliune” și că biblioteca conține „cărți primejdioase”. După 1910 se înregistrează un reviriment în activitatea societății, iar anul 1914 marchează trecerea la o nouă formă de acțiune, aceea de elaborare de monografii ale unor așezări, prin care sunt mai corect prezentate obiceiurile populare, datele istorice, creațiile folclorice
SOCIETATEA LITERARA „SAMUIL VULCAN”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289760_a_291089]
-
feciorii boierului Manole Păr Negru primesc rolurile unor Athos, Porthos, Aramis și D’Artagnan, ba chiar anumite trăsături ale eroilor lui Dumas, precum chibzuința, gustul bunului trai ori nesăbuința tinereții. Toți patru îi slujesc domnului și îndeplinesc pentru el misiuni primejdioase. Faptele istorice se împletesc cu elemente legendare. Jderii recuperează armăsarul pe care dușmanii voievodului puseseră să i se fure, în credința că îl vor face astfel să își piardă invincibilitatea; cel mai tânăr dintre frați, Onuț, pătrunde ca iscoadă până la
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
a întors acel sat mai sus-spus [...] în mâna cneaghinii Gaftona a lui Nebojatco”). Urmașii marelui spătar Dumitrașco Cuzea (grec, poate, împământenit, căci se însurase cu o fată a slugerului Toader Jova, Safta), spânzurat în 1711 de Mihai Racoviță pentru legături primejdioase cu străinătatea, au fost obligați, căci nu mai făceau față greutăților, să vândă o parte din bunuri. Și ca ei mulți alții și, mai ales, altele... Pribegia îndepărta persecuțiile și primejdiile Fuga era cel mai adesea modalitatea de a scăpa
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Dunăre, ci în Ardeal, la Hațeg, cu toată familia sa, așteptând să-i treacă mânia lui Vlad Vintilă), unde a și murit. Radu Greceanu ne spune că Munții Carpați erau trecuți, în căutarea protecției și spre a evita niște vremuri primejdioase, și dinspre Ardeal către Valahia: „Atuncea și jupânésele boiarilor ardeléni care la Tucheli craiul să închinase, s-au rădicat cu totul și au trecut în țara Românească, pentru că nu era a sta în Ardeal, de vreme ce oștile toate să trăgea a eși
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
văzut moartea de Victor Eftimiu, Papagalii de Const. Rîuleț, Jucării sfărâmate de Caton Theodorian, Molima de Ion Marin Sadoveanu, Frați de cruce de Paul I. Prodan, Sosesc deseară de Tudor Mușatescu, Dracul de Mihail Sorbul, Pui de lup și Joc primejdios de Lucreția Petrescu ș.a. Comitetele de conducere ale S.A.D.R. au întreprins numeroase demersuri în vederea reflectării în textele legislative (îndeosebi în Legea Teatrelor) a intereselor membrilor săi. Multă vreme a fost promovată ideea creării unui „teatru mobil” patronat de
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
se afirmă, cultura autohtonă ar avea o poziție unică de deschidere față de Orient. Eliade Înțelegând „ca nimeni altul că România e, În Europa, singura țară aptă a simți, iubi Orientul” - iată un topos Încă neclarificat, dacă nu cumva o escaladă primejdioasă. O frază foarte asemănătoare apare Însă În ultima carte a lui Al-George (despre care discuta, se pare, la Jilava, cu Steinhard), și ea nu Îi aparține nici lui, nici lui Eliade, ci lui Blaga - e un gând de drum Înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
analiză succintă a acestor „imprudențe financiare” o aflăm la Titu Maiorescu. Acesta a făcut mențiuni la modul În care În timpul guvernării liberale a lui D. A. Sturdza (1895-1899) s-a Încălcat făgăduiala „Înfrânării cheltuielilor”, când s-a adus „finanțelor statului o primejdioasă zdruncinare prin cea mai inoportună sporire a multor alocații bugetare, Între altele a soldei ofițerilor, a lefii profesorilor, 38 milioane pentru lucrări publice cerute de Ionel Brătianu și votate În două zile 26 și 30 mai 1898 fără nicio prevedere
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
concluziilor, se străduiește să le proclame în for pentru luare-aminte. Asumându-și dubla condiție de istoric și publicist - „ipostaze care nu înseamnă în fond decât modalități diferite de exprimare în cadrul unui singur program” -, Z. speră să preîntâmpine, pe cât posibil, izolarea primejdioasă a istoriei ca disciplină, să împiedice proliferarea diletantismului patriotard, care face „mari deservicii atât istoriografiei, cât și spiritului public” și, implicat astfel în „viața epocii”, să răspundă la nevoia ei de îndrumare. „Istoria ca opțiune civică” reprezintă la Z. „un
