4,066 matches
-
a oricărei altei persoane care are cunoștință despre împrejurările în care a fost săvârșită fapta, aplică prin hotărâre scrisă una dintre sancțiunile disciplinare sau, după caz, clasează dosarul de cercetare disciplinară. ... – Art. 104 alin. (7): (7) Judecătorul de supraveghere a privării de libertate soluționează plângerea, prin încheiere motivată, în termen de 10 zile de la primirea acesteia, pronunțând una dintre următoarele soluții: a) admite plângerea și dispune anularea sau modificarea sancțiunii disciplinare aplicate de comisia de disciplină; ... b) respinge plângerea, dacă
DECIZIA nr. 69 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284154]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 9 iunie 2023. Cu acel prilej, Curtea a observat că autorul excepției susținea că textele de lege sunt neconstituționale, permițând judecătorilor din cadrul instanțelor și judecătorilor de supraveghere a privării de libertate să legifereze și să interpreteze legea în interesul lor. Totodată, autorul excepției susținea că instanțele judecătorești și judecătorul de supraveghere a privării de libertate interpretează termenele ce trebuie respectate de petent ca fiind termene de decădere, pe când
DECIZIA nr. 69 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284154]
-
că textele de lege sunt neconstituționale, permițând judecătorilor din cadrul instanțelor și judecătorilor de supraveghere a privării de libertate să legifereze și să interpreteze legea în interesul lor. Totodată, autorul excepției susținea că instanțele judecătorești și judecătorul de supraveghere a privării de libertate interpretează termenele ce trebuie respectate de petent ca fiind termene de decădere, pe când celor reglementate în sarcina administrației penitenciare li se conferă natura juridică a unor termene de recomandare. ... 13. Având în vedere cele anterior expuse, Curtea
DECIZIA nr. 69 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284154]
-
în sarcina administrației penitenciare li se conferă natura juridică a unor termene de recomandare. ... 13. Având în vedere cele anterior expuse, Curtea a apreciat că autorul excepției de neconstituționalitate este nemulțumit de modul în care judecătorul fondului/judecătorul de supraveghere a privării de libertate a interpretat și a aplicat dispozițiile ce reglementează termenele prevăzute de art. 103 alin. (4) și (5) și de art. 104 alin. (7) din Legea nr. 254/2013. Astfel, prin criticile de neconstituționalitate formulate, autorul excepției pune în discuție
DECIZIA nr. 69 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284154]
-
mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. “ ... ... 11. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) care consacră valorile supreme în statul
DECIZIA nr. 656 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283828]
-
condiția ca, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care provine inculpatul, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, să se constate că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. Toate aceste condiții prevăzute de normele procesual penale sunt apreciate de către judecătorul de drepturi și libertăți, care, potrivit art. 226 și 227 din Codul de
DECIZIA nr. 656 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283828]
-
1 iulie 2008, pronunțată în Cauza Calmanovici împotriva României, paragraful 94). Nevoia de a păstra ordinea publică și de a asigura o bună desfășurare a anchetei au fost, de asemenea, recunoscute de instanța europeană drept motive ce pot justifica prelungirea privării de libertate (Hotărârea din 6 februarie 2007, pronunțată în Cauza Garycki împotriva Poloniei, paragraful 48). De asemenea, în Hotărârea din 10 iunie 2014, pronunțată în Cauza Voicu împotriva României, paragrafele 75-77, instanța de la Strasbourg a reținut că instanțele naționale
DECIZIA nr. 656 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283828]
-
aprilie 2009, pronunțată în Cauza Tiron împotriva României, paragraful 38, și Hotărârea din 24 iulie 2003, pronunțată în Cauza Smirnova împotriva Rusiei, paragraful 61, instanța europeană a statuat asupra necesității de a identifica indicii concrete care să justifice necesitatea menținerii privării de libertate, indicii care fac ca interesul public să prevaleze asupra prezumției de nevinovăție a inculpatului și a dreptului fundamental la libertatea individuală a celui arestat. Astfel, Curtea europeană a reamintit că nu se poate face o evaluare abstractă a
DECIZIA nr. 656 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283828]
-
de condițiile concrete. În dreptul intern, potrivit normelor procesual penale în vigoare (art. 234 din Codul de procedură penală), arestarea preventivă a inculpatului poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpatului sau există temeiuri noi care justifică prelungirea măsurii. ... 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11
DECIZIA nr. 656 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283828]
-
fost ridicată de Costin Gabriel Șocarici într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului prin care a fost criticată hotărârea primei instanțe civile sub aspectul respingerii cererii de chemare în judecată cu motivarea că din actele dosarului nu rezultă că privarea de libertate s-a efectuat în mod nelegal, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 539 alin. (1) din Codul de procedură penală, deși în cauza penală autorul a fost achitat. ... 4. Prin Încheierea din 23 iulie 2020, pronunțată în Dosarul
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Istvan Peter Gerenyi cu ocazia soluționării acțiunii civile având ca obiect reparare a pagubei în cazul privării nelegale de libertate, având în vedere faptul că printr-o sentință penală autorul a fost achitat. ... 5. Prin Sentința civilă nr. 1.981 din 3 septembrie 2020, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din camera de consiliu din 13 ianuarie
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii raportat la art. 21 din Constituție. Excepția a fost ridicată de Valentin Roșculeț cu ocazia soluționării acțiunii civile având ca obiect repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate, având în vedere că, printr-o sentință penală, s-a dispus achitarea autorului excepției, în temeiul art. 16 lit. a) din Codul de procedură penală. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
