9,297 matches
-
ta; dar dacă nu sînt oameni capabili, atunci firește ți-aduc înfrîngerea. Dacă cineva îmi obiectează spunîndu-mi că oricine ar avea arma în mînă ar face același lucru, fie că este mercenar sau nu, i-aș răspunde că numai un principe sau o republică trebuie să conducă armatele. Principele trebuie să se ducă el însuși la război și el trebuie să fie căpitanul armatelor; republica va trebui să-i trimită pe propriii ei cetățeni, iar cînd unul din aceștia nu se
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
firește ți-aduc înfrîngerea. Dacă cineva îmi obiectează spunîndu-mi că oricine ar avea arma în mînă ar face același lucru, fie că este mercenar sau nu, i-aș răspunde că numai un principe sau o republică trebuie să conducă armatele. Principele trebuie să se ducă el însuși la război și el trebuie să fie căpitanul armatelor; republica va trebui să-i trimită pe propriii ei cetățeni, iar cînd unul din aceștia nu se va dovedi om viteaz, va trebui să fie
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ca să nu-și piardă tronul, a fost nevoită să treacă cu totul de partea regelui Aragonului. Este adevărat că venețienii și florentinii și-au mărit în trecut teritoriile folosind armate de acest fel, iar căpitanii acestora nu s-au făcut principi, ci, dimpotrivă, au apărat aceste state; dar trebuie spus că florentinii au avut noroc în cazul acesta, deoarece, dintre căpitanii de mare merit pe care i-au avut și de care puteau să se teamă, unii n-au cîștigat victorii
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
armele împotriva nobilimii lor, care, susținută fiind în trecut de împărat, le ținea sub asuprirea ei, iar biserica, la rîndul ei, sprijinea aceste răscoale ale orașelor pentru a cîștiga autoritate în chestiunile puterii temporale. În multe cazuri, cetățenii au devenit principi peste aceste orașe. Astfel, Italia a ajuns aproape în întregime în mîinile bisericii și ale cîtorva republici, dar întrucît nici preoții aceia și nici cetățenii nu erau obișnuiți să mînuiască armele, ei au început să angajeze străini în solda lor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fruntea lor pe un al treilea, el nu va putea să cîștige atîta autoritate, încît să poată să-ți facă rău. Pe scurt, armatele mercenare sînt primejdioase prin nepăsarea lor în luptă, iar cele auxiliare prin vitejia lor. Astfel, un principe înțelept ocolește întotdeauna acest fel de armate și se servește numai de ale lui proprii; el preferă să piardă lupta cu soldații lui, decît să o cîștige cu ai altora, judecînd că nu este o victorie adevărată aceea pe care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
orînduirile folosite de cei patru pe care i-am amintit mai sus și dacă vom avea în vedere felul în care și-au alcătuit armatele și le-au organizat Filip, tatăl lui Alexandru cel Mare, precum și multe republici și mulți principi; căci am deplină încredere în felul în care ei au procedat. CAPITOLUL XIV Care este datoria unui principe privitor la pregătirea războiului Un principe trebuie să aibă o singură țintă și un singur gînd și să considere că știința cea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
felul în care și-au alcătuit armatele și le-au organizat Filip, tatăl lui Alexandru cel Mare, precum și multe republici și mulți principi; căci am deplină încredere în felul în care ei au procedat. CAPITOLUL XIV Care este datoria unui principe privitor la pregătirea războiului Un principe trebuie să aibă o singură țintă și un singur gînd și să considere că știința cea mai potrivită pentru el este aceea a războiului, a organizării și disciplinei pe care acesta le cere; căci
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
armatele și le-au organizat Filip, tatăl lui Alexandru cel Mare, precum și multe republici și mulți principi; căci am deplină încredere în felul în care ei au procedat. CAPITOLUL XIV Care este datoria unui principe privitor la pregătirea războiului Un principe trebuie să aibă o singură țintă și un singur gînd și să considere că știința cea mai potrivită pentru el este aceea a războiului, a organizării și disciplinei pe care acesta le cere; căci este singura știință pe care se