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
voices nu poate fi considerată, nici pe departe, ca remediu universal al maladiilor practicii, pentru simplul motiv că teoria curriculumului nu a posedat și nu posedă încă această rețetă miraculoasă. Rămâne așadar să aflăm de ce practicienilor li se insuflă iluzia primejdioasă că teoria curriculumului deja „știe totul” și „poate totul”. Pentru aceasta sunt necesare: clarificări și decriptări de sensuri ascunse, lămuriri de probleme ce par să fi fost rezolvate, deși au fost prost formulate, demistificări și deziluzionări, delimitări între posibilități și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca în Circus Maximus). De la credința în kirkos au derivat, de asemenea, Pitagora și Școala pitagoreică din Crotona (secolul al VI-lea î.Hr.), teoria metempsihozei, a reîncarnării ciclice a sufletelor, a reîncarnării periodice, asemenea ciclului vegetației. Dar Kirke este extrem de primejdioasă: este viața însăși, plină de capcane; tot „Kirke” era numită de către elini și o specie de păsări de pradă - un uliu viclean care răpea din zbor animalele mici de casă. De aceea zeul Hermes este silit să intervină preventiv pentru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
purta și poartă în sine spectrul „cuibului de termite”, amenință să înlocuiască libertățile individuale reale cu pseudolibertăți amăgitoare oferite de „superba și amăgitoarea hiperrealitate” (Beorstin). Cu alte cuvinte, „minunata lume nouă” a secolului XXI ar putea fi o narcotică și primejdioasă Disneyland; și se pune problema cum poate fi educat individul uman pentru a supraviețui și a-și împlini în mod uman destinul în această lume incertă, „plurivaloristă”, amenințătoare. 1.4. Etapele modernismului perpetuutc "1.4. Etapele modernismului perpetuu" Această frământare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o societate în care nu se poate supraviețui decât prin învățare și creativitate; o lume pentru „cetățeanul mondial”, adică pentru acel kosmopolites din „noile vremuri eleniste”, reînviate uluitor de savanții truditori ai bibliotecilor alexandrine din veacul XX. Așadar, o lume primejdioasă în care nu poate supraviețui decât acest nou kosmopolites - care nu se naște, ca și cel antic, cu genele necesare pentru a supraviețui în acest univers halucinant, ci trebuie format; format prin educație, de-a lungul întregii vieți, prin valorificarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din 525, constatând că s-au înmulțit enorm credincioșii și bisericile, și-a pus problema recrutării a cât mai multor preoți 27. Au fost hirotonisiți, de-a valma, cetățeni după numai un an de probatio 28. Inițial, situația nu părea primejdioasă. Rezultau două categorii de „preoți” cu cultură religioasă imperfectă: unii erau prea culți, rămânând profani și, poate, păgâni; alții erau inculți și chiar analfabeți. Cei din urmă păreau preferabili, fiind asimilați cu simplitatea hristică. De aceea numărul lor a crescut
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai bune, o lume a înțelepciunii, a liniștii și a consensului. Erau, de regulă, „voci raționale” care pledau pentru „îndreptarea lucrurilor omenești” prin reforme înțelepte în plan politic, religios și educativ. Erau așa-zișii „iluminați”... În această atmosferă irespirabilă și primejdioasă s-a manifestat geniul celui supranumit „părintele pedagogiei”: Jan Amos Komensky. Ne grăbim să afirmăm însă că acest supranume nu i se potrivește. Personalitatea și opera lui Comenius depășesc cu mult dimensiunile conotate prin această sintagmă sărăcăcioasă. Istoricii pedagogiei au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
următoarelor două decenii și care a stârnit un interes uriaș, în întreaga lume, față de cercetările psihopedagogice. Confruntarea s-a încheiat abia în anii ’80 cu o „biruință americană”, pe care însă Școala de la Geneva a calificat-o ca „pragmatică și primejdioasă”24. În SUA însă, teoria cognitivă a învățării a lui Bruner și posibilitatea accelerării învățării, instruirii și psihogenezei au acaparat interesul cercetătorilor și designerilor curriculari. Bruner însuși a pledat pentru o teorie a instruirii bazată pe accelerarea învățării și aptă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Inginerii” și „tehnicienii” dezvoltării curriculare nu pot fi simpli improvizatori. Și totuși, în România