16 lit. a) din Codul de procedură penală. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că normele procesual penale criticate sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că au dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate în cursul unui proces penal doar persoanele împotriva cărora s-a desfășurat un proces penal în cursul căruia au fost dispuse măsuri privative de libertate, independent de soluția pronunțată pe fond, iar privarea de libertate a fost
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate în cursul unui proces penal doar persoanele împotriva cărora s-a desfășurat un proces penal în cursul căruia au fost dispuse măsuri privative de libertate, independent de soluția pronunțată pe fond, iar privarea de libertate a fost stabilită prin încheierea judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestite cu judecarea cauzei, însă nu se aplică și persoanelor împotriva cărora
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
dispuse măsuri privative de libertate, iar, prin hotărârea definitivă a instanței de judecată învestite cu judecarea cauzei, s-a dispus achitarea. Susțin că, din pronunțarea unei hotărâri de achitare, după finalizarea definitivă a unui proces penal, rezultă caracterul nelegal al privării de libertate și, implicit, dreptul de a solicita repararea pagubei materiale sau a daunelor morale rezultate din aplicarea acestor măsuri. În situația în care privarea nelegală de libertate a fost stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
unei hotărâri de achitare, după finalizarea definitivă a unui proces penal, rezultă caracterul nelegal al privării de libertate și, implicit, dreptul de a solicita repararea pagubei materiale sau a daunelor morale rezultate din aplicarea acestor măsuri. În situația în care privarea nelegală de libertate a fost stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestite
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
în vigoare], s-a manifestat în mod constant, unitar și consecvent, în sensul instituirii principiului potrivit căruia, în ipoteza încălcării unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale de către autorități statale (inclusiv în ipoteza unor prejudicii cauzate prin erori judiciare, privarea de libertate a unei persoane - cu respectarea exigențelor procedurale instituite în această materie - urmată de achitarea sa în mod definitiv, în mod deosebit pentru considerentul că „fapta nu există“, circumscriindu-se, dincolo de orice rigori terminologice și definiții legale, noțiunii
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
la dispozițiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, având în vedere faptul că acestea din urmă au preluat soluția legislativă prevăzută de art. 504 alin. 3 din Codul de procedură penală din 1968, în ceea ce privește privarea de libertate în mod nelegal. ... 12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepție, soluția legislativă din cuprinsul art. 539 din Codul de procedură penală, care exclude dreptul la repararea pagubei în cazul privării de libertate dispuse în cursul procesului penal soluționat prin clasare, conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală, sau prin achitare a fost constatată ca fiind neconstituțională prin Decizia nr. 136 din 3 martie 2021
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
din 3 martie 2021). ... 19. Curtea Constituțională a conchis, în aceste circumstanțe, că soluția de clasare dată conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală sau de achitare nu califică, în mod explicit sau implicit, privarea de libertate dispusă în cursul procesului penal ca fiind nelegală, ceea ce înseamnă că prevederile art. 539 din Codul de procedură penală exclud dreptul persoanei la repararea pagubei în considerarea acestei ipoteze (paragraful 30 din Decizia nr. 136 din 3
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
Codul de procedură penală, în interpretarea Deciziei nr. 15 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, paragrafele 34 și 35, permite, de principiu, constatarea caracterului nelegal al privării de libertate din cursul procesului penal numai de către instanța penală, ceea ce înseamnă că instanței civile îi rămâne competența de a judeca acțiunea pentru repararea pagubei pe baza constatărilor instanței penale, fără a putea, însă, valorifica, sub acest aspect
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
de către instanța penală, ceea ce înseamnă că instanței civile îi rămâne competența de a judeca acțiunea pentru repararea pagubei pe baza constatărilor instanței penale, fără a putea, însă, valorifica, sub acest aspect, o hotărâre de achitare din moment ce privarea de libertate nu este considerată nelegală prin însăși hotărârea pronunțată (paragraful 33 din Decizia nr. 136 din 3 martie 2021). ... 21. Curtea a reținut, în consecință, că, deși libertatea individuală a persoanei a fost limitată în cursul procesului penal, limitare
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
și asupra măsurilor preventive privative de libertate luate în cursul procesului penal, ceea ce implică necesitatea existenței unui remediu judiciar de natură a corecta suferința expiată (paragraful 40 din Decizia nr. 136 din 3 martie 2021). ... 23. Astfel, faptul că privarea de libertate se dovedește a fi injustă și nedreaptă de abia la sfârșitul procesului penal nu înseamnă că nu a fost injustă și nedreaptă chiar la momentul dispunerii ei și că, prin urmare, persoana supusă măsurii nu ar fi fost
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
valorizată în procedura specială reglementată de art. 539 din Codul de procedură penală. Soluția dată/pronunțată pe fondul acuzației în materie penală, favorabilă persoanei acuzate, nu o privează de statutul de persoană prejudiciată și nu compensează daunele aduse persoanei sale prin privarea sa de libertate dispusă în cursul procesului penal, întrucât această soluție nu are natura juridică a unei despăgubiri, ci, din contră, generează un drept la despăgubire. Totodată, statul nu se poate exonera de această răspundere nici dacă dovedește că fiecare
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
alin. (3) teza întâi din Constituție, dar nu din perspectiva aprecierii judecătorului cauzei, care s-a bazat pe materialul probator existent în cauză, ci din perspectiva soluției procesului. Astfel, este inadmisibil ca o persoană achitată să continue să suporte stigmatul privării de libertate la care a fost supusă, fără a i se face o necesară reparație atât materială, cât și morală. De aceea, condiționarea dreptului la despăgubiri strict de caracterul nelegal al măsurii privative de libertate este de natură să limiteze
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]