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și disciplinei pe care acesta le cere; căci este singura știință pe care se cuvine s-o aibă acela care comandă. Și ea este atît de însemnată, încît nu numai că îi menține puternici pe aceia care s-au născut principi, dar de multe ori îi înalță la această treaptă pe aceia care sînt oameni simpli; și dimpotrivă se întîmplă că, atunci cînd principii s-au gîndit mai mult la plăceri decît la armate, ei și-au pierdut statul. Cauza cea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
este atît de însemnată, încît nu numai că îi menține puternici pe aceia care s-au născut principi, dar de multe ori îi înalță la această treaptă pe aceia care sînt oameni simpli; și dimpotrivă se întîmplă că, atunci cînd principii s-au gîndit mai mult la plăceri decît la armate, ei și-au pierdut statul. Cauza cea dintîi care te face să pierzi domnia este aceea de a nu ține seama de știința războiului; în schimb, mijlocul prin care poți
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
după ce fuseseră înainte duci. Se întîmplă astfel că pe lîngă celelalte rele pe care ți le pricinuiește faptul de a fi lipsit de armată este și acela de a merita disprețul celorlați; iar lucrul este atît de rușinos pentru un principe, încît el trebuie să se ferească de aceasta, după cum voi arăta mai jos. Între un om care are armate și un altul care nu are, nu se poate face nici un fel de comparație; deci nu este firesc ca acela care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
lipsit de arme să se simtă în siguranță între slujitorii lui armați. Unul fiind plin de dispreț, iar celălalt plin de bănuieli, nu va fi niciodată cu putință ca ei să acționeze de acord unul cu altul. Iată de ce un principe care nu se pricepe la război, nu numai că va avea de suferit cele arătate mai sus, dar niciodată nu va putea să fie prețuit de soldații lui, și nici nu va putea să aibă încredere în ei. Prin urmare
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu se pricepe la război, nu numai că va avea de suferit cele arătate mai sus, dar niciodată nu va putea să fie prețuit de soldații lui, și nici nu va putea să aibă încredere în ei. Prin urmare, un principe nu trebuie să uite niciodată această pregătire în arta războiului, pe care el o poate face în două feluri: atît prin fapte cît și prin idei. În ce privește faptele, va trebui să impună oamenilor lui ordinea disciplina, iar pe deasupra, va trebui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
care se găsesc, spre pildă, în Toscana seamănă într-o anumită măsură cu acelea care există în celelate provincii; așa încît cel care cunoaște aspectul locurilor unei provincii poate să cunoască ușor aceleași lucruri și în ce privește celelalte provincii, în schimb, principele care n-are cunoștințe și nici pricepere în această direcție va fi lipsit de cea dintîi însușire pe care trebuie s-o aibă un conducător de armate; căci aceasta te învață să-l descoperi pe dușman, să știi unde să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
învață să-l descoperi pe dușman, să știi unde să-ți așezi tabăra, să conduci armatele, să le orînduiești pentru bătălie și să susții asediul unui oraș în folosul tău. Între alte laude pe care scriitorii le aduc lui Philopoimen, principele aheilor, este și aceea că în timp de pace el nu se gîndea la altceva decît la felul în care trebuie să lupți în război; iar atunci cînd se afla cu prietenii lui undeva pe cîmp, deseori se oprea și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
astfel că, datorită acestor discuții continue cu privire la război, nu s-ar fi putut întîmpla niciodată să se ivească o greutate pe care, fiind în fruntea armatelor, el să nu știe s-o înlăture. Cît privește pregătirea minții în vederea purtării războiului, principele trebuia să citească mult din istorie, iar în această lectură să se oprească asupra faptelor oamenilor de seamă, să vadă cum au procedat aceștia în războaie, să cerceteze cauzele victoriilor și înfrîngerilor lor, pentru ca să poată să le evite pe acestea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
semăna nu i-a adus decît glorie, și că în castitate, în bunăvoință, în omenie și în dărnicie, Scipio urma pilda tuturor acelor fapte pe care Xenofon le povestește despre Cirus. Aceleași trebuie să fie modurile de comportare ale unui principe înțelept; în timp de pace, el nu trebuie să se odihnească nici o clipă, ci trebuie, cu sîrguință, să-și formeze și să-și educe toate aceste însușiri care să-i poată fi de folos în împrejurări potrivnice; astfel că, atunci