schimbarea curriculară a fost făcută de o echipă care, pe lângă specialiști remarcabili, a cuprins și câțiva diletanți. Deciziile acestora din urmă, materializate în prescripții eronate și primejdioase, se găsesc în număr mare în documentele curriculare validate de Ministerul Educației ori transpuse în programe școlare. Educatorii se confruntă deja cu ele, iar elevii sunt nevoiți să le suporte efectele inadmisibile. Lucrarea de față încearcă să-i ajute pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Mai important este să evităm erorile care pot apărea în practică din cauza acestor confuzii sau echivalări forțate de ordin terminologic. Aceste erori pot deveni foarte grave în practica organizării și conducerii reformelor educaționale, care includ și reforme curriculare. Cea mai primejdioasă dintre ele este aceea de a reduce reforma curriculară la dimensiunea tehnică și, în special, la „designul curricular”, urmată imediat de aplicarea proiectelor curriculare. Sunt omise etape esențiale și obligatorii ale dezvoltării curriculare, în sensul larg de reformă curriculară, precum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
precum Maslow (cu teoria sa despre „experiențele cruciale” ale nașterii) sau Carl Rogers (cu teoria „educației creative” și a „educației centrate pe client”). Naivitățile puerocentriste ale acestor teoreticieni care subestimează dificultățile reale ale câmpului practic curricular nu sunt mai puțin primejdioase și practicienii le percep doar cu stupefacție și dispreț; aceste naivități candide sunt de fapt expresii ale aceleiași maladii letale care a împins curriculumul modern în agonie. A patra formă de „gândire aeriană” este un fel de „zbor încrucișat” peste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui Schwab. Semnele de întrebare au apărut atunci când Schwab a încercat să utilizeze metodele lui Tyler pentru a construi curriculumul științelor biologice pentru învățământul secundar. Schwab constata că, dincolo de rigoare și coerență, Raționalul lui Tyler împingea spre o anumită artificialitate primejdioasă. În preajma anului 1940, gândirea lui Schwab a traversat un moment de cotitură, provocat de o întâlnire crucială și o descoperire tulburătoare. Atunci l-a cunoscut pe filosoful Richard McKeon, fost discipol și coleg al lui John Dewey la Columbia University
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
București, 1961 (în colaborare cu Ada Steinberg); Rabindranath Tagore, Ghirlanda dragostei, pref. Al. Oprea, București, 1961 (în colaborare cu Mihail Leicand); Alfred Margul Sperber, Cele mai frumoase poezii, București, 1962; Georges Courteline, Scrieri alese, București, 1965; Chloderlos de Laclos, Legăturile primejdioase, București, 1966; Flori de poezie străină răsădite în românește, București, 1973; ed. bilingvă, București, 1998; Tălmăciri din teatrul universal, îngr. și pref. D. Ivănescu, București, 1982; Erich Maria Remarque, Întoarcere de pe front, București, s.a. Repere bibliografice: Davidescu, Aspecte, 318-322; Ovid
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
au stricat logodna, și o au trimis-o înapoi la Ișpaniia”), nunțile ori cumetriile ce implicau cumva persoana lui Mavrocordat, știrile senzaționale („Într-acest an în luna lui noiemvrie, s-au întâmplat preasfințitului patriiarh al Țarigradului, kir Ierimii, mare și primejdioasă întâmplare...”) și reviziile financiare organizate în întreaga împărăție. Mare amator de lexic neologic (lecturile sale din „diarii” și din calendare îi furnizau material din belșug), P. face figură de autor cu informația la zi. Pentru acest scriitor de factură barocă
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
morții vădesc mai curând prevalența spiritului de opoziție de la întrunirile cenaclului Sburătorul împotriva tradiționalismului decât o admirație genuină - este evident contrariat de „descripția analitică”, „obiectivitatea notației” și „prozaismul voit” al versurilor, cărora le reproșează, în subsidiar, tocmai instabilitatea generică, urmare „primejdioasă” a „înlăturării voluntare a oricărui aparat poetic”. Singurul critic de marcă al epocii dintre războaie care, elaborându-și discursul în afara unei ideologii imperativ-normative, reușește să anticipeze anticonvenționalismul endemic al teoriilor din Noua structură și opera lui Marcel Proust e Perpessicius
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]