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
el să fie pregătit pentru a o înfrunta. CAPITOLUL XV Despre acele lucruri pentru care oamenii și mai ales principii merită să fie lăudați sau aspru dojeniți Ne rămîne să vedem acum care trebuie să fie atitudinea și comportarea unui principe față de supuși și de prieteni. Și întrucît știu că s-a scris mult despre aceasta, mă tem că, scriind la rîndul meu despre același lucru, să nu se spună că sînt încrezut, mai ales pentru că în prezentarea problemelor mă voi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
la pieire decît cum pot să izbutească. Acela care ar voi să-și proclame oricînd și oriunde încrederea lui în bine ar fi cu necesitate doborît de ceilalți care sînt în jurul lui și care nu sînt oameni de bine. Așadar, principele care vrea să-și păstreze puterea va trebui să învețe neapărat să poată să nu fie bun și să știe să fie sau să nu fie astfel după cum este nevoie. Lăsînd la o parte toate acele lucruri care au fost
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să-și păstreze puterea va trebui să învețe neapărat să poată să nu fie bun și să știe să fie sau să nu fie astfel după cum este nevoie. Lăsînd la o parte toate acele lucruri care au fost închipuite cu privire la principi și vorbind numai despre acelea care sînt adevărate, spun că atunci cînd se vorbește despre oameni și mai ales despre principi care se găsesc pe o treaptă mai înaltă, ei sînt caracterizați prin una din trăsăturile următoare, care le aduc
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să nu fie astfel după cum este nevoie. Lăsînd la o parte toate acele lucruri care au fost închipuite cu privire la principi și vorbind numai despre acelea care sînt adevărate, spun că atunci cînd se vorbește despre oameni și mai ales despre principi care se găsesc pe o treaptă mai înaltă, ei sînt caracterizați prin una din trăsăturile următoare, care le aduc fie dojana, fie laudă. Și anume, unii sînt considerați drept darnici, alții drept meschini (folosind aici cuvîntul toscan miseri deoarece avar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
unii oameni întregi, alții vicleni; unii încăpățînați, alții docili; unii serioși, alții ușuratici; unii cu credință în Dumnezeu, alții fără religie, și așa mai departe. Știu prea bine că fiecare va declara că ar fi minunat dacă ar exista un principe care să aibă dintre toate însușirile arătate mai sus numai pe acelea care sînt considerate drept bune; dar întrucît nimeni nu poate să le aibă pe toate laolaltă și nici să le practice în întregime, deoarece condițiile vieții noastre omenești
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dintre toate însușirile arătate mai sus numai pe acelea care sînt considerate drept bune; dar întrucît nimeni nu poate să le aibă pe toate laolaltă și nici să le practice în întregime, deoarece condițiile vieții noastre omenești nu o îngăduie, principele va trebui să fie atît de înțelept încît să știe să evite acele josnicii care l-ar face să-și piardă statul; iar cît despre acelea care nu l-ar duce la aceasta, să se ferească de ele, dacă-i
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
însușire a ta și nici nu vei înlătura reputația rușinoasă a contrariului ei. De aceea, dacă vrei să-ți păstrezi între oameni faima de om darnic, nu va trebui să lași deoparte nici un fel de măreție costisitoare; într-atîta încît un principe de felul acesta va ajunge să-și cheltuiască bogăția cu asemenea lucruri, iar la sfîrșit, dacă va voi să-și păstreze și mai departe faima de om darnic, va fi nevoit să apese nespus de greu asupra poporului, împovărîndu-l cu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să vadă îndată efectele nemulțumirii poporului și la cea dintîi primejdie, puterea lui se va clătina. Dacă însă își dă seama de ceea ce se întîmplă și vrea să se schimbe, își atrage pe loc faima de om meschin. Deci un principe nu poate să practice această virtute a dărniciei, în așa fel încît ea să fie cunoscută, fără ca aceasta să nu-i dăuneze. Iată de ce, dacă este prudent, nu trebuie să-i pese de faima de om meschin pe care și